De ce a refuzat Iuliu Maniu sa intre in masonerie si ce repercusiuni a avut decizia lui

Boila ManiuParintele Matei Boilă, strănepotul lui Iuliu Maniu, spune, într-un interviu, că Iuliu Maniu a refuzat, în 1918, să intre în Masonerie si l-ar fi urmărit pe Sfinxul de la Bădăcin până la moarte şi chiar şi după acest moment. 

În 1918, lui Iuliu Maniu i s-ar fi propus să intre în Masonerie, reprezentanţii organizaţiei secrete garantându-i că, în acest fel, va ajunge cel mai puternic om politic al României. Maniu ar fi refuzat, invocând credinţa în care s-a născut, fidelitatea faţă de partidul pe care îl conducea, dar şi caracterul său, care nu se potrivea cu rolul duplicitar pe care l-ar fi avut ca membru al Masoneriei. Dezvăluirea a fost făcută de unul dintre cei doi strănepoţi încă în viaţă ai lui Iuliu Maniu, preotul clujean Matei Boilă, într-un interviu acordat echipei campaniei ”Salvaţi istoria naţională, salvaţi Casa lui Iuliu Maniu!”.

Acum în vârstă de aproape 89 de ani, Matei Boilă este fiul Clarei Popa, fiica Elenei Maniu, sora omului politic.

Preot greco-catolic, părintele a simţit din plin ”binefacerile” comunismului, făcând 10 ani de închisoare politică în perioada 1955 – 1965. Greutăţile îndurate şi anii vieţii nu i-au afectat luciditatea, aşa că venerabil preot şi-a depănat, cu lux de amănunte, amintirile sale despre ”unchiuţul”, cum îi spune lui Iuliu Maniu, cu care a avut privilegiul în copilărie şi în tinereţe să petreacă destul de mult timp.

„Dumneavoastră sunteţi considerat conducătorul românilor şi noi am dori să facem din dumneavoastră un om politic puternic, având toate instrumentele necesare pentru a fi dominant. V-am ales ca pe cel care va fi, într-adevăr, cel mai mare şi mai puternic dintre oamenii aceştia. O singură condiţie: să vă înscrieţi la noi, în masonerie” ar fi spus reprezentantul masonilor

În interviul acordat echipei de campanie, Matei Boilă a decis să vorbească despre o întâmplare petrecută în 1918 şi care i-a fost relatată chiar de Iuliu Maniu, în prezenţa şi a altor martori. ”Ceea ce vă spun eu acuma este ceea ce mi-a spus mie Maniu personal. Mai erau încă câţiva tineri prezenţi acolo. (…). Zice Maniu că, în ʼ18, la un moment dat, s-au prezentat la el doi oameni, doi domni. Foarte elegant, au zis: „Domnule Maniu, am venit să stăm de vorbă pe o problemă foarte importantă”. „Vă rog!” (n.r. – I. Maniu).

Zice unul dintre ei: „Dumneavoastră sunteţi considerat conducătorul românilor şi noi am dori să facem din dumneavoastră un om politic puternic, având toate instrumentele necesare pentru a fi dominant. V-am ales ca pe cel care va fi, într-adevăr, cel mai mare şi mai puternic dintre oamenii aceştia.

O singură condiţie: să vă înscrieţi la noi, în masonerie”, povesteşte Boilă. ”Eu dacă mă înscriu la masonerie înseamnă că în momentul în care primesc un ordin de la masonerie eu trebuie să urmez ordinul acesta, ori pentru mine, singurul ordin pe care trebuie să-l urmez conform conştiinţei mele este al convingerilor mele, al partidului meu.

Nu pot să fac asta, aş face un mare rău pentru mine însumi şi pentru toată lumea din faţă! Nu pot să fiu duplicitar!”  - a spus Iuliu Maniu. Fostul lider ţărănist Părintele continuă spunând că, din privirea lui Maniu, cei doi reprezentanţi ai Masoneriei şi-au dat seama că nu l-au convins, aşa că au adăugat: „Domnu’ Maniu, să ştiţi că dumneavoastră faceţi o greşeală considerând masoneria ca un lucru rău, dimpotrivă, noi vrem fraternizarea tuturor, egalitate, lipsă de discriminare, o societate universală, înfloritoare.

Asta suntem noi şi asta vrem să facem noi”. Maniu le-a răspuns: „Ascultaţi-mă, eu sunt foarte fericit că aud că dumneavoastră vreţi să faceţi binele societăţii, Dumnezeu să vă ajute să faceţi! Şi n-am nimic împotrivă, să vă ajute să faceţi, dar eu ştiu că masoneria nu este numai o organizaţie pentru călărie sau lucrare de brici, ci este o asociaţie cu miliarde şi miliarde de dolari la bază, care urmăreşte conducerea politică şi care impune oamenilor lor o anumită politică.

Şi mai mult decât atât, este o organizaţie care are un crez religios, transcendent, pe care îl impune tuturor, ori eu, vă cred că vreţi să faceţi bine, Dumnezeu să vă ajute să faceţi bine, dar eu, ca om politic, sunt membru al Partidului Naţional Român şi eu nu pot să am două subordonări. Eu, dacă mă înscriu la masonerie, înseamnă că, în momentul în care primesc un ordin de la masonerie, eu trebuie să urmez ordinul acesta, ori pentru mine, singurul ordin pe care trebuie să-l urmez conform conştiinţei mele este al convingerilor mele, al partidului meu. Nu pot să fac asta, aş face un mare rău pentru mine însumi şi pentru toată lumea din faţă! Nu pot să fiu duplicitar!

Eu sunt din partidul meu şi acesta este partidul meu! În al doilea rând, dumneavoastră ziceţi că n-aveţi nimic cu credinţa, şi se poate că nu aveţi nimic, dar indiscutabil eu ştiu asta, şi toată lumea ştie că cei care sunt înscrişi în masonerie au obligaţia de a fi subordonaţi concepţiei respective. Eu, în ceea ce priveşte credinţa mea, eu sunt fiu al Bisericii Greco-Catolice şi nu pot să fiu înscris în acelaşi timp în francmasonerie.

Dacă, la un moment dat, credinţa aceea care ar putea fi foarte bună, n-am nimic de obiectat, nu vă imput cine ştie ce, dar dacă intră în contradicţie cu propria mea credinţă, ce mă fac? Eu nu pot, eu trebuie să fiu sincer, şi de aceea refuz să fac parte din masonerie!”.

Părintele Boilă spun că, în acel moment, cei doi s-au ridicat şi au spus: „Domnuʼ Maniu, faceţi un lucru greşit! Dumneavoastră aveaţi acum posibilitatea să conduceţi partea aceasta din lume. Veţi fi ultimul om şi, de acum înainte, nu veţi mai avea nici un fel de posibilitate de a conduce ţara”.

DIDIMOS

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează

furt-societati-buzoiene.jpg