FOTO - Stâlpii Tainiţei din Munţii Buzăului - Dosarul unei enigme (V) Intermezoo - “Moşnenii erau păstrătorii multor “tainiţe””

Împreună cu redacţia "News-Buzău", continuăm publicarea foiletonului nostru despre un loc misterios din Munţii Buzăului, numit "Stâlpii Tainiţei", ajuns la Episodul V. Rugăm unii ”actori grăbiţi” să facă minimul efort de a parcurge şi analiza ce scriem noi aici, înainte de a ne bombarda cu un anumit gen de 

comentarii din care rezultă fie o incapacitate crasă de a înţelege lucruri elementare, fie o rea-voinţă gratuită. Ne dorim un dialog sincer şi fructuos cu publicul nostru, de aceea şi răspundem întrebărilor dvs. Însă este realmente aiuritor să ni se ceară ”explicaţii” pe baza lecturilor în diagonală şi a înţelegerilor crucişe. Episodul I poate fi accesat aici: (link); Episodul II poate fi accesat aici: (link), Episodul III poate fi accesat aici: (link), Episodul IV poate fi accesat aici: (link) - Musceleanu Vlad-Ionuţ şi Redacţia "Buzău-News". Adina Mutăr ne vorbeşte despre tainiţe, Stâlpi şi alte alea. Extras din articolul “Uriaşii din Scăieni”1, publicat în Ziarul (2005):

            “Fiind o zonă des călcată de triburi cotropitoare, moşnenii organizaseră un sistem foarte eficient de apărare, bazat pe puncte de supraveghere aşezate pe cele mai înalte culmi, tuneluri subterane care ieşeau în peşteri cu galerii mari, unde se puteau adăposti sătenii cu vite cu tot şi pâlcuri de călăreţi care ştiau cum să răsară ca din pământ asupra năvălitorilor şi să dispară apoi ca înghiţiţi de ceaţă. Reţeaua de “tainiţe“ folosite de moşneni şi de căpitanii lui Negru Vodăera foarte veche, după cum reiese din ”Legendele plaiului“, povestiri din bătrâni culese de Ilie Mândricel, profesor de română în comuna Bozioru. “Două subterane construite sub nişte stânci enorme datează de pe vremea tătarilor“. Vom vedea despre care “tătari“ este vorba. Pentru vechii locuitori, ascunzătorile ideale erau aşezările rupestre şi pădurile seculare, dintre care pădurea Tainiţa, de pe muntele cu acelaşi nume, era cea mai sigură, fiind şi astăzi foarte greu de străbătut. Aici se află Stâlpii Tainiţei, “stâlpi colosali de piatră care se ridică în formă de coloane în mijlocul pădurii inaccesibile“ şi care nu au putut fi cercetaţi, deoarece nu se poate ajunge până la ei. Cine a săpat tunelurile prin piatra dură, cine a ridicat acei stâlpi în inima pădurii, cine a sculptat pe stânci, la mari înălţimi, “scaunele“ domneşti? Toţi oamenii spun că tătarii. Dar nu poporul de năvălitori, ci “ceilalţi“, care au trăit mult înaintea moşnenilor şi de la care aceştia au preluat multe obiceiuri”.

 

Note:

1. Adina Mutăr - Uriaşii din Scăieni în Ziarul, nr. 343/17.01.2005, pg. 4.

 

A. Mutăr, zeama lungă şi TFF-ul*

 

            Materialul de mai sus poate fi demontat aproape în întregime.  Îl cunoaştem de mult timp pe profesorul Ilie Mândricel. Este un om de bună credinţă, dar naiv cu repetiţie. Întâi s-a “fript” cu Vasile Rudan, prezentându-i în anii ’80 locurile şi oamenii. A văzut rezultatele cu ochii lui. Nu ştim la ce se aştepta oferind un interviu Adinăi Mutăr, o ziaristă trimisă de acelaşi individ pus pe rele.

            Aşa-zisele ”Legende ale plaiului“ sunt de fapt 2 (două) articole publicate în revista creştină Porunca Iubirii(nr. 2 şi 4/2005). Săritor, Mândricel i-a oferit jurnalistei copii xerox după ele. Mai bine n-ar fi făcut-o.

            Dorim să punctăm câteva aspecte care se cer lămurite.

            Vorbeşte Mândricel de o “reţea de tainiţe”? Desigur că nu. Ci de cămăruţe/nişe - ascunzătoare, adică o face în spiritul uzului curent al termenului. Şi aminteşte el de trei ipostaze:

            A. Tainiţa casei ţărăneşti:    

            ”Unul dintre cei mai bătrâni oameni din sat cu care am vorbit despre năvăliri mi-a mărturisit că el a fost martor în copilărie la dărâmarea unei case vechi, “coaptă de bătrâneţe, în care trăise cel puţin două-trei rânduri de oameni”. Când s-a dat jos acoperişul şi podina de scânduri prinsă pe grinzi, s-a văzut că în spatele camerei din dreapta tindei fusese o altă cameră foarte îngustă, dar lungă cât cealaltă, fără uşi şi fără ferestre, cu intrarea, probabil, prin pod. Era “tainiţa” sau ascunzătoarea, în care se adăposteau de teama năvălirilor lucrurile cele mai de preţ din casă: salba nevestei sau ale fetelor de măritat, săpunul şi vasele de aramă, foarte căutate şi preţuite de turci şi, bineînţeles apă şi alimente. Când ai casei erau erau surprinşi de năvală şi nu mai puteau fugi, aici se ascundeau nevestele, fetele tinere şi băieţii. “Tainiţe aveau doar casele dinspre vale şi cele din centru, cele de lângă pădure, nu. Din astea, scăpau uşor cu fuga în pădure”1.

            B. Legenda ”Tainiţei” comorii de la Crucea Spătarului, o cameră rotundă accesată printr-un tunel:

            ””Tainiţa” ar fi o cameră rotundă, în mijloc cu o grămadă mare de bani şi odoare, iar de jur împrejur, pe pereţi, sunt veşminte scumpe, parte din ele călugăreşti, parte mireneşti, toate protejate de molii sau de aerul închis de către nişte copăi cu oţet aşezate dedesubt. Către camera comorii conduce un tunel, a cărui intrare mulţi au căutat-o, dar fără să o găsească, deoarece pietrele din vârf au fost mişcate de seisme, orice indiciu a dispărut, iar intrarea s-a păstrat ascunsă şi mai bine de lucrul naturii. ”Tainiţa” ar avea şi o răsuflătoare în Stânca Şoimului, spre Ruginoasa”2.

            C. ”Tainiţa” Fundăturii, de fapt o ascunzătoare camuflată în tavanul aşezării rupestre:

            ”Cine a văzut fosta bisericuţă săpată în piatră a fostului schit Fundătura din apropiere de Agaton a observat că o parte a tavanului boltit s-a prăbuşit, astfel că din interior se vede cerul printr-o spărtură realizată în ”acoperiş” între naos şi altar. Ea nu este ”ludus naturae” ci a fost provocată intenţionat cu dinamită în timpul celui de-al doilea război mondial de câţiva soldaţi nemţi adăpostiţi aici în retragerea haotică spre Braşov. Bătrânii spun că, nu se ştie cum, nemţii aflaseră şi ei despre comoara de la Agaton şi auziseră că multe bisericuţe (săpate în piatră sau de lemn) ar avea din vechime câte o ”chichiţă” (ascunzătoare) în care se păstrau la vremuri de restrişte obiectele de preţ (odoare, cărţi, etc.)”3. Şi mai adaugă Mândricel: ”Astfel de ”tainiţe” aveau chiar şi unele din casele satului, aşa cum vom vedea cu alte legende”4. Adică ce aminteam mai sus.

            Aşadar nici vorbă de o reţea de tainiţe în sens de tuneluri pe care autoarea vrea s-o lege forţat de numele pădurii Tainiţa, loc unde într-adevăr locuitorii satelor Brăeşti şi Goideşti se ascundeau în vremuri de restrişte. Să spunem şi că Mândricel, urmând soluţia propusă de Corneliu Ştefan, derivă Tainiţa de la teiniţă (pădure de tei), soluţie asupra căreia vom reveni. Aşadar nimic ieşit din comun.

            Scoasă din context, fraza “Două subterane construite sub nişte stânci enorme datează de pe vremea tătarilor“5, pare a indica cu totul altceva decât realitatea vestigiilor rupestre la care se referă. Ea este extrasă forţat dintr-o raportare la Chestionarul arheologic distribuit de Hasdeu:       

            ”După ce seinformează că ”în comuna Bozioru din judeţul Buzău se află două subterane constru­ite sub nişte stânci enorme de piatră” se a precizează că „sunt foarte vechi şi la început au fost locuite de tătari prigoniţi. Mai în urmă, când din unii din oameni mai bătrâni ţin minte, ele a fost locuite de câte un pus­nic de unde şi-au tras şi numele..."6.

            Răspunsul la întrebarea retorică “cine a sculptat pe stânci, la mari înălţimi, “scaunele“ domneşti?”7 îl dă tradiţia: Negru Vodă, de aceea se şi numesc Scaunele lui Negru-Vodă. Sunt la Nucu, la mulţi kilometri depărtare de pădurea Tainiţa şi numai la mare înălţime nu sunt.

            Fabulosă dilemă: “cine a ridicat acei stâlpi în inima pădurii?”8. V-a spus dl. Mândricel că ar fi ridicaţi de cineva? Sunt naturale, doamna Adina Mutăr, iar profesorul e om bătrân, dar cu mintea întreagă. Spre deosebire de alţii. De exemplu, de dumneavoastră. Cum să afirme el o astfel de gogomănie?

            Acest scurt fragment de articol, un amestec nociv de rea-credinţă şi neînţelegere, a generat o mare cantitate de maculatură media, pe trei direcţii de dezvoltare:

            A. Legătura dintre denumirea de “tainiţă”, tuneluri şi Pădurea Tainiţei. Astfel, ea, pădurea, a început să colcăie de tuneluri imaginare, la fel cum carnea putredă e forată de viermi. De exemplu, articolul “Mistere din subteranele României”, publicat de Erica Negreanu în Formula As nr. 1130/2014 este ilustrat cu ceea ce Domnia-sa crede că ar fi Stâlpii Tainiţei. Nu este, de altfel, cazul… Cele“două subterane” amintite de Mutăr sunt trimiterea rarefiată care pare a  justifica nefericita alăturare;

            B. Din formularea alambicată, demnă de o jurnalistă de succes, cititorii au înţeles că Scaunele lui Negru-Vodă (de la Nucu) s-ar afla în Pădurea Tainiţa. Dacă şi confraţii de breaslă au înţeles aidoma, Mutăr are o problemă:

            “Legenda spune că aceştia (tătarii - n.n.) ar fi construit două subterane sub nişte stânci enorme şi că tot ei ar fi sculptat Stâlpii Tainiţei, de pe muntele cu acelaşi nume, zonă în care nu poate ajunge picior de om în zilele noastre. De asemenea, pe muntele Tainiţa există un loc unde în stâncă sunt săpate “scaune” domneşti a căror origine este inexplicabilă pentru localnici, deoarece se află, de asemenea, la înălţimi foarte mari şi în zone inaccesibile”9. George Lixandru  de la Gazeta lu’ Buzoianu dixit;

            C. Poate cel mai aiuritor amănunt indus de textul ziaristei de Capitală este că “stâlpii au fost ridicaţi”10, având aşadar o origine artificială, antropică. Un Google search după formularea “ei ar fi sculptat Stâlpii Tainiţei” va lămuri pe mulţi în ce măsură această afirmaţie gratuită şi falsă a prins rădăcini temeinice. Există aici analogii cu natura: la fel ca buruienile, şi afirmaţiile buruienoase sunt rezistente şi prolifice.

            Pe scurt: A. Mutăr bate câmpii şi-i zvântă-n bătaie. Stâlpii Tainiţei sunt naturali, “tainiţă” se spune la o ascunzătoare de mici dimensiuni, iar Scaunele lui Negru-Vodă sunt oriunde, numai în Pădurea Tainiţei nu. În fapt, Adina Mutăr este atât de habarnistă, încât nici citatul din Basil Iorgulescu nu-l redă corect.     

 

 

Note:

*Telegraful fără fir. A numi ceea ce uzitează Adina Mutăr “telefon” ar fi cam prea mult spus.

1. Ilie Mândricel - Din umbra chiliilor în floare (II): Izvorul tămăduiriiîn Porunca Iubirii nr. 4/2005. Notă olografă a autorului anexată articolului şi văzută de A. Mutăr. La rândul nostru, dispunem de un facsimil al ei;

2.Ibidem, pg. 50;

3. Ilie Mândricel - Din umbra chiliilor în floare. Babele de la Ulmet în Porunca Iubirii nr. 2/2005, pg. 43;

4.Ibidem. Notă olografă a autorului, pe textul tipărit, văzută de A. Mutăr. La rândul nostru, dispunem de un facsimil al ei, pe care îl oferim şi cititorilor în secţiunea foto;

5. Adina Mutăr - Uriaşii din Scăieni în Ziarul, nr. 343/17.01.2005, pg. 4;

6. Chestionarul lui B.P. Hasdeu, Biblioteca Acad. R.S.R., Cabinetul de manuscrise şi cărţi rare, mss. rom. 3.437, p. 43, ApudIlie Mândricel - Tradiţia locală despre relicvele rupestre de la Nucu în Vestigiile rupestre din Munții Buzăului (coord. Ștefan Corneliu), Arhivele statului Buzău, 1980, pg. pg. 40-41; 

7. Adina Mutăr - Op. cit;

8. Ibidem;

9. https://gazetalubuzoianu.wordpress.com/tag/stalpii-tainitei/

10. Adina Mutăr - Op. cit.

 

Atribute foto:

1. Coperta Ziarul din data de 17 ianuarie 2005, cu articolul ”Uriaşii din Scăieni” - probabil cel mai citat material scris pe subiect;

2. Ziarista Adina Mutăr, în ipostaza ”românca mascată cu niqab”. Dna. Mutăr poate fi considerată ”mama” senzaţionalului românesc ieftin de tot;

3. Stânca cu cap de cerb de la Crucea Spătarului (Nucu - Bozioru). Este considerată de mulţi cheia comorii de acolo. Fotografia autorului.

4. Schitul Fundătura (Nucu - Bozioru) şi distrugerea provocată de căutătorii de comori. Fotografia autorului. În medalion, detaliu dintr-o fotografie realizată de Radu Tănase;

5. Facsimil din articolul lui Mândricel din Porunca Iubiriinr. 2/2005. Printre rânduri, completările profesorului Ilie Mândricel; văzute şi greşit interpretate de Mutăr;

6. Facsimil după ilustrata care însoţeşte articolul ”Mistere din subteranele României” din  Formula As nr. 1130/2014. Conform viziunii autoarei Erica Negreanu în fotografie ar fi ”Stâlpii Tainiţei”, care ar avea o legătură cu subteranele României. Nici nu sunt, nici nu au!

7. Scaunele Spătarului (Nucu - Bozioru). Nici vorbă de Pădurea Tainiţei! 

 

 

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează

Comentarii  

0 #7 Pastile, extremă urgenţă!Musceleanu Ionut 30-12-2015 23:19
Domnule structurist,

Nu prea vă înţeleg misia, dar vă acord permisia.

NU am scris în viaţa mea vreun rând de material despre Asociaţia/ Fundaţia Origini. Cum şi de ce aş avea eu ceva cu aceşti oameni, nu ştiu de unde aţi înţeles. Însă se pare că la dvs. e m,ai greu cu înţelesul...

NU umblu nici dezbrăcat, nici nu absorb energii prin găuri, nici... Ori confundaţi persoana, ori aveţi un anumit tip de afecţiune. Continuaţi însă zvonistica toxică; tot vorbind din colţ în colţ, s-ar putea să daţi peste cineva care mă cunoaşte...
-----------------------------------------
Cât despre "structurile" dvs, vă recomand titlul. Şi ca un sfat amical, nu vă bazaţi prea mult pe ele - mai sunt pe acolo şi profesionişti care fac oricând diferenţa.Înţel egeţi, dle. T.V.?
Citat
0 #6 Raspuns domnului din structuri...Mus ce zis!Militaru 30-12-2015 21:22
Citez pe Musceleanu Ionut:
Domnule Anonim, ţin să vă asigur că NU eram eu "dezbrăcatu'"(?!?) la care faceţi referire mânat de gânduri atât de murdare.
Am ales să vă răspund deoarece cititorii pot face singuri diferenţa între emanaţiile "cercetătorilor" (sic!)dvs. şi "fantasmagoriile" mele. Cred în bunul-simţ şi inteligenţa lor şi de aceea nu le impun judecăţi de valoare pre-mestecate. Eu ofer elementele pe baza cărora fiecare îşi poate face o idee despre ce şi cum. Despre dreptatea sau nedreptatea mea.
Consider însă bizară invitaţia dvs, precedată de o insinuare gratuită, făcută din umbra gloriosului anonimat cazon. Nu înţeleg de ce şi mai ales pe cine irită atât de rău serialul nostru; vă deranjează că nu o fac în cadrul restrâns al şezătorilor elitiste de la Origini?

