Cum le-au dat judecătorii cu dosarul în cap procurorilor DIICOT și șefului PSD al Radio România după ce aceștia folosiseră „handicapul mental sever” al fetei unui redactor muzical pentru ca angajata să recunoască o pedeapsă nemeritată!

Gabriela Scraba Radio Actualitati RomaniaNumele celor patru procurori și cinci judecători care au criminalizat un drept protejat de Constituție. Cei trei judecători care au restabilit adevărul: Postelnicu Lucreția, de la Tribunalul București, Gohoreanu Carmen Alina și Voica Valerica – ambele de la Curtea de Apel București. "Am terminat șefă de promoție la Conservator, cu nota 10, am condus redacția muzicală din radioul public și am fost vânată de Miculescu și făcută infractor de procurori pentru că am trimis informații publice către public Gabriela Scraba Investigație de Adriana Oprea și Cătălin Tolontan". Pe 30 mai 2017, Gabriela Scraba, redactorul-șef al redacției muzicale de la Radio România, este ridicată la 6 dimineața de acasă și dusă cu mașina în sediul cu ferestre acoperite al DIICOT. Jurnalista nu este însoțită de nici un avocat, deși legea îi obligă pe magistrați să-i ofere acest drept celui audiat. Abia câteva săptămâni mai târziu, o vecină de palier avocat, Andra Ghilenschi, realizează ce i se întâmplă ziaristei și devine apărătorul ei.

De partea cealaltă, statul e extrem de bine organizat. Șefii DIICOT și ai Radio România se unesc DIICOT se ocupă de infracțiuni grave: trafic de droguri, grupuri infracționale organizate, terorism. Iar Radio România are drept misiune informarea publicului. În cazul redactorului muzical Gabi Scraba, cele două instituții fac însă altceva. Ele decid că informația publică este infracțiune. Pentru că ziarul Gazeta Sporturilor, blogul tolo.ro și blogul ”Sus România”, al unuia dintre sindicate, publicaseră informații publice din Radio, magistrații DIICOT și șefii Radioului public se unesc să îi descopere și să îi pedepsească pe cei care au oferit datele presei, adică publicului. Procurorii o sperie și ea recunoaște că a comis o infracțiune În sediul DIICOT, procurorul Robert Fleckhammer o determină pe redactoarea muzicală, ”printre altele, eu mă ocupam de premiile și concertele Radio România”, să se declare vinovată. Infracțiunea pe care a comis-o? ”Divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice”, articolul 304, Cod penal. Pedeapsa? 1 an și 3 luni de închisoare cu amânarea executării. În acordul de recunoaştere, procurorii DIICOT subliniază toate vulnerabilitățile femeii de 58 de ani, vulnerabilități pe care s-au bazat când au chemat-o la sediu. Magistrații contează inclusiv pe faptul că ea are o fată cu dizabilități în îngrijire și nu-și permite să fie dată afară de la Radio. Scraba Gabriela are o fiică de 26 de ani cu handicap mental sever şi un credit cu rată lunară de 2.609 lei Acordul de recunoaștere a vinovăției, întocmit de DIICOT DIICOT speculează teama femeii – o continuare a procesului ar fi însemnat că nu-și putea întreține fata cu dizabilități Procurorul DIICOT Robert Fleckhammer nu ezită să scrie negru pe alb că femeia acceptă pedeapsa de 1 an și 3 luni de închisoare cu amânarea executării, în condițiile în care realizează că, altfel, viața ei ar fi distrusă. Continuarea procesului ar fi însemnat concedierea din Radio, șanse reduse de a se angaja în altă parte, ruina financiară și imposibilitatea de a se întreține pe sine și pe fata ei atunci în vârstă de 25 de ani, tânără cu severe dizabilități. Chiar și vârsta înaintată a ziaristei e folosită de DIICOT. ”Conform Contractului Colectiv de Muncă, pe durata unui proces penal, contractul de muncă ar fi suspendat, iar o condamnare ar atrage desfacerea contractului, ceea ce în mod evident, având în vedere şi vârsta inculpatei, ar cauza, pe de o parte, reducerea considerabilă a şanselor găsirii unui loc de muncă, iar pe de altă parte, imposibilitatea imediată de a plăti ratele şi de a-şi asigura întreţinerea ei şi a fiicei aflate în întreţinere”, scrie în acordul de recunoaștere, întocmit de procurorul Robert Fleckhammer și aprobat de șefa acestuia de la DIICOT, procurorul-șef de secție Florina-Silvia Popa. Actul de recunoaștere a vinovăției ajunge în fața instanței. Avocata Ghilenschi: ”A semnat acordul de vinovăție pentru că n-a avut încredere în justiție” Lucreţia Postelnicu este numele judecătorului de la Tribunalul Bucureşti unde poposește dosarul. Deși este prerogativa legală a judecătorilor, puțini dintre ei combat o înțelegere deja făcută între procurori și inculpați. ”Foarte rar se întâmplă ca judecătorii să refuze acordul de înțelegere dintre procurori și cei acuzați. De această dată, din fericire, judecătorul a citit cazul și a sesizat absurdul acuzării”, spune Andra Ghilenschi, avocata angajatei de la Radio România. De ce, deși furnizase nimic altceva decât informații publice, Gabi Scraba a acceptat totuși să se declare vinovată? ”A semnat acordul de recunoaștere a vinovăției pentru că a vrut să termine totul cât mai repede și pentru că n-a avut încredere în justiție”, explică avocata Ghilenschi gestul clientei sale. Stresul cercetării penale e, uneori, o pedeapsă mai mare decât închisoarea. Eram convinsă că Ovidiu Miculescu îmi poate face rău, ceea ce se și dovedea la DIICOT, așa că am acceptat să mă declar vinovată, deși nu eram Gabriela Scraba Ovidiu Miculescu Foto:Agerpres Judecătoarea Lucreția Postelnicu le oferă prima lecție Pe 14 martie 2018, șocată de ceea ce găsește în dosar, judecătoarea Lucreția Postelnicu de la Tribunalul București respinge acordul de recunoaștere a vinovăției. Curtea dispune trimiterea dosarului înapoi la DIICOT, ”în vederea continuării urmăririi penale”. Judecătoarea Lucreția Postelnicu arată în motivare că, în nici un caz, o notă internă prin care șeful Radioului public, Ovidiu Miculescu, secretizează informații publice nu poate fi mai puternică decât legea informațiilor publice. Motivarea Tribunalului Bucuresti o puteți citi la finalul articolului. ”Instanța a menționat că printr-o normă cu caracter intern nu se poate limita categoria informațiilor de interes public reglementate de Legea nr. 544/2001, ce sunt destinate publicității, instituțiile publice având obligația legală, conform art. 3 din Legea nr. 544/2001, de a asigura accesul din oficiu la informațiile de interes public, prin publicarea acestora pe site-ul instituției”. La argumentul DIICOT și al Radioului că informațiile despre deplasările lui Miculescu nu erau pe site-ul Radioului, judecătoarea zâmbește și le explică, răbdătoare, că, puse pe site sau nu, deplasările șefului Radio România sunt tot informații publice. ”S-a apreciat că faptul că instituția nu procedează la publicarea informațiilor de interes public din oficiu nu schimbă caracterul public al acestora, prin intermediul compartimentului de specialitate urmând a fi puse la dispoziție, la cerere, persoanelor solicitante”. Horodniceanu semnează apelul DIICOT împotriva primei sentințe Fostul procuror-șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu Dar DIICOT nu se lasă. Pe 16 aprilie 2018, ei fac apel, prin semnătura lui Daniel Horodniceanu, șeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Cazul ajunge la Curtea de Apel București, la completul format din preşedintele Carmen Alina Gohoreanu şi judecătoarea Valerica Voica. În fața lor, încurajată de prima instanță și de avocată, ziarista povestește cum a fost determinată de DIICOT să semneze acordul de recunoaștere. De data asta, vrea să se judece. ”Dacă aș fi găsit informațiile pe jos, nu era de datoria mea să le public, să le dau cuiva să le publice?”, întreabă Gabi Scraba în fața instanței. Apelul DIICOT: ”Nu are importanță faptul că respectivele informații aveau caracterul unor informații de interes public” Prin procurorul de şedinţă Narcisa Crăciunescu, care a reprezentat DIICOT și la prima judecată, acuzarea își explică pe 7 pagini motivele de apel. ”Constatăm că instanţa confundă noţiunea de «informaţii de interes public», aşa cum acestea sunt reglementate de art. 3 din Legea 544/2001, cu cea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, sintagmă care constituie obiectul material al infracţiunii prevăzute de art. 304 alin.2 din Codul Penal”. ”Considerăm că nu orice informaţie, indiferent de suportul pe care se află, care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, este în mod automat destinată publicităţii, aceasta fiind raţiunea pentru care legiuitorul a reglementat accesul la informaţii de interes public în condiţiile art. 3 din Legea 544/2001, respectiv prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop”. ”Nu poate fi determinată data la care inculpata a transmis documentele la adresele de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în condiţiile în care aceasta a declarat că adresa de e-mail folosită pentru a le transmite (n.r. – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) a fost ştearsă”. ”Parchetul a apreciat că nu are importanță și nu prezintă nici o relevanță faptul că respectivele informații aveau caracterul unor informații de interes public, aspect netăgăduit, câtă vreme regulamentul de ordine interioară al respectivei Societăți de Radiodifuziune prevedea în mod expres faptul că aceste categorii de informații nu sunt destinate publicității decât după parcurgerea unei alte proceduri”. Judecătoarele Gohoreanu și Voica: un ordin intern al șefului Radioului nu bate Constituția! Pe 21 iunie 2018, judecătoarele Carmen Alina Gohoreanu şi Valerica Voica de la Curtea de Apel București resping apelul DIICOT. E sentința definitivă. Motivarea lor e o lecție pentru toți magistrații, procurori sau judecători, care au participat la incriminarea unui om ce n-a făcut altceva decât să expună informații publice. Judecătoarele Gohoreanu și Voica le arată procurorilor DIICOT și șefilor Radioului că ordinul intern al lui Ovidiu Miculescu nu poate bate Constituția! Motivarea Curții de Apel București o puteți citi la finalul articolului. ”Obținute chiar cu încălcarea unor norme cu caracter intern cum este Regulamentul privind utilizarea sistemului informatic al Societății Române de Radiodifuziune, acestea sunt informații de interes public, potrivit Legii 544/2001, reglementând chiar accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin legea menționată, unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României”, sună motivarea sentinței. Pe 18 ianuarie 2019, DIICOT clasează cazul Revenit la DIICOT, cazul este clasat și Gabi Scraba este scoasă de sub toate capetele de acuzare, așa cum i se comunică femeii pe 18 ianuarie 2019. Trecuseră doi ani și jumătate de când Ovidiu Miculescu se enervase pentru că pe tolo.ro apăruseră publicate deplasările sale la business class cu avionul, asta în condițiile în care șeful BBC zboară cu low cost, când destinațiile o permit. Au fost doi ani în care următorii procurori și judecători au criminalizat transmiterea către public a informațiilor de interes public. Ordonanța de clasare a cazului o puteți găsi la finalul articolului. O piedică în calea uitării: magistrați care și-au făcut treaba și magistrați care nu și-au făcut-o Urmărirea penală și continuarea proceselor și argumentele au fost aduse de procurorii DIICOT: Procuror Robert Fleckhammer Procuror- șef Florina-Silvia Popa Procuror-șef Daniel Horodniceanu Procuror Narcisa Crăciunescu În cursul urmăririi penale, mai mulţi judecători de la TMB au încuviinţat efectuarea unor acte în DUP 648/D/P/2016, considerând și ei că procurorii DIICOT trebuie să cerceteze drept infracțiuni transmiterea de informații publice, apelând la percheziții: Judecător Terceanu Valeriu Mihail: percheziţie informatică – încheierea din 8.12.2016, pronunţată în dosar 44697/3/2016; Judecătoare Gargale Anastasia: obţinere comunicări date electronice – încheierea din 15.12.2016, pronunţată în dosar 45727/3/2016; Judecătoare Sandu Gheorghiţa: obţinere comunicări date electronice – încheierea din 13.01.2017, pronunţată în dosar 1046/3/2017; Judecătoare Şipoteanu Ioana Cleopatra: percheziţie – încheierea din 26.05.2017, pronunţată în dosar 18971/3/2017; Judecătoare Magdalena Nicolae Cătălin: percheziţie informatică – încheierea din 30.05.2017, pronunţată în dosar 19439/3/2017; Sentințele prin care i s-a dat dreptate jurnalistei și a fost restabilit adevărul au fost pronunțate de: Judecătoare Postelnicu Lucreția – Tribunalul București Judecătoare Gohoreanu Carmen Alina – Curtea de Apel București Judecătoare Voica Valerica – Curtea de Apel București Rugat de Libertatea să își explice, pentru public, acțiunile din acest dosar, DIICOT nu a comentat, până la această oră, cazul. Robert Fleckhammer a avansat în funcția de procuror șef adjunct al Secției de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice din DIICOT. Motivarea deciziei Tribunalului București: Motivarea deciziei Curții de Apel București:

SURSA:tolo.ro

Click AICI, pentru rezolutia instantei!

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează