FOTO - Stâlpii Tainiţei din Munţii Buzăului - Dosarul unei enigme (IV) Intermezzo - ”Personal, am văzut într-o noapte...”

 Împreună cu redacţia "News-Buzău", continuăm publicarea foiletonului nostru despre un loc misterios din Munţii Buzăului, numit "Stâlpii Tainiţei", ajuns la Episodul IV. Episodul I poate fi accesat aici: (link); Episodul II poate fi accesat aici: (link); Episodul III poate fi accesat aici: (link). Musceleanu Vlad-Ionuţ şi Redacţia "Buzău-News". 

Motto: ”Atunci când te afli printre nebuni, devii şi tu nebun, ba mai mult, găseşti că nebunia asta are puţin farmec”. Henryk Sienkiewicz- Quo Vadis.

            În data de 18.02.2009, Ciprian Gâdiuţă1, asistent medical la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de siguranţă Săpoca, Secţia Ojasca, din comuna Ojasca îi relatează lui Ionel Grama ”câteva întâmplări cu adevărat senzaţionale”. Extras dintr-un articol publicat în revista Lumea Misterelor:

            ”Tot în acesta zonă, mai precis la Stâlpii Tainiţei, două stânci înalte care se află pe drumul care duce de la Plaiul Nucului la Gura Teghii, au dispărut doi cercetători. În apropiere se află un fost depozit de trotil, folosit când s-a construit barajul. Mai sus şi la stânga lui se află acest loc în care s-au petrecut lucruri bizare. Oamenii de acolo povestesc că, în urmă cu vreo 20 de ani, au venit doi geologi. Aceştia au găsit pe una dintre cele două stânci un lanţ. Au tras de el să vadă ce este şi… au dispărut amândoi. A venit securitatea, au înconjurat locul şi au scotocit mai multe zile, dar nu au mai fost găsiţi niciodată. Această întâmplare nu s-a petrecut la Nucu, la Bozioru, aşa cum au scris unele reviste, ci la aceste două stânci înalte de vreo 30 de metri, la Stâlpii Tainiţei. Personal, am văzut într-o noapte, când venem de la Plai (Plaiul Nucului - n.n.) spre Brătileşti, o lumină roşie, puternică, cerul parcă luase foc acolo la Stâlpi. Parcă ardea pădurea. Lumina aceea s-a mişcat întruna, deşi nu bătea niciun pic de vânt”2.

 

Note:

1. Ciprian Gâdiuţă este fiul lui Ion Gâdiuţă (†), om respectat de comunitate. Din păcate, tatăl a murit, iar fiul a început să-şi amintească lucruri pe care nu le-a cunoscut niciodată;

2. Interviu publicat de Ionel Grama. Deşi deţinem fizic articolul cu pricina, publicat în anul 2009 în Lumea misterelor, nu cunoaştem data apariţiei propriu-zise.

 

Improbabila Tihărie de la Stâlpii Tainiţei

 

Motto: ”Nebunia este începutul bucuriei fără motiv”.

Victor Martin

 

            Sub pana Elisabetei Iosif, "Aventuri la Stâlpii Tainiţei"1 dezvoltă, într-o însăilare greu digerabilă, afirmaţia lui Rudan din Flacăra: "Vom încerca să găsim o modalitate de a escalada "stâlpii tainiţei""2.

            Deşi este greu de reconstituit firul poveştii lui Iosif, reţinem că, pe undeva prin pădurea Tainiţa, grupul este despărţit de un aparent cutremur. Un "mic explotaror" din cercul Burebista, Florin se accidentează în timpul unei escaladări "cu frânghii şi pitoane", prilej de a ajunge la "apa vie a Luanei" (devenită din izvor, râu - sic!) şi la Stâlpii Tainiţei:

            "- Am găsit Stâlpii Tainiţei"! [...]

            - Ai trecut dincolo de Coloane?

            - Sunt în mijlocul pădurii. Ştiţi doar ce spun localnicii: nimeni n-a trecut dincolo sau, după unii, a mai trecut cineva prin 1930 şi nu s-a mai întors"3.

            Semnificativ este că acest Florin este despărţit cumva de grup, mult timp neştiindu-se unde şi ce era cu el:

            "După ce norul acela adusese întunericul, nu ne-am mai văzut. [...] Cât am strigat... Să ştii măcar tu, unde ne aflăm. Apoi, ce te-am mai căutat! În sfârşit, te-am regăsit! [...] Te căutăm de şapte ore"4.

            Sunt aici unele nuanţe la care trebuie să fim atenţi. Deşi cărticica a avut un impact nesemnificativ la public, unele fantezii debitate în ea au fost reciclate de Rudan după mulţi ani, fiind prezentate ca fapte şi/ sau realităţi. Poate că vârsta să fie de vină, poate individul suferă de o formă de Criptomnezie, poate să fie altceva...  

            În viziunea noastră, "dispariţia" lui Florin, personaj literar (de altfel grupurile lui Rudan erau formate exclusiv din fete) a constituit prototipul dispariţiei brăilenilor. "Dispărutul" Florin reapare într-un final (happy-end!); la fel va reapărea restilizată povestea fantastică a Elisabetei Iosif în Monitorul Expres. Numai că fantezia, într-un alt timp şi cu alte personaje, devenise între timp realitate.    

            Mult timp, Stâlpii au prezentat un interes restrâns: era vorba de o locaţie încă neidentificată în teren, despre care se ştia că există numeroase legende, fără a li se cunoaşte conţinutul.

            Odată cu apariţia primului articol din Monitorul Expres (1994), unii au presupus (gratuit) că punctul "La Tihărie" se identifică cu Stâlpii Tainiţei. Cel mai probabil, legătura a fost făcută subliminal, pe baza elementelor comune: locaţii necunoscute din aceeaşi zonă, misterul şi ascensiunea: "escaladare" (în Flacăra), ”alpinişti dispăruţi” (în Monitorul). Nu este de neglijat însă teza unor conexiuni mai complicate: dacă la primul articol nu avem date că Vasile Rudan a contribuit direct, la cel de-al doilea a contribuit sigur.

            Ca o picanterie: ţineţi minte "lanţul" brăilenilor?

            "Cu ajutorul echipamentelor speciale de alpinism, unul din ei s-a căţărat pe o stâncă. [...] a ridicat ceva ce semăna a lanţ metalic. În acel moment, s-a votatilizat [...] şi a dispărut şi el în neant"5.

            Acum să comparăm cu "Aventuri la Stâlpii Tainiţei":

            "Eu am bătut pitonii în stâncă şi am trecut coarda printre ei. [...] Eram târât ca de un şuvoi. Într-un târziu m-am simţit că mi s-a agăţat lănţişorul de la gât, de "ceva". Am întins braţul prin întuneric. Am dat de un colţ de granit. Mă ţineam astfel legat de un punct fix. Simţeam cum totul se roteşte în vârtej. Eram ca într-o centrifugă. Doar o rază de lumină venea din depărtare"6.

            Alpinism, lanţ, dispariţie...

            Ştim că mulţi nu vor credita niciodată ceea ce afirmam noi aici: pur şi simplu s-ar umple de ridicol. Cum ar mai da ei ochii cu publicul, fanii şi "supuşii" când ar trebui să mărturisească că sursa "marii dispariţii a brăielnilor" este ... o carte de copii. Şi aia scrisă prost. Însă asemănările sunt izbitoare şi nu pot fi ignorate doar pentru a conserva interesul cuiva.

            Cum pentru anumite persoane nu prea contează pragul dintre realitate şi "wishful thinking", s-a tot glosat pe tema identificării "La Tihărie" = Stâlpii Tainiţei.  Mereu probabilistic, mereu indecis. Pentru că este uşor de afirmat, dar greu de argumentat proiecţia unei întâmplări imaginare într-un loc neidentificat. Până în anul 2009, când Ionel Grama publică în revista "Lumea Misterelor" un interviu luat unui localnic, Ciprian Gâdiuţă, în data de 18 februarie a aceluiaşi an [vezi Intermezzo].

            Unii s-au grăbit să-şi vadă teoriile confirmate. Desigur, ei n-au verificat credibilitatea lui Dlui. Ciprian, asistent medical la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de siguranţă Săpoca, Secţia Ojasca, din comuna Ojasca, cum n-a verificat-o nici Ionel Grama. Ar fi aflat că zidesc himere pe nisipuri mişcătoare!

 

            Mulţumim pentru cele 3 fotografii de epocă cu expediţia pionierească Burebista-2050, ing. Dan Corneliu Brăneanu.

 

Note:

1.Elisabeta Iosif - Zeiţa fără Chip, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1985, cap. Aventuri la Stâlpii Tainiţei;

2. Imagini despre un război cosmic într-o grotă dinaintea epocii fierului - Flacăra nr. 6/1287,  7.02.1980, pg. 24;

3. Elisabeta Iosif - Op. cit, pg. 16-17;

4. Ibidem, pg. 16;

5. Dan Fodor - Misterele muntelui Zboiu: La Tihărie. Un loc ciudat unde dispar oameni în Monitorul Expres, an II, nr. 20 (68)/20-26.05.1994, pg. 4;

6. Elisabeta Iosif - Op. cit, pg. 9-11.

 

C. Gâdiuţă - o sursă incredibilă

 

Motto: ”Cine e mai nebun, nebunul sau nebunul care îl urmează?”

