Bazele ordinului au fost puse la data de 15 august 1534 de către un grup de studenți ai Universității din Paris, în frunte cu Ignațiu de Loyola. Ordinul a fost aprobat pe 27 septembrie 1540 de papa Paul al III-lea, prin Bula „Regimini militantis Ecclesiae”.
M-au luat în 1959, m-au dus la Securitate pe 16 septembrie. “Ai o puşcă acasă. Să ne dai puşca!” A fost un motiv. Ne-am dus până acasă, au făcut percheziţie, pe urmă m-au luat şi ne-au ţinut aci în Drăgăşani într-un beci acolo, nu ştiu cât. Ne-au dus într-o noapte la Piteşti. Şi acolo a început calvarul. Cea mai cumplită pedeapsă de pe lume! Chinuri, bătaie! De la ora 1 la 3 noaptea era oră de bătaie.
Azi vă propun un Top 5 al celor mai scârboşi informatori. Este subiectiv. Am avut acces doar la două dosare, la unul numai parţial, cel aparent integral, provenit de la SIE, fiind în bună parte ilizibil. În rest, este vorba de informaţii devenite publice din dosare, cercetări, analize, cărţi şi din deciziile şi documentele CNSAS înaintate tribunalelor.
Îi cunosc personal pe toţi cinci. Toţi au avut legături cu Europa Liberă. Cu unii am şi lucrat. Trei dintre ei, foşti deţinuţi politici sau urmaşi ai vechii boierimi, aveau motive să nu fie de partea Securităţii. Pentru serviciile lor au fost remuneraţi şi au avut privilegiul de a călători în Vest.
Într-o notă semnată pe 13 mai 1986, doctorul Nicolae Bacalbaşa le relata securiştilor ce se întâmplă în Camera Medicilor de la Secţia Arşi şi de la Secţia ATI. În preambulul declaraţiei sale, se referă la „discuţii critice sau ostile la adresa sistemului nostru social la Secţia Arşi, Cabinetul Medicilor". La 43 de ani se presupune că avea suficientă maturitate pentru a realiza care sunt consecinţele declaraţiilor sale, că în urma unor asemenea „turnătorii", medicii ostili regimului comunist riscau să fie hărţuiţi de Securitate sau chiar arestaţi. Una dintre victimele lui Bacalbaşa este medicul Constantin Popa, al cărui frate fugise din ţară înainte de 1980. Ulterior, Popa nu a mai reuşit niciodată să meargă în vizită la fratele său. Nota semnată de Bacalbaşa este intitulată „notă explicativă" şi face parte dintr-un dosar de urmărire informativă a Securităţii care îi viza pe medicii din Galaţi.
