CAND S-A PENSIONAT ILIE BOTOS, LA 51 DE ANI, ÎNCASA O PENSIE LUNARĂ DE 24.000 DE LEI. DACĂ VA TRĂI PÂNĂ LA 80 DE ANI, VA ÎNCASA 1.920.000 EURO în timp ce un fost grefier primește ”doar” 16.000 de lei lunar

ilie botosNu vă enervați că doar n-a lucrat ca profesor sau medic, ci între 2003 și 2006 a fost Procuror General. Desigur că dacă ar fi fost vreun erou al României sau dacă s-ar fi remarcat cu ceva pozitiv în activitatea sa, fostul procuror general al României ar fi meritat, poate, o sumă mai mare de bani. Dar Botoș s-a remarcat doar prin nemerniciile sale.

Sub Botoș, dosarele Mineriadei și Revoluției au fost lăsate în nelucrare pentru a interveni prescripția, Botoș a fost unul dintre cei care l-au făcut scăpat pe teroristul Omar Hayssam motiv pentru care a și fost obligat să demisioneze la pachet cu șeful de la „doi și-un sfert” Virgil Ardelean (cunoscut și sub „diminutivul” Vulpea) și cu sclavii lui SOV: infract0rul post-mortem Radu Timofte, șeful SRI și Gheorghe Fulga, șeful SIE. De altfel, sub conducerea lui Botoș procurorii Cătălin Purcărin și Irinel Păun l-au scăpat pe SOV de toate dosarele penale FNI-FNA-BRS-BID în care l-a inculpat ulterior echipa condusă de Laura Codruța Kovesi formată din procurorii Marius Iacob și Horia Șelaru iar acum SOV va petrece cel puțin 6 ani la închisoare.

Ilie Botoș s-a remarcat încă din anul 1990, în ancheta în cazul elicopterului IAR-330 nr. 72 în care se aflau, arestați, generalii Nuță, şeful Inspectoratului General al Miliției române, fostul şef al Direcției a IV-a – Contrainformaţii Militare şi adjunctul său, general-maior Velicu Mihalea și care a fost doborât de militarii din garnizona Alba Iulia cu rafale scurte, de câte 3-5 proiectile de diferite calibre, de la sol. 12 proiectile calibru 7,62 mm au atins aparatul, avariind instalaţia de alimentare cu combustibil şi pe cea a comenzii hidraulice, elicopterul prăbuşindu-se şi luând foc. Toţi cei din elicopter au murit arşi.

BOTOȘ A ÎNCHIS DOSARUL CA FIIND UN ACCIDENT DE MUNCĂ PROVOCAT DE ECHIPAJUL ELICOPTERULUI.

Aranjamentul ca Ilie Botoș să se ocupe de dosar l-a făcut „bătrânul” general-maior Ioniţă Botoș, șeful comandamentului Serviciilor Armatei în 1990, cel care a primit pe 14 iunie 1990, de la Ion Iliescu, ordinul de a încazarma și hrăni circa 990 de mineri în două unităţi militare ale MApN de pe şoseaua Olteniţei din Bucureşti. Ofiţerii de intendenţă ale celor 2 unităţi care au dus la bun sfârşit această misiune erau locotenenţii majori Gabriel Oprea şi Eugen Bejinariu. Și ca imaginea acestui fost șmecher al statului român să fie completă a și mințit cu nerușinare în CV că doar mulți știu, puțini pricep. Așa că și-a trecut în CV că e cercetător științific la o „academie” din Germania care de fapt e un club de arte marțiale. Sursa: Curentul.info

Unchiul lui Botos a hranit si echipat „politia minereasca"

General-maior Ionita Botos, seful Comandamentului Serviciilor Armatei in iunie 1990, a fost cel care a „cazarmat" circa 990 de mineri in doua unitati militare ale Ministerului Apararii Nationale. Generalul Ionita Botos este unchiul actualului procuror general al Romaniei, Ilie Botos, dupa cum sustin, independent una de alta, trei surse militare.