Obi-Wan Kenobi- Războiul stelelor (Ep.  IV)

 

Ionel Grama este unul dintre rarii redactori lucrători la reviste ”de fenomene şi mistere” care se deplasează şi în teren. Însă nu este de ajuns: mai trebuie să ştii şi ce să faci pe acolo.

Acum mulţi ani, investigând dispariţia brăilenilor de la Tihărie l-am cunoscut în Brătileşti (sat, com. Brăeşti)pe profesorul şi directorul de şcoală Ion Gâdiuţă (†). Alături de ceilalţi membri ai familei, Ciprian Gâdiuţă, fiul, era şi el în peisaj: pe atunci habar n-avea de astfel de întâmplări. Am putut să ne convingem personal (şi există martori în acest sens).

Nu vrem să insistăm asupra lui Ciprian Gâdiuţă; credibilitatea lui este zero şi cititorii se pot convinge la faţa locului de opiniile sătenilor din Brătileşti vis-a-vis de calul cel breaz.De dragul unei notorietăţi vremelnice şi înşelătoare, unii şi-ar vinde şi sufletul. Fenomenul Criptomnezie(falsei memorii) s-ar putea să nu fie suficient aici; am fi tentaţi să vorbim de vedetism gratuit şi aflare cronică în treabă. 

Nu numai martorul, dar şi declaraţia este aiurea. Tihăria migrează la Stâlpii Tainiţei, iar alpiniştii se metamorfozează în cercetători geologi. Numai că Ciprian Gâdiuţă plasează o întâmplare dovedită între timp fictivă într-un loc pe care nu îl cunoaşte. Cum descrie el Stâlpii Tainiţei?

 ”Două stânci înalte de vreo 30 de metri”, ”care se află pe drumul care duce de la Plaiul Nucului la Gura Teghii”1, ”în apropiere se află un fost depozit de trotil [...] mai sus şi la stânga lui”. În regulă, doar el descrie Colţii Tainiţei, nu Stâlpii...

Dacă cititorii Lumii Misterelor ar verifica articolele, probabil n-ar mai fi cititori ai revistei. Cât despre cei convinşi de teoriile lor, fără a le pune la încercare valabilitatea, aşa o să rămână şi în viitor.

 

Fragmentul de hartă a fost extras din Gr. Posea, M. Ielenicz - Munţii Buzăului (Colecţia Munţii Noştri), Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977.

 

Notă:

1. Cele două citate sunt extrase din interviul din Lumea misterelor, menţionat anterior.

 

Atribute foto:

1. Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de siguranţă Săpoca, Secţia - Ojasca, Judeţul Buzău;

2. Expediţiile ”militare secrete” Rudan din Buzău - ”Militarii” erau de fapt pioniere la vârsta trecerii dintre pubertate şi adolescenţă;

3. Agatonul Nou transformat în ”Popotă”. În colţul stânga sus, Rudan îşi face de lucru. Fetele iau o gustare, iar frageda Ruxandra Rizescu (ulterior Rudan), deşi cu gura plină, nu-l scapă din ochi pe Profesor;

4. Agatonuil Nou - ”La popotă”. Fetele cu gustarea, Ruxandra tot cu admiraţia dintre 2 îmbucături, Rudan încă îşi face de lucru. De remarcat în prim-planul inferior cozile uneltelor de săpat. Săpat ilegal!

5. Tihăria în viziunea lui Dan Fodor. Un perete de stâncă oarecare, prezentat într-un format ilizibil;

6. O confuzie des întâlnită! Colţii Tainiţei sunt una, Stâlpii Tainiţei cu totul altceva. 

 

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează

Comentarii  

0 #2 Acces DirectMusceleanu Ionut 30-12-2015 05:51
D-na Claudia Popa, puteţi fi mai explicită? Ce fel de acces direct, deoarece banui ca nu va referiti la defuncta emisiune. Acces direct la materialul publicat in foileton aici sau la locul cu pricina?
Dacă vă refereaţi la locul propriu-zis, se poate ajunge, după cum am ajuns şi noi acolo.
Citat
0 #1 detaliuPopa Claudia 26-12-2015 20:19
exista posibilitatea unui acces direct?
Citat