UPDATE - PUNCT DE VEDERE ROMSILVA! VIDEO - Cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale sau datorita interventiei omului?

Cascada Bigar s a prabusit.Omul e de vinaCascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița, s-a prăbușit luni din cauze naturale, spune Regia Nationala a Padurilor - Romsilva. Cu toate acestea, ghidul de turism Mircea Jumanca, citat de Deutsche Welle România, spune că prăbușirea are drept cauză intervenția omului în circuitul apei.

”Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp, au crescut în dimensiuni și greutate, iar astăzi a cedat sub propria greutate. Colegii noștri sunt la fața locului, iar zilele următoare vom reveni cu mai multe amănunte și imagini”, a anunțat Romsilva.

Deși Romsilva spune că s-a prăbușit din cauze naturale, ghidul de turism Mircea Jumanca a spus pentru Deutsche Welle că motivul pentru care Cascada Bigăr s-a prăbușit este intervenția omului în circuitul apei.

„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca. Acesta a spus că a observat fisuri în corpul cascadei în ultimii doi ani.

În anul 2013, site-ul american „The World Geography” a clasat Cascada Bigăr pe primul loc în topul celor mai frumoase cascade din lume.

Anterior, în septembrie 2010, un ghid turistic internațional, National Geographic Traveler - Romania , făcea pentru întâia oară prezentarea acestei cascade în presa turistică de specialitate.

 

MOMENTUL PRABUSIRII AICI: https://fb.watch/5_AU9HEq6F/

 

 

ALTA PARERE:

Mircea Jumanca, activist pentru protecția mediului și ghid de turism, a declarat pentru Deutsche Welle că motivul prăbușirii Cascadei Biger este intervenția omului în circuitul apei.

„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca.

Activistul de mediu a precizat că a observat fisuri în corpul cascadei în ultimii doi ani, scrie Mediafax.

Romsilva respinge informațiile expuse de Mircea Jumanca, despre care spune că sunt false. Cei de la Romsilva susțin că nu există legătură între prăbușirea cascadei Bigăr și captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș.

„Care este adevărul? Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci nu aceasta este cauza prăbușirii cascadei. Așa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului”, arată Romsilva, care a publicat, pe pagina de Facebook, imagini noi, cu momentul în care Cascada Bigăr s-a prăbușit.

Cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița s-a prăbușit luni, în jurul orei 18.00, din cauze naturale, a anunțat Romsilva. Reprezentanții regiei susțin că travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni și greutate, iar luni cascada a cedat sub propria greutate. 

E.S. 

SURSE: hotnews, DIGI 24

 

Precizări ale Romsilva în urma surpării unui perete al cascadei Bigăr

 

            Un perete al cascadei Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, cu o înălțime de aproximativ 4 metri, s-a surpat luni, 7 iunie, în jurul orei 18.15, din cauze naturale.

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate.

Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut.

Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber.

Acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale.

Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr.

Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false și lipsite de orice fundament științific ale unui ghid de turism, care a lansat în spațiul public informația cum că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei.

Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița despre producerea acestui eveniment.

Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, cu sprijinul Consiliului Științific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare.

                       

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA