Ce se întâmplă în corpul tău atunci când plângi?

plansFie că este declanșat de emoții precum tristețea sau fericirea sau de factori fizici precum alergiile, plânsul este un fenomen profund uman. Deși Charles Darwin afirma că plânsul este „lipsit de orice scop”, cercetările ulterioare au arătat că celebrul naturalist s-a înșelat amarnic.

S-a demonstrat că, de fapt, plânsul are numeroase efecte benefice, atât în plan fizic, cât și în plan mental. Așadar, ce se întâmplă atunci când plângem? Iată ce știm până acum.

Există mai multe tipuri de lacrimi

Lacrimile funcționează ca o barieră care ne protejează ochii. Foto: newatlas.com

Toate lacrimile par a fi la fel, însă, de fapt, glandele lacrimale produc trei tipuri de lacrimi.

Lacrimile bazale, care sunt produse constant, ferind ochii de uscăciune și protejând corneea de praf și corpuri străine. Glandele lacrimale produc între 140 și 280 de mililitri de lacrimi bazale pe zi.

Lacrimile reflexe sunt declanșate atunci când ochii sunt afectați de diverși iritanți, precum fumul sau praful. Aceste lacrimi, eliberate în cantități mari, ajută la neutralizarea factorilor iritanți. Ele conțin și anticorpi, care luptă împotriva bacteriilor care pot pătrunde în ochi.

Lacrimile psihogenice (sau emoționale) sunt produse atunci când suntem copleșiți de diverse emoții, de la bucurie și tristețe până la frică sau stres. Uneori, lacrimile emoționale conțin hormoni și proteine care nu se găsesc în alte tipuri de lacrimi și care ajută la reglarea stărilor emoționale.

Beneficiile plânsului

Știm, așadar, că lacrimile bazale și lacrimile reflexe au un scop pur fiziologic. Plânsul emoțional are, însă, mult mai multe funcții.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Înainte de a vorbi, copiii își exprimă nevoile prin plâns. Foto: babymozart.org

Atragerea atenției – Bebelușii plâng pentru semnala că au nevoie de ceva și pentru a-i face pe oameni să le acorde atenție. Este felul lor de a spune că le este foame, somn sau că se simt inconfortabil, atunci când încă nu pot vorbi.

Băieții și fetele plâng la fel de mult, deși, odată cu avansarea în vârstă, femeile tind să plângă mai mult decât bărbații.

Destresarea – Unii cercetători cred că plânsul elimină hormonii de stres și alte substanțe toxice care se pot acumula  în organism din cauza stresului. De aceea, reprimarea lacrimilor și a emoțiilor poate fi nesănătoasă pe termen lung.

Potrivit mai multor cercetări, reprimarea lacrimilor crește riscul de boli cardiace și de tensiune arterială ridicată. De asemenea, există studii care arată că oamenii care suferă de afecțiuni precum ulcerul și colita plâng mai puțin decât cei care nu au aceste boli.

Un alt studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Queensland, a relevat că plânsul ajută la reglarea respirației în timpul situațiilor stresante.

Plânsul ca fenomen social: empatie și manipulare

Legături sociale – Unele cercetări indică faptul că plânsul emoțional poate întări relațiile dintre oameni. Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv spun că, încețoșând vederea, lacrimile neutralizează scuturile de apărare emoțională, făcându-i pe oameni să se apropie unii de alții.

„Trebuie să fi existat o perioadă de timp, din punctul de vedere al evoluției, în care lacrimile s-au transformat într-un factor care declanșează automat empatia și compasiunea. Faptul că avem capacitatea de a plânge pe bază emoțională și faptul că putem răspunde la asta este o parte foarte importantă a existenței umane”, a declarat pentru revista Time neurologul Michael Trimble.

Manipularea – În jurul vârstei de nouă luni, sugarii învață că te pot determina să faci ceva dacă încep să plângă. Acesta este debutul a ceea ce unii experți numesc „plânsul manipulator”. Unele persoane continuă să folosească acest tip de plâns chiar și la vârsta adultă.

„Aflăm de la o vârstă destul de fragedă că plânsul are un efect foarte puternic asupra celorlalți. Plânsul poate contracara furia și acesta este motivul pentru care oamenii plâng atunci când se simt vinovați și vor să fie iertați”, crede Jonathan Rottenberg, profesor de psihologie la Universitatea South Florida.

E.S.

SURSA: incredibilia.ro

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează