Ce se poate realiza pentru turismul interjudeţean din zona Carpaţilor Curburii şi a Subcarpaţilor Moldovei ? Pro-patrimoniu !

TURISM CULTURAL News BuzauUn festival şi un târg turistic medieval. O modalitate optimă de promovare a patrimoniului istoric la nivel interjudeţean. Valorizarea acestor obiective de patrimoniu istoric impune, după cum afirmam, o viziune mai largă şi aplicată, şi anume ofertarea, în plan turistic, a unor acţiuni culturale de impact. După cum în spaţiul transilvănean conceptul de festival şi de târg medieval a devenit o realitate, tot astfel, la o scară redusă şi mai bine centrată pe obiectivele de patrimoniu, se poate lansa o astfel de acţiune culturală, direct legată de aceste foste centre mănăstireşti fortificate din zona Carpaţilor Curburii şi a Subcarpaţilor Moldovei.

Elementul de specificitate trebuie să constituie un obiectiv esenţial, pentru a nu exista pericolul stereotipizării, mai bine zis, al unei copieri brutale a acestor acţiuni culturale, specifice altui spaţiu cultural şi istoric, în speţă, cel de factură apusean-central europeană. Aici suntem la Porţile Orientului, unde mixtura culturii slavo-bizantine şi orientale a creat un alt univers cultural-mental, exceptând iradierile celeilalte Europe medievale.

Drept urmare, realizarea unui astfel de festival la scară interjudeţeană presupune o cooptare metodică a unor specialişti din branşa istoricilor şi nu numai, care să nu facă rabat de la calitatea actului cultural în sine, în favoarea divertismentului pur, şi astfel, să reuşească să creeze acea atmosferă specifică epocii căreia aceste obiective de patrimoniu aparţin. În mod concret, aceste mănăstiri fortificate sunt legate de atmosfera istorică a veacurilor al XVI - lea – al XVIII-lea, beneficiind şi de oportunitatea de a adăposti vechi Case Domneşti din epoca unor suverani moldo-vlahi, precum Gheorghe Ştefan la Caşin, Cantemireştii la Mera şi Constantin Brâncoveanu la Bradu.

Punerea în scenă, cu mijloace specifice unui festival medieval şi unui târg medieval, ar fi în măsură să dinamizeze la maximum existenţa obscură a acestor obiective de patrimoniu de pe raza celor trei judeţe. Când afirmăm acest fapt, ne gândim la efectul redutabil pe care   l-ar avea organizarea loco a unor concerte susţinute de formaţii care valorifică muzica veche medievală (vezi formaţii de muzică deja titrate precum Trei Parale, Anton Pann sau alte formaţii de muzică psaltică bizantină), dar şi a teatrului cu subiect medieval, optim pentru a reconstitui scene istorice din trecutul acestor obiective de patrimoniu, scene care au rămas file de cronică sau se mai regăsesc valorificate în studii istorice de un mai mare sau mai mic impact.

Am invocat, de asemenea, importanţa asocierii la eveniment a unui târg medieval, însă un astfel de târg ar trebui să nu fie locul expunerii de kitch-uri, ci să fie la propriu un muzeu în aer liber, ceea ce impune ca muzeele locale să contribuie direct la realizarea unor expoziţii temporare, unde vizitatorul să poată primi informaţii de calitate ştiinţifică şi, totodată, să existe expuneri care să stimuleze crearea atmosferei medievale din epocă. În plus, prin cooptarea unor artişti specializaţi, pot fi comercializate replici de arme sau de armuri medievale ori alte obiecte de epocă, dar care să respecte specificitatea spaţiului cultural de apartenenţă.

Angrenarea în astfel de acţiuni culturale a operatorilor culturali constituie o altă necesitate de prim rang în realizarea acestora. Tot în cadrul unei astfel de acţiuni de impact, pot fi promovate concursuri diverse, acţiuni de promovare a zonei etnofolclorice, a unui târg de promovare turistică a judeţului, care să cuprindă obiective turistice variate, dar şi organizarea unor excursii de scurtă durată către alte obiective istorice din zonă.

Promovarea culturală şi turistică a acestor obiective de patrimoniu poate constitui, nu în ultimul rând, şi un lobby susţinut pentru restaurarea celor trei obiective, atât a zidurilor de incintă, cât mai cu seamă a ruinelor Caselor Domneşti, aflate într-un stadiu avansat de degradare. Alături de promovarea acestor obiective de patrimoniu emblematice, pot fi incluse în oferta turistică şi alte monumente istorice din proximitatea lor, care să completeze imaginea lumii medievale din spaţiul local.

Obiectivul general îl reprezintă stimularea atractivităţii, a competitivităţii sectorului turistic şi a valorificării patrimoniului istoric interjudeţean pentru variate categorii de public, cât şi găsirea unor soluţii practice pentru restaurarea şi prezervarea acestui patrimoniu. În celălalt plan, al obiectivelor specifice, menţionăm: crearea unor branduri turistice pentru promovarea turistică şi culturală a fostelor mănăstiri fortificate Bradu, Mera şi Caşin din zona Curburii Carpaţilor şi a Subcarpaţilor Moldovei, prin metode profesioniste de marketing turistic şi cultural, la nivel naţional, cât şi organizarea de evenimente tematice, în vederea includerii fostelor mănăstiri fortificate în circuite turistice locale, judeţene şi regionale. Un rol de marcă în valorizarea acestor obiective de patrimoniu îl are adoptarea unor însemne heraldice originale, care să fie emblematice şi să personalizeze, în conştiinţa turiