EPISODUL AL VI - LEA - Rock cu Paul Goma, pe "versuri" de Securitate “Spovedania lui Ilie” (Adrian George Ilie) - document fundamental pentru intelegerea modului in care Romania incerca sa se conecteze la fenomenul rock mondial ..

Adi Ilie si Paul Goma SUAEPISODUL AL VI -LEARock cu Paul Goma, pe "versuri" de Securitate. 

 “Spovedania lui Ilie” (Adrian George Ilie) - document fundamental pentru intelegerea modului in care Romania incerca sa se conecteze la fenomenul rock mondial, in ciuda oprelistilor si prigoanei. Continuam seria (EPISODUL I, EPISODUL II, EPISODUL III, EPISODUL IV, EPISODUL V) declaratiilor lui Adrian Ilie, fost chitarist la Iris si Voltaj, unul dintre cei mai buni instrumentisti si compozitori de rock, acum stabilit in Statele Unite, ne povesteste in episodul de azi despre cum a vrut Securitatea sa-l racoleze, inscenand o scrisoare chipurile scrisa de Paul Goma. Tinta era, insa, Adrian Paunescu.

"Intr-o zi, pe cand eram in turneu cu Liviu Tudan si Rosu si Negru, un bun prieten de-al meu si al lui Cristi Minculescu, Catalin Condurache, un elev eminent de liceu de doar 16 ani, a venit la mine si mi-a prezentat o scrisoare. Aceasta scrisoare se voia a fi scrisa de o grupare anticomunista condusa de Paul Goma si Virgil Tanase. Era scrisa de un analfabet, fara vreo regula de punctuatie. Acest prieten, Catalin, primise un telefon suspect si i s-a spus sa mearga sa ia aceasta scrisoare care era ascunsa undeva sub o bordura de asfalt. Asta a si facut, unde bine mersi a fost fotografiat de baietii destepti de la "Ochiul si Timpanul Patriei". Dupa ce am citit scrisoarea, l-am rugat sa o arunce si sa nu o ia in seama, pentru ca este o facatura. La cateva zile, Catalin a fost contactat de "baietii cu ochi albastri", care l-au torturat psihic incercand sa il faca turnator, dat fiind scrisoarea pe care o primise si de care ei stiau. Stiau, pentru ca era facuta tot de ei. Acest Catalin a venit la mine in casa si mi-a spus ca la parterul unui bloc din preajma casei mele era un birou al "baietilor destepti" unde il asteptau cu date in fiecare zi. Au inceput sa intrebe foarte des de mine, de ce bancuri politice spun etc.

In alta zi eram cu Cristi in garsoniera mea din Dristor. L-am rugat pe Catalin imediat sa ia legatura cu omul de la Securitate cu care se vedea si sa-l roage sa se intalneasca in centru, in fata Spitalului Coltea. Am plecat cu sotia mea si cu Cristi Minculescu, care dadea semne de nervozitate, de teama. Era de inteles, eu mai trecusem cu ei printr-o aventura in 1978, cand am scris o epistola impotriva lui Ceausescu. Asa ca iata-ne fata in fata cu un securist tanar, de vreo 27-28 de ani. Catalin s-a intalnit cu el si am aparut imediat in spatele lui. M-am prezentat si i-am cerut individului sa vorbim cu sefii lui directi. Am vazut si eu un securist care a ramas mut. Ii disparuse zambetul de pe buze si nu putea sa isi ia ochii de la Catalin, care il tradase."

Minculescu n-a venit

"Avea sa-l coste mult pe bietul Catalin. Am ajuns la Militia Capitalei eu, sotia mea, Catalin si securistul, fara Minculescu, care a cerut sa nu ne mai insoteasca si a plecat acasa. Am rugat-o pe sotia mea sa plece si, daca pana la ora sapte dimineata nu ma intorc, sa il contacteze pe amicul meu din New York, Nicu Baciu, care va sti ce are de facut in cazul in care ma vor aresta. Ajunsi la etajul doi al unei cladiri, eu am fost pus intr-o camera si Catalin in alta. I-am auzit cand l-au batut. Il injurau si il bateau. Parca ma loveau pe mine. Imi reprosam ca acest copil primea acum bataie pentru ca m-a salvat pe mine si nu puteam sa fac nimic pentru el.

Am dat o declaratie referitor la scrisoarea cu pricina, fiind invinuit ca nu am adus-o organelor in drept. Cum sa aduc o scrisoare scrisa de un analfabet?, acesta a fost argumentul meu. Am promis ca le voi aduce toate scrisorile, daca voi mai continua sa le primesc. Au schimbat subiectul imediat si mi-au dat alt intervievator. Acolo era o fauna de monstri umani. Unii se purtau frumos, altii te injurau, altii te bateau, altii pareau ca vor sa te elibereze etc."

Vanatul era Adrian Paunescu

"Doreau de fapt sa afle despre poetul Adrian Paunescu si despre cele ce se intamplau in Cenaclul Flacara. Incercau sa-mi serveasca zvastici, violuri, lipsa de caracter a poetului etc. Nu am raspuns nimic si cred ca exista acest dosar unde se poate dovedi acest fapt. Le-am spus ca pot sa-si culeaga informatiile singuri. Nu era normal sa il vorbesc pe la spate pe acest poet pentru ca fusesem si eu membru al acestui Cenaclu. Ei bine, am plecat cu bine acasa. Avea sa i sa pregateasca lui Paunescu caderea in 1985. Nu banuiam ca il asteptau la cotitura. Pittis, Alifantis si eu eram dintre cei care avusesera discutii mari cu Paunescu si Securitatea a crezut ca poate sa foloseasca supararea noastra pe poet pentru a obtine informatii despre el."

(va urma)

Materialul a fost trimis redactiei de corespondentul nostru in SUA - Adrian George Ilie

INTERVIUL A APARUT SI PE ZIUA.NET