Intamplari incredibile din Arhiepiscopia Buzaului si Vrancei, de pe vremea defunctului Epifanie

Incepem o serie de articole incredibile, desprinse din cartile lui Damian Stanoiu sau din filmele cu prosti, nu pentru ca nu am avea ce scrie si nici din razbunare sau orice altceva va trece prin minte…substratul este mult mai profund si va lasam sa il descoperiti. Faptele sunt autentice, stiute sau nu, dar le scoatem la lumina din nou, spre luare aminte si de ce nu indreptare a unora care sunt inca cocotati pe scaune si functii si cred ca nimeni nu-i poate clinti.

Astazi Episodul Goidesti, parintele Sebastian, consilierul Panaite si destinele frante ale unei familii de preot, precum si alte amanunte picante din alte lucrari dracesti ale aceluiasi nevrednic de pomenire arhipastor si a slehtei lui de paduchi flausati. I.P.S. Voastra Ciprian, cand veti indrepta nedreptatile facute de Epifanie, cand veti avea urechi si pentru acestea?

Arhiepiscopul Epifanie Norocel – slujire si pustiire …Sfantul Apostol Pavel vorbeste in epistola sa adresata lui Timotei despre episcopi: “Care se cuvine, dar, ca episcopul sa fie fara prihana, barbat al unei singure femei, veghetor, intelept, cuviincios, iubitor de straini, destoinic sa invete pe altii. Nebetiv, nedeprins sa bata, neagonisitor de castig, urat, ci bland, pasnic, neiubitor de arginti…” Cat a fost de intelept putem intelege dintr-o relatare a distinsului preot si teolog-carturar Ion Buga: “… In satul vecin, vestitul Goidesti, intemeiat de Goidea, capitanul lui Mihai Viteazul in drumul ostirii spre Ardeal, preotul (,,,), sub amenintare cu afurisanie a fost obligat sa-si lase parohia lui montana si sa se mute la Buzau, fiind un vrednic condeier (…) In locul sau fu numit un tanar preot (Sebastian), originar de prin Moldova de Jos, care, prin calitatile si tactu-i pastoral, a robit inima enoriasilor (…) … intr-o noapte (orele 2-3) se aud batai in usa locuintei unde fusese gazduit preotul cu chirie si, iesind afara este atacat de cateva persoane mascate, tarat in casa si batuit crunt in fata sotiei, speriata de moarte. Se spune ca, gravida fiind, ar fi lepadat “pe cel zamislit intr-insa”. Bietul baiat rugandu-se in genunchi la acesti trimisi ai infernului sa nu-l omoare, a doua zi se duse la Episcopie sa afle motivul maltratarii bestiale si sa obtina o mangaiere si intarire de la Chiariarhul sfant si bun. Acesta … nici nu l-a primit in audienta (…)” (Ion Buga, Rugati-va pentru fratele Teoctist”, Bucuresti, 2006 pp. 341-342). Ce a urmat e greu de descris, preotul cel tanar si-a cerut fortat demisia iar la primul sinod eparhial a fost caterisit. Despre acest adevarat fenomen religios, fara precedent in toata istoria de veacuri, a eparhiei Buzaului ne vom ocupa intr-o alta lucrare. Cel care trebuia, asa cum spune apostolul neamurilor sa fie “nedeprins sa bata”, in anul 2011 la tarnosirea unei biserici a lovit de mai multe ori in altar, in timpul slujbei, un diacon din sobor pentru o mica greseala din regula ritualica. Dar asta nu a fost nimic, I.P.S. declanseaza mai multe scandaluri relatate in presa si care s-a lasat cu razmerita din partea enoriasilor – amintim aici doar cele intamplate la manastirea de maici de la Carnu. Dintr-o scrisoare adresata Patriarhului Teoctist aflam alte grozavii puse la cale de Intaistatatorul bisericii, de la Intorsura Carpatilor: “Prea Fericite Parinte Patriarh, Eu Partal D. Sandu-Antonie, in varsta de … de ani, am functionat la Manastirea Gavanu – Buzau ca staret, incepand cu 1 Martie 1977 pana in 28 decembrie 2000, cand s-a prezentat la manastire un colectiv de la Episcopie, condus de Preotul Consilier Popescu Niculaie, care mi-a adus la cunostinta ca am fost destituit din functie si m-au somat sa dau in primire unui monah din aceasi manastire (Neacsu Stefa) fara nici un fel de explicatie. Eu m-am conformat, dar am solicitat sa mai fiu lasat in manastire cateva zile, pentru a-mi face bagajul si a ma desparti in mod civilizat de personalul manastirii, dar mi-au spus ca daca nu plec imediat voi fi dat afara cu forta. In data de 25 iulie 2000, in lipsa mea inca, Parintele Episcop Epifanie, insotit de cinci consilieri a venit in Manastire unde a poposit doua zile, mi-a spart si controlat chilia personala, a taiat un porc al manastirii (cumparat din banii mei) s-au ospatat si au anuntat personalul ca voi fi alungat.” Scrisoarea este mai lunga, dar am preferat sa redau doar esentialul pentru a evidentia modul cum episcopul intelegea spusele Apostolului Pavel (pastrez acasa o copie a acestei scrisori). Preotul Ioan Buga a cumparat un teren la Lacul Macearu – intre satul Budesti si Fundata, unde intentiona sa ridice o manastire. Chiriarhul locului s-a impotrivit, si proiectul a ramas pana azi doar pe hartie. Renumitul preotul-scriitor avea interdictie sa coliturghiseasca in Eparhia Buzaului. In anul 2002, insa biserica din satul meu natal Pinu, l-a primit in sanul altarului ei, si cu aceasta ocazie mi-a vizitat casa si familia. Acestea sunt doar cateva din “marile realizari duhovnicesti” ale unui episcop supraevaluat”.

Relatarea de mai sus este a unui om care cunoaste foarte bine dedesubturile dracesti si ingeresti ale Arhiepiscopiei Buzaului si Vrancei, dar din motive lesne de inteles nu-i vom da numele.

 

I.G.

 

Comments are now closed for this entry

Comentarii

+3 #1 rusinos!georgiana 25-03-2014 09:20
se spune ca despre morti sa vorbim numai de bine. dar cum ramane cu faptele lor care sunt vii si inca ii influenteaza pe cei din jur? sotul meu a fost alungat din sfanta biserica pe motiv ca nu colecta suficienti bani de la bietii oameni...

Continut recomandat