Nu ti-as fi raspuns daca nu ai fi fost obraznic....cat despre "expunerile" tale...ma lasa rece...toate copiate...si ras-copiate..ni mic nou. In alta ordine de idei...nu erati cumva dumneavoastra care stateati in afara taberei noastre din muntii Buzaului si va incarcati prin toate gaurile cu energii din zona? La fel, am impresia ca dumneavoastra aveti ceva cu Origini Carpatice, organizatia elitelor buzoiene...nu cumva faceti parte din alte structuri si ne faceti noua morala, fiind lup in blana de oaie si avand pe alocuri si...sorici? Si apropo..Militar u ma cheama si am si fost in anumite structuri pe care dumneata pe RUFON sau alte forumuri te caznesti sa le defaimezi! Fiecare are masura lui....sper ca esti destuld e inteligent chiar asa cu "copy-paste" si sa te opresti saus a intelegi mesajul!
Citat
0 #5 Domnule MusceleanuMilitaru 30-12-2015 07:08
Domnule Ionut Vlad Musceleanu, nu sunteti dumneavoastra marele expert in misterele Muntilor Buzaului. Nu erati dumneavoastra dezbracat pe acolo in vara trecuta nevrand sa va alaturati grupului nostru de la Origini? Va invitam la noi, ne intalnim in fiecare miercuri la Buzau...poate ne povestiti noua, cercetatorilor fantasmagoriile d-voastra si ami ales motivul pentru car eo faceti!
Citat
0 #4 Militarului AnonimMusceleanu Ionut 30-12-2015 06:43
Domnule Anonim, ţin să vă asigur că NU eram eu "dezbrăcatu'"(? !?) la care faceţi referire mânat de gânduri atât de murdare.
Am ales să vă răspund deoarece cititorii pot face singuri diferenţa între emanaţiile "cercetătorilor " (sic!)dvs. şi "fantasmagoriil e" mele. Cred în bunul-simţ şi inteligenţa lor şi de aceea nu le impun judecăţi de valoare pre-mestecate. Eu ofer elementele pe baza cărora fiecare îşi poate face o idee despre ce şi cum. Despre dreptatea sau nedreptatea mea.
Consider însă bizară invitaţia dvs, precedată de o insinuare gratuită, făcută din umbra gloriosului anonimat cazon. Nu înţeleg de ce şi mai ales pe cine irită atât de rău serialul nostru; vă deranjează că nu o fac în cadrul restrâns al şezătorilor elitiste de la Origini?
Citat
0 #3 AsteptariMusceleanu Ionut 30-12-2015 05:46
"Aţi ajuns cu cercetările pâna acolo?" Dna. Popa Claudia, puteţi fi mai explicită: până la Colţi sau până la ghidă?
"ghidul de la Muzeul din Colţi" Ce-i drept, nu ştiam că în organigrama unui (vreunui) Muzeu figurează "ghizi", dar...
Dacă însă vă refereaţi la Dna. D-LG, vă aşteptăm cu noutăţi, deşi bănuim că vor întârzia să apară.
Citat
0 #2 reperPopa Claudia 26-12-2015 20:29
S-ar putea ca ghidul de la Muzeul din Colti sa stie cateva lucruri. Ati ajuns cu cercetarile pana acolo?
Citat
0 #1 PrezentarePopa Claudia 26-12-2015 19:32
voi incerca sa ma documentez mai mult asupra acestei idei
Citat