Ilie Botos ar fi fost propulsat, in 2002, in functia de prim-adjunct al procurorului general la nou-infiintatul Parchet National Anticoruptie, de catre Gabriel Oprea si Eugen Bejinariu, doi membri ai staff-ului PSD, apropiati ai lui Adrian Nastase. Oprea si Bejinariu, militari de cariera, au fost subordonatii generalului Ionita Botos, sustin sursele noastre. Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, este si el militar de cariera, dar in magistratura, unde a fost inaltat la gradul de general de catre Ion Iliescu, la sfarsitul ultimului sau mandat prezidential. Tot atunci a fost si decorat. Nici premierul Adrian Nastase nu s-a lasat mai prejos. El i-a repartizat lui Ilie Botos o locuinta in Bucuresti, din fondul locativ al Ministerului Justitiei. In urma cu circa un an, procurorul general Ilie Botos a recunoscut prietenia veche, din familie, cu Gabriel Oprea. Dupa ce l-a inlocuit pe Tanase Joita in functia de procuror general al Romaniei, Ilie Botos a repus pe rol dosarul mineriadei din iunie 1990.

E greu de presupus ca Ilie Botos nu stia ca o reluare a anchetei ar fi condus automat la invinuirea lui Ion Iliescu, probele (ca de exemplu chemarea minerilor si multumirile pentru „restabilirea ordinii") fiind de notorietate publica. Ce nu stia, probabil, Botos este ca si unchiul sau, generalul Ionita Botos, este pasibil de invinuire deoarece a imbracat in haine militare niste „forte civile" si le-a cazarmat. In raportul sau, generalul Ionita Botos sustine ca „in perioada 14-17 iunie 1990 Ministerul Apararii Nationale a asigurat hranirea unor forte civile ce au participat la restabilirea ordinei si linistei in capitala tarii(...) au fost distribuite efective materiale de echipament si de igiena personala". Raportul a fost aprobat de ministrul Apararii de atunci, generalul Victor Athanasie Stanculescu.

Potrivit declaratiilor judiciare, cei aproape 1.000 de mineri au fost selectati la data de 14 iunie 1990 din grupurile venite de la minele din Valea Jiului, considerate fidele lui Ion Iliescu. De selectarea minerilor s-a ocupat Bogdan Niculescu Duvaz, lider FSN, impreuna cu liderii de sindicat, in principal cu Miron Cozma. Ei urmau sa formeze „Politia Minereasca", o forta paramilitara ilegala deoarece infiintarea ei nu era prevazuta in nici o lege. Minerii selectati au fost instruiti in unitatile militare. In fiecare zi venea cate un lider FSN si le tinea cate un discurs politic de insufletire patriotica. Cei aproximativ 1000 de mineri au plecat acasa abia la data de 19 iunie, cu tot cu uniformele militare kaki.

Cu echipamentul mineresc (schimbat cu uniformele militare) au fost imbracati aproape 1000 de ofiteri, in principal de la UM 0215, care au condus atocitatile de pe strazile bucurestene, dupa cum rezulta si din declaratiile minerilor. Multi bucuresteni au observat ca batele cele mai active au fost tinute de maini fine, cu manichiura ingrijita. Pentru mineriada din iunie 1990, pe secventa uciderii prin impuscare a patru persoane, au fost trimisi deja in judecata generalul Mihai Chitac, fost ministru de Interne si adjunctul sau, generalul Andruta, precum si trei colonei. In timpul anchetei s-a descoperit faptul ca, la apelul FSN, au fost adusi nu numai minerii din Valea Jiului, ci si muncitori din diferite bresle, din foarte multe judete ale tarii. Potrivit unei statistici estimative, din Valea Jiului au fost adusi in Bucuresti circa 3.000 de mineri. In afara de cei enumerati mai sus au mai fost pusi sub invinuire generalul Corneliu Diamandescu (fost sef al Politiei), gen. Kuki Borislavschi, vice amiralul Emil Cico Dumitrescu, ofiterii SRI Ion Pinta si Tiberiu Bondoc. Ancheta a fost intrerupta in 2001, la ordinul procurorului general Joita Tanase, instalat de PSD. Ancheta s-a oprit atunci la secventa participarii UM 0215 (fost serviciu secret al MI), de unde au fost audiati generalii Calapod si Tache.

