FOTO INEDIT! MISTERELE din Scheii Brașovului de altădată (II)

Fete din Schei 1912Continuăm publicarea serializată a unor materiale inedite (LINK ep. 1)din manuscrisul brașoveanului Ionel Cocan (†), ”Scheii Brașovului de altădată. Scurt Istoric, folclor și amintiri”. Într-o țară dominată din ce în ce mai mult de analfabeți cu grade și funcții, recursul la cultură este singurul mod de conservare al sănătății mintale. 

 

Despre anumite superstiții din Schei - Ionel Cocan

În cea mai mare parte superstiţiile, credinţele deşarte, sunt dispărute azi din viaţa şi preocupările scheienilor. Au fost în floare, cum e firesc acolo unde ştiinţa şi lumina cărţii a răzbit mai cu întârziere. Deşi Scheii au fost în contact strâns cu Cetatea, iar legăturile comerciale cu lumea largă au fost în floare și în trecut, totuşi în mediul familial, în întreg Scheii, superstiţiile au dăinuit până mai acum, pe vremea bătrânilor noştri. Doar ei le mai cunosc şi le povestesc.

În noaptea de Anul Nou, fetele căutau să afle cum va fi cel sortit să le fie soţ. În miez de noapte, mergeau la un gard construit din pari. Întoarse cu spatele către gard, numărau nouă pari, iar la ultimul legau o pănglicuţă colorată și plecau apoi acasă. Cum se crăpa de ziuă alergau la gard, cercetând cu atenţie parul. De era drept, frumos, îşi spuneau că viitorul bărbat va fi un om frumos, voinic, chipeş. Dacă parul era cojit, va fi o sărăcie de bărbat, gol puşcă, ce nu va avea nici haine ca lumea pe el. Dacă parul era strâmb, bărbatul va fi pocit, urât/ ”ponivos”.

Tot în noaptea de Anul Nou, înspre miez de noapte, fata ieşea tiptil şi arunca din uşă un pantof în faţa casei. Dacă pantoful cădea şi rămânea cu vârful în jos zicea că se va mărita în anul ce urmează. La fel, tot în noaptea de Anul Nou, atunci când ”boancănul” - clopotul cel mare de la Biserica Neagră - începea să sune de miezul nopţii, fata fugea la ”ţâp” (cişmea) sau la vale cu un pahar şi un ou în mână. Cu oricine s-ar fi întâlnit, nu trebuia să scoată nici o vorbă. Acolo, spărgea repede oul în pahar şi la fel trebuie să se întoarcă acasă, neturburată de nimeni. Dacă albuşul oului făcea un fel de spumă, cu mărgele, ca un fel de turnuleţ, zicea că de bună seamă în anul ce urmează se va mărita.

Când se mărita o fată, în duminica nunţii veneau prietenele ei nemăritate încă și îi cereau un pantof din picior, pe talpa căruia îşi scriau numele. Mireasa ştia că atunci când va păşi peste pragul casei spre a merge la biserică, trebuia să frece de câteva ori talpa acelui pantof pe pragul casei, astfel, vor fi ele ”trase” de mireasă pentru măritiş în curând.

În ajunul Bobotezei, când Popa venea cu botezul, fetele rupeau pe furiş din busuiocul din căldăruşe o rămurică. Punându-l noaptea sub pernă, aveau să-l viseze pe cel ursit lor de soţ.

Tot în noaptea de Anul Nou, pe plita încinsă se puneau frunzuliţe de iederă (Bucsus). Dacă se învârteau mai mult timp spuneau că au să trăiască ”cât Tâmpa”. Dacă se învârteau numai de 2-3 ori, era senin rău, de boală grea, de moarte. Dacă se învârteau repede, ziceau ca bărbatul ce-l vor lua va fi plin de vrednicie, muncitor, iar dacă se învârteau domol, ziceau că va fi moleşit, leneş.

De vedeau un păianjen: vor primi musafiri. Dacă păianjenul avea o culoare mai deschisă, se zicea că vine cineva cu veşti bune, contrar cazului când păianjenul era negru:  vești rele, supărare în casă.

”Paianjen de-ţi cade în cap - primești veste”.

Când se întâmpla ca în casă, la ușă, sa fie două mături, una lângă alta, nu era semn de bine, ci de ceartă, de supărare.

”Piper vărsat pe masă - semn de ceartă, supărare”.

”Pisică neagra de-ți taie calea, semn rău, mai bine întoarce-te din drum”.

”Popă de-ţi iese în cale, semn rău, nereuşită, supărare”.

Când murea cineva, nu se mătura trei zile în casă, până ce se îngropa mortul, căci, de măturai, măturai tot neamul, ducându-l pe drumul morţii, al cimitirului.

”De te mănâncă urechile, se schimbă vremea”.

”De vezi un purice pe mâna stângă, păţeşti, o ruşine mare”.

”Copil de vei visa, supărare mare vei avea”.

”De întâlneşti porci în drumul tău, vei fi norocos la acel drum, cu mare folos”.

Când întâlneai om cu lemne în spate, ziceau că o să primeşti o veste, de o să rămâi înlemnit. Dacă omul avea o funie în mîna, că vei face un drum lung.

Foto 1. Reuniunea femeilor din Schei (1929)

Foto 2. Fete din Schei îmbrăcate în ”costum nemțesc”, de după-amiază, cu ocazia ”Jocului  strămoșesc” de la ”Crucea Musicoiului” (1912)

Fotografiile sunt extrase din manuscrisul menționat.

V.I.M.

 

Fete din Schei 1912

 

Reuniunea femeilor din Schei 1929

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează