S-au anunțat controale ITM în 16-20 martie. Ce fel de firme au șanse mari să fie controlate?

Controale ITMIn intervalul 16-20 martie 2020, autoritățile din întreaga Uniune Europeană (UE) vor desfășura controale la angajatori pentru combaterea muncii la negru, informația fiind confirmată de Inspecția Muncii de la noi.

În acest context, orice angajator ar trebui să fie la curent cu practicile pe care personalul de control din inspectoratele teritoriale de muncă (ITM-uri) le consideră muncă nedeclarată și care pot fi amendate drastic. Comisia Europeană a lansat recent o campanie de promovare a muncii declarate, însă aceasta include și o săptămână de controale la angajatorii din toată UE, deci și în România. De fapt, așa cum redacția noastră deja a atras atenția, inspectorii muncii vor veni în control la companii în a treia săptămână a lunii martie, mai ales în domeniile în care sunt șase mari să existe muncă la negru. Legislația de la noi cristalizează câteva mari categorii de practici ce reprezintă muncă nedeclarată, însă există situații punctuale pentru care poate că angajatorii nu sunt conștienți că pot fi amendați. Cazurile des întâlnite la firmele din România sunt:

1. Prestarea muncii pentru un angajator în baza unei înțelegeri verbale, fără încheierea în prealabil a unui contract individual de muncă și realizarea documentației necesare la angajare. Nicio angajare nu se poate face fără încheierea unui contract individual de muncă și transmiterea informațiilor aferente acestui document către autorități;

2. Prestarea muncii, în perioada de probă, fără încheierea unui contract individual de muncă. Chiar dacă salariaților li se impune o perioadă de probă de trei luni, munca respectivă tot trebuie prestată în baza unui contract individual de muncă;

3. Prestarea unor activități casnice în gospodării fără încheierea unui contract individual de muncă;

4. Prestarea ilegală a unor activități de muncă zilieră (practică des întâlnită în domeniul construcțiilor și în cel al agriculturii). Există activități clar detaliate de legislație ce pot fi prestate de zilieri, din moment ce aceștia sunt muncitori necalificați;

5. Prestarea muncii peste programul obișnuit de lucru, adică depășirea celor opt ore de lucru pe zi. Munca suplimentară poate fi prestată în anumite limite legale și trebuie recompensată de către angajator;

6. Activitatea care nu este reglementată, evidențiată și fiscalizată, desfășurată în lipsa unui contract individual de muncă, fără stat de plată legal întocmit și plata contribuțiilor sociale, fără pontaj pentru evidențierea normei de timp, fără documente privind norma de producție, tipul muncii prestate sau numele celui care urmează să muncească;

7. Munca parțial evidențiată și fiscalizată, realizată prin evidența dublă. Este vorba de așa-zisa muncă la gri, ce implică plata unei părți a salariului respectându-se normele legale și plata restului salariului promis la angajare „în plic”, fără respectarea normelor legale;

8. Munca part time în acte, care în realitate este muncă full time. Persoanele care prestează muncă cu normă parțială (sub opt ore pe zi) n-au voie să presteze muncă suplimentară, adică peste programul convenit între părți;

9. Prestarea muncii în perioada suspendării contractului individual de muncă. În acea perioadă, salariatul n-are voie să lucreze, iar angajatorul nu poate să-l plătească, pentru că, practic, relația de muncă este suspendată;

10. Folosirea voluntariatului pentru a masca o activitate salarizată. Angajatorii n-au voie să folosească voluntari cu scopul de a masca o activitate pentru care legislația impune încheierea între părți a unui contract individual de muncă.

Concret, așa cum prevede Codul muncii, reprezintă muncă nedeclarată angajarea unei persoane fără a-i încheia în prealabil un contract individual de muncă, dar și angajarea unei persoane fără a-i transmite în prealabil în Revisal informațiile contractului individual de muncă. Totodată, muncă nedeclarată este considerată munca suplimentară a salariaților angajați cu program part time și munca prestată în perioada suspendării contractului individual de muncă. Nici folosirea zilierilor la alte activități decât cele autorizate (de obicei, activități care depășesc pregătirea teoretică a persoanelor folosite) sau a voluntarilor, pentru a masca activități salarizate, nu sunt văzute cu ochi buni de inspectorii muncii. Pentru munca la negru, angajatorii riscă amenzi ce pot ajunge până la 200.000 de lei, în urma controalelor desfășurate de ITM-uri. În plus, însă momentan doar teoretic, în viitor va fi posibilă și suspendarea activității angajatorilor care folosesc salariați la negru, odată ce Inspecția Muncii va stabili reguli în acest sens.

Ce fel de firme au șanse mari să fie controlate

Potrivit practicii ITM-urilor, există anumite domenii de activitate precis vizate atunci când vine vorba de combaterea muncii nedeclarate. De principiu, vorbim de construcții, fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase, depozitarea și comercializarea produselor cerealiere și a produselor de panificație, industria lemnului și munca zilieră. De asemenea, controale se fac în comerțul angro și cu amănuntul, la activitățile de pază, în unitățile active în stațiunile montane (hoteluri, cabane, restaurante) și de pe litoral, în unitățile active noaptea (restaurante, baruri, cluburi, discoteci, cazinouri, magazine non-stop, benzinării) și în service-urile auto. Un pont foarte important pentru angajatori este că, dacă în trecut au fost găsiți cu probleme ce țin de munca nedeclarată, sunt șanse mari să primească noi vizite din partea personalului de control al ITM-urilor.

Sursa - avocatnet.ro

A.M.