Ministrul Dobre a facut plangere penala impotriva lui Manucu

Gheorghe Dobre, actualul ministru PD al Transporturilor, fost director general al regionalei Cai Ferate Craiova in iunie 1990, a declarat ca nu este vinovat de aducerea minerilor in Bucuresti. Ii aducem aminte ministrului Dobre ca, la data de 15 iunie 1990, a inaintat plangere penala la Procuratura Judeteana Dolj impotriva inginerului Ion Manucu, singurul om care, respectand legea, a oprit temporar sosirea la Bucuresti a trenurilor pline cu minerii din Valea Jiului. Dupa ce ca a fost obedient si plin de zel fata de Ion Iliescu, Gheorghe Dobre s-a dovedit a fi si delator. Prin actiunea sa, Gheorghe Dobre a distrus viata unui om. Ion Manucu a fost dat afara din serviciu, a fost obligat sa plateasca daune si i s-a facut dosar penal.

Ilie Botos nu este singurul privilegiat... În timp ce milioane de pensionari din România abia trăiesc de la o luna la alta, există şi persoane privilegiate, pentru care pensia lunară este mai mare decât mulţi dintre români pot visa vreodată să câştige drept salariu. Pensionarii de lux ai României sunt, printre alţii, foşti magistraţi, piloţi sau grefieri. Cea mai mare pensie din România este de aproape 74.000 de lei, brut. Este vorba despre un fost magistrat, după cum reiese din datele Casei Naţionale de Pensii, analizate de economica.net. Acesta este urmat în top de un fost pilot, care primeşte în fiecare lună aproape 40.000 de lei. Podiumul pensiilor de lux din ţara noastră este încheiat de un parlamentar, care primeşte aproape 20.000 de lei pe lună. Ei sunt urmaţi de un auditor de la Curtea de Conturi, cu circa 17.000 de lei, un grefier, care primeşte circa 16.000 de lei şi un fost diplomat, cu aproape 13.000 de lei. Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial a făcut următoarele precizări despre pensiile grefierilor: „Personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri arhivari, grefieri registratori, grefieri documentariști, grefieri statisticieni și specialiști IT și în virtutea legii nr. 567/2004 beneficiază de pensie de serviciu, nicidecum de pensie specială. Dreptul la pensia de serviciu se calcula procent în cuantum de 80% din din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, din ultimul an anterior datei la care se depune cererea de pensionare, însă, după apariția OUG nr. 59/2017, acest cuantum a fost limitat la media ultimelor 12 salarii nete avute în plată înainte de pensionare. Având în vedere că în plată, media salarială a personalului auxiliar de specialitate este de aproximativ 4500 lei, pensia de serviciu nu depășește acest cuantum, aspect ce poate fi probat din datele CNPP aferente lunii octombrie 2019, de unde rezultă că pensia medie este de 4389 lei, un număr de 3849 beneficiari și doar 2479 lei sunt suportați din Bugetul de stat.Pe de altă parte, între funcțiile ce compun categoria personalului auxiliar de specialitate, există discrepanțe salariale, în ceea ce privește funcțiile ce o compun, astfel că un specialist IT câștigă, în medie, cu cca 4000 lei peste media salarială înregistrată de funcția de grefier, aspect ce se resimte și în ceea ce privește cuantumul pensiei. Însă, specialiștii IT sunt aproximativ 400 de persoane la nivel național, din care, un procent de 10% beneficiază de pensii de serviciu, astfel că nu pot constitui indice de referință.Mai mult, salariile și, implicit, pensiile de serviciu diferă și în ceea ce privește gradul jurisdicțional al instanței/parchetului în care își desfășoară activitate personalul auxiliar la momentul pensionării, fiind de notorietate și legal că salariile la Instanța supremă sau Parchetul general sunt mai mari decât la instanțe și parchete de rang inferior.”

Sursa - capital.ro

I.G, E.S.

 

Galleria-Mall Mega-Image

BANNER Mega Image