New News Buzau header

Vila Albatros, Pasarea Phoenix a Buzaului. Ctitorita de Alexandru Marghiloman, parintele hipismului romanesc, cladirea si-a redobandit stralucirea de odinioara

Dupa ce decenii la rand a dainuit in ruine, prin amintirea celebritatii, iata ca Vila “Albatros” din Buzau - ramasa in constiinta publicului sub denumirea de “Conacul Marghiloman” - si-a redobandit stralucirea de odinioara! Pusa de comunisti, dupa pierderea identitatii, in slujba unor utilitati dintre cele mai obscure

 - chiar si ca sediu de masini agricole - a facut ca profilul zvelt al bijuteriei arhitectonice sa se naruie treptat, in locul luminii si bucuriei instalandu-se tristetea zidurilor mohorate si schilodite, condamnate parca sa fie definitiv lasate prada indiferentei si degradarii, in plina “epoca de aur si avant revolutionar.”

Cum a fost  posibila o asemenea metamorfozare, intr-un moment cand bagheta magica a coruptiei postdecembriste functiona miraculous? O simpla  manifestare de vointa din partea municipalitatii, a primarului Constantin Boscodeala, in favoarea obstei, a facut ca, pe baza unui program de restaurare si renovare, prin accesarea unor fonduri europene, ceea ce parea imposibil, s-a infaptuit de minune! Urmarea? Innobilarea si “iluminarea” estetica a spatiului urbanistic din zona estica a municipiului, reaparitia unui punct turistic atractiv pe harta Buzaului! Peste toate, vilei i s-a conferit o functionalitate pe masura: Centru  municipal de cultura “Alexandru Marghiloman”. Este studiata si posibilitatea infiintarii aici a unei filiale  de invatamant superior.

In vederea intelegerii juste  a momentului Albatros, se impune o succinta retrospectiva. In 1867, boierul Iancu Marghiloman (1817-1892) a cumparat de la primaria Buzau terenul de 2.628 de stanjeni in extremitatea estica a orasului, in punctul  numit “Bariera Brailei”.Spun documente ale vremii ca vanzarea (de catre Primarie-n.n.) “a vaduvit tineretul mahalalei de locul unde petrecea, in postul Pastelui, horele fara lautari, asa numitele «seci».” Scopul pentru care boierul Iancu  a cumparat terenul il aflam si de la Bazil Iorgulescu, autorul primului ”Dictionar geografic, statistic, economic si istoric al judetului Buzau” - aparut sub inaltul patronaj al M. S. Regele Carol I – in care marca, pe harta orasului, locul la care ne referim sub denumirea de“Gradina Marghiloman”, tot mai cunoscuta si apreciata ca gradina-parc.

Dupa moartea lui Iancu, fiul acestuia, Alexandru Marghiloman (1854-1925), renumitul om politic purtand nimbul legendei – ministru in mai multe randuri, prim-ministru, sef al Partidului Conservator -, dar si mare iubitor al cailor de curse inca din tineretea studentiei sale pariziene (facultatea si doctoratul in drept), a hotarat sa schimbe oarecum profilul “gradinii”, pentru a  amenaja aici prima baza hipica model din  Romania, avand ca resedinta vila… Albatros, construita dupa tipicul salaselor de acest fel ale lorzilor englezi, pline de morga si traditionalism. Pasiunea pentru cai a facut sa-i creasca – alaturi de notorietatea politica - si faima de om al turfului, odata cu inaintarea in varsta. In 1899, corespondenta lui Al. Marghiloman purta antetul noii resedinte, ceea ce inseamna ca vila fusese deja data in folosinta. Un zid inalt de piatra imprejmuia pe o lungime de 1800 de metri suprafata care cuprindea resedinta, grajdurile, locuintele pentru personal, boxele spatioase si luminoase, padocurile gradat dimensionate, alte utilitati necesare cresterii si formarii cailor de rasa. Este perioada de glorie si stralucire a renumitului parc cu helesteul (populat de lebede maiestoase), cu arbusti ornamentali, cu rondouri de legume si aranjamente florale dispuse pe esplanade si peluze, toate armonizate inspirat in  jurul  resedintei Albatros. Ceva mai incolo, peste calea ferata, se afla hipodromul folosit pentru antrenamente, dar mai ales pentru concursuri hipice, la care lua parte si protipendada bucuresteana, venita cu un tren special ce oprea in apropiere. Demna de consemnat este si marturisirea scriitorului Duiuliu Zamfirescu: “D-sa (Al. Marghiloman-n.n.) a dat numele calului (Albatros- n.n.), vilei sale de la Buzau”. Sau faptul ca baza hipica a Marghilomanului i-a inspirit scriitorului conjudetean, Vasile Voiculescu, subiectul povestirii “Alcyon sau Diavolul Alb”. La care mai adaugam, tot ca performanta, ca vila Albatros a gazduit, in 1916, popasul familiei regale in drum catre refugiul din Moldova.

Pana la momentul Albatros, Al. Marghiloman avea deja o mare experienta hipica. In 1874, a fost organizatorul primelor curse, cu pariuri mutuale, pe hipodromul Floreasca din Bucuresti. A daruit cateva hectare de teren si a contribuit baneste (40 la suta) pentru construirea elegantului camp hipic de la Baneasa (inaugurat in 1881). A finantat sediul “Jockey Clubului Roman”, aflat vizavi de impozanta sa vila bucuresteana, pe locul unde mai tarziu a fost amplasat cinematografului Patria. Era presedinte al “Jockey Clubului Roman”, dar a cedat locul in favoarea regelui, conform traditiei engleze, el ramanand vicepresedinte. Pasiunea sa pentru turf era atat de mare, incat, spre a-si gasi adversari de intrecere, vindea - in rate si la preturi foarte convenabile - manji de un an, rasa pursange englez, unor prezumptivi concurenti! Gestul, fara indoiala generos, s-a dovedit nu o data imprudent, Al. Marghiloman pierdea, deseori, in favoarea celor carora le “vanduse” din caii sai! Paradoxal, adjudecarea derby-urilor s-a cam lasat asteptata, primul dintre ele a fost castigat relativ tarziu, in 1889, cu iapa Loteria. Dupa ce baza hipica de la Buzau a inceput sa produca, situatia s-a schimbat brusc in favoarea sa, ca o rasplata a pasiunii constante pentru acest sport. Asa se face ca, din acel moment, Al. Marghiloman a castigat, in continuare, 27 de derby-uri, ceea ce reprezinta un record in materie. Dintre caii crescuti si formati la Albatros, cel mai performant si iubit de stapanul sau a fost Zori de Zi, neinvins in cariera de cursier, socotit de specialisti cel mai bun produs din istoria miscarii hipice romanesti de pana la primul razboi mondial. Apropiati ca valoare de el au fost Frunzeta si Doina, ultima fiind mama celor mai vestiti cai din Europa acelui timp. Marile centre hipice din Paris si Londra cumparau cai din herghelia Marghiloman! Cel din urma castigator de la Albatros, al unui derby,  a fost calul Ghiaur, in 1928, cand popularul blazon in culorile tricolorului romanesc a mai alergat intr-o cursa victorioasa! Atunci, peste insemnele nationale, era fixata o esarfa neagra, fapt ce amintea ca Alexandru Margiloman trecuse in nefiinta de trei ani, dar caii sai nu incetasera  sa alerge! Chiar daca, treptat, totul a inceput sa intre in negura uitarii, un fapt nu a fost  niciodata pus la indoiala: ca omul care si-a legat toata viata numele, cu atata pasiune, de cresterea si fomarea cailor de rasa in Romania s-a numit Aexandru Marghiloman, el ramanand, pentru posteritate, parintele hipismului romanesc…

 

Ioan Stoica ( preluat cu acordul autorului din http://www.puterea.ro/social/vila-albatros-pasarea-phoenix-a-buzaului-ctitorita-de-alexandru-marghiloman-parintele-hipismului-romanesc-cladirea-si-a-redobandit-stralucirea-de-odinioara-131452.html )