New News Buzau header

EXCLUSIV – VIDEO – BUZAUL MEREU UIMITOR! Un ghid montan – Ionut Paun, a descoperit o sumedenie de trovanti pe mai multe cursuri de rau din judetul Buzau.

Trovanti Buzau Ionut Paun aventuraToata lumea ar trebui sa cunoasca amanunte despre “Trovantii” din Buzau sau “Babele” de la noi. Cand vorbim de trovanti, multi sau aproape toti cunoscatorii in domeniu se refera la cei de la Ulmet sau din apropiere, dar in urma descoperirilor recente facute de un iubitor de drumetii – Ionut Paun, ghid montan si instructor de tehnici de supravietuire, iata ca ni se descopera o alta perspective asupra acestui fenomen uimitor. “In multele mele drumetii am descoperit pe mai multe alibii de rau de munte din judet, sute de trovanti de la cateva kilograme pana la mai multe tone. Unii sunt chiar pe albiile raurilor si este imposibil sa ii confunzi cu altceva, iar altii sunt chiar in maracinisul greu accesibil de langa aceste locuri. Am rams uimit de multimea acestor stanci frumoase si m-am hotarat sa fac public acest lucru, pastrand deocamdata secret locurile exact ale acestora pentru a proteja oarecum aceste descoperiri. In filmuletele mele de pe youtube veti vedea aceste minunatii ale naturii”, a spus pentru NEWS BUZAU, Ionut Paun.

Trovantii sunt stânci cu forme bizare mai sunt cunoscute și sub numele de „pietre vii” pentru că se crede că acestea ar crește in timp. Cu tot misterul din jurul lor, unii spun ca din punct de vedere științific, trovanții sunt depozite de nisip și straficații de gresii cimentate și modelate în timp de agenții naturali (vânt, ploaie, etc). Astfel, “natura a fost cea care a creat aceste forme inedite, numite elocvent „sublime imnuri în piatră” (prof. Mihai Mîncu).

Cei mai reprezentativi, cunoscuți și accesibili trovanți din județul Buzău sunt „Babele” de la Ulmet. Numele acesta le-a fost atribuit de către prof. Ilie Mândricel, într-un articol de promovare turistică, asemănându-le probabil cu cele din Munții Bucegi. Aici, trovanții au forme dintre cele mai variate și spectaculoase (sfere, ovoide, alungite, îngemănate) care pot fi asociate cu forme zoomorfe (reptile, păsări, melci) sau antropomorfe (rachete, farfurii, topogane, coloane etc).

Trovanții de la Bozioru fac parte din Geoparcul „Ținutul Buzăului”, un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural, și care aspiră la titlul de Geoparc UNESCO.

În Miocenul superior (Moetian inferior – acum 6,5 milioane de ani), în zona în care sunt azi trovanţii era un bazin de sedimentare – o deltă. Depozitul de nisip din care ies azi trovanţii s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de râuri de pe continent. Odată cu aceste sedimente din apă s-au depus şi produşi chimici (carbonaţi), în exces. Peste primele nisipuri s-au aşezat alte sedimente, care le-au presat, apa eliminându-se prin golurile rămase între particule, iar granulele s-au tasat. Dacă între nisipuri se acumulează o cantitate suficientă de carbonaţi, prin cimentare ia naştere o gresie. S-au făcut numeroase studii pe aceşti trovanţi şi încă se fac. Se ştie că s-au format din straturi de nisip prin care au circulat soluţii încărcate cu carbonat de calciu, care a duş la formarea unei greşii. Ca rocă, trovanţii sunt o gresie silicoasă” - siteul Vâlcea Turistică.

În România astfel de formaţiuni se găsesc în multe zone: Ulmet ( Buzău), Costeşti (Vâlcea) şi în alte zone din ţară.

IULIAN Gavriluta