Primul Revelion din istoria României. Când și unde au sărbătorit românii primul Revelion?

Primul Revelion RomaniaAstăzi, petrecerea de Revelion a devenit o obișnuință. Totuși, au fost vremuri în care petrecerile în sine erau o raritate. Prima petrecere grandioasă de Revelion a fost organizată la finele anului 1903, în Ploiești, de către prefectul Luca Elefterescu.

 

Locația aleasă a fost Casa Luca Elefterescu, mai cunoscută de contemporani ca Muzeul Ceasului din Ploiești. După moda franțuzească, unde petrecerile de Revelion aveau deja o vechime de zeci, chiar sute de ani, Luca Elefterescu a decis să organizeze una în Ploiești. Istoricul ploieștean Paul D. Popescu a scris câteva rânduri despre fastuoasa petrecere de „bulion”. Sursa istoricului a fost chiar bunicul său, ce era cofetar la începutul anilor 1900. „În ziua de 27 decembrie 1903, bunicul meu s-a pomenit acasă cu Iancu, omul de încredere al lui Luca Elefterescu. – Dom’ Miai, vrea dom’ dipotat ca vineri să te înfăţişezi la dânsul cu tot ce-ţi trebuie… – Da, ce – se miră cofetarul – doar nu-l cheamă Vasile ? – Nu-l cheamă, da se face foc dacă nu te duci. Are un chef mare, de Anul Nou… Îi zice petrecerea de bulion, moda franţuzească“ La petrecerea cu pricina au venit câteva zeci de persoane (se spune că ar fi fost 26), cele mai importante din Ploiești. Aceștia au servit cunoscutele sarmale, cârnaţi, fripturi de porc, dar și specialități occidentale precum aspic sau curcani la cuptor. Nu a lipsit muzica, Luca Elefterescu fiind cunoscut ca un mare fan al muzicii clasice.Petrecerea a ținut până dimineața și Luca Elefterescu (prefect, avocat, petrolist) a rămas în istorie ca fiind primul român care a organizat primul chef pentru noaptea dintre ani. De-a lungul vremii, de casa lui Luca Elefterescu s-au legat diferite evenimente culturale locale, precum concerte de cameră şi valsuri la modă ale epocii.

Data de 1 ianuarie a fost stabilită pentru prima dată ca început de an din punct de vedere religios în anul 1691 de către Papa Inocențiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou. În același timp, la multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie. În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion . Denumirea revelionului provine din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă cu aproximație „trezire”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții. În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi din an pentru că, procedând în acest fel, o persoană își aruncă norocul. Tot în prima zi a anului nu se iese din casă decât după ce o persoană brunetă intră în casa respectivă. Se consideră că persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde aduc ghinion. În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, care are toate șansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot, pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. La cumpăna dintre ani se servește șampanie, pentru a avea un an mai prosper. Pocnirea petardelor este o altă tradiție de Anul Nou, fiind practicată dmai mult de către cei tineri.Pe 31 decembrie se colindă cu plugușorul iar pe 1 ianuarie cu sorcova.

Sursa - shtiu.ro