Povestea partiei pentru batrani si bolnavi...

Partie Niculesti Vintila VodaNinge cu dor de iarna! In satul meu a venit iarna friguroasa cu mult omat.... A nins ca in povesti, a nins ca in copilaria mea...Zana Iarna, care a colindat satul in sania ei trasa de cerbi , a venit pe seara si toata noaptea a presarat stelute albe de nea. Viscoleste peste sat si nu-s copii in sanii sa faca galagie... A imbatranit satul, am imbatranit si noi, si frigul iernii ne aduna in casa unde-i cald si bine. In zori de zi senin adanc se lasa peste dealuri si vantul suiera printre copaci, cusmele s-au invelit cu paduri sure parasite de cantec...A inghetat Slanicul... A inghetat si timpul... Privesc si ma mir, la vremea gerurilor mari zapezile se astern in pridvor de stele... Oamenii batrani isi aduc aminte de iernile cu zapezi cat gardul, in care fiecare isi facea partia si codul galben, portocaliu sau rosu nu existau. Alte timpuri...Alte ierni...Apun si ele odata cu oamenii din sat. Partiile de atunci, partia de acum... Oameni pentru oameni, suflete pentru suflete... Batranii si bolnavii nu-si mai pot face singuri "drumul" prin omat... Si "drumul" e deja facut...

- Buna dimineata! Multumesc, Nenea Vasile!

- Buna, buna! Pentru ce?

- Pentru partie...

- Nu eu am facut-o... si isi ridica bland privirea spre cer ca si cum mi-ar spune ca Dumnezeu a facut partia. Asa este Dumnezeu a facut-o prin oameni.

- Nu stiu cine a facut-o dar multumesc ca este!

- Bine, bine, eu am facut-o... si duce mainile inghetate de frig si obosite de greutatea zapezii la tampla in semn de salut si de respect.

Si partia nu este doar pentru drumul spre casa, este si pentru drumul spre gramada de lemne, si spre cuibarul pasarilor, si spre casuta de lemn a cainelui... Partia este o legatura intre oameni si animale, intre suflete calde si inimi blande.

- Am vrut sa fac si in fata casei dar m-am gandit ca va odihniti, era prea dimineata, am zis sa nu va deranjeze zgomotul lopetii dar vin acum sa fac...

Si lasa treaba in curtea sa si vine in curtea unde neputinta si-a facut demult "cale de acces". Si-n sat este la fel, din om in om, din poarta in poarta partiile se fac pentru fiecare dupa nevoi, nimeni nu ramane fara ajutor.

TATA, din cer ne faci mereu partie... Multumesc, nenea Vasile!

Alina DRAGOMIR Cretu

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează