Ce putere are apa sfintita de la Boboteaza si cum o folosim?

BoboteazaBoboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat.

Boboteaza( Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Duhul Sfant coboara asupra lui IIsus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul Sau.

La Bobotează, atât în ajun când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele creştinilor, cântând troparul Botezului: „În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne…”, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, când se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii pe la casele lor pentru tot anul.

De ce se spune „Sfinţirea cea mare a apei”?

Pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr’o îndoită chemare a Sfântului Duh în cursul rugăciunii de sfinţire, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. De aceea şi slujba Aghiasmei mari este mai lungă şi mai sărbătorească decât a Aghiasmei mici, iar cântările şi rugăciunile ei pomenesc şi preaslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în Iordan.

Ce putere are apa sfinţită de la Bobotează şi cum o folosim?

Aghiasma mare, adică apa sfinţită de la Bobotează, are, într’o măsură cu mult mai mare, puterea sfinţitoare şi tămăduitoare, precum şi darurile minunate, pe care am spus că le are Aghiasma mică. De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne tot aşa de proaspătă, de curată şi plăcută la gust ca şi când ar fi atunci scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într’un vas anume, numit şi aghiasmatar, şi e folosită de preot la o mulţime de slujbe (ierurgii). Cu această apă sfinţită se stropesc persoanele şi lucrurile care trebuie exorcizate, curăţite sau sfinţite. Se întrebuinţează, de pildă: la botezul copiilor, la rugăciunea pentru durere de cap, la rânduiala de curăţire a fântânii spurcate, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la vasul cel spurcat, la ţarinile (holdele), viile şi grădinile bântuite de lăcuste şi gândaci, la sfinţirea crucii şi a troiţei, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor bisericeşti ş. a.

Aghiasma mare se foloseşte de asemenea la sfinţirea bisericii şi a antimiselor, a Sântului Mir şi a altora.

Fiecare creştin sau fiecare casă trebuie să ia din Aghiasma de la Bobotează şi să o păstreze într’un vas curat şi la loc de cinste. Se gustă dintr’însa pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post, sau în zilele de sărbători mari, după ce venim de la biserică, mai ales când nu ne împărtăşim. Se obişnuieşte ca credincioşii să bea din Aghiasma mare timp de 8 (opt) zile în şir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 14/27 ianuarie. După aceea, ea se poate lua numai după Spovedanie. Îndeosebi cei opriţi de la împărtăşire se pot mângâia luând Aghiasmă şi apoi anaforă. Când ne împărtăşim, Aghiasma se ia după împărtăşire, fiind mai mică decât Sfânta Împărtăşanie, iar când luăm numai anaforă, Aghiasma se ia înainte de aceasta, fiind mai mare ca anafora.

Putem stropi cu Aghiasma cea mare casa, curtea şi grădina, vitele şi chiar ogoarele şi livezile noastre, pentru a le feri de rele. În caz de boală putem, de asemenea, să gustăm din ea cu credinţă. Căci apa aceasta, având într’însa darul şi puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoşind bolnavi, tămăduind răni, apărând de rele, de necazuri şi de primejdii.

[1] Micul Molitfelnic, Povăţuirea din fruntea slujbei Aghiasmei mici, Ed. Arhidiecezana, Cluj, 1997 (v.Molitfelnicul, Ed. I.B.M.B.O.R., Buc., 1998).

Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă, Tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod al B.O.R., ed. Apologeticum 2006

m. crestinortodox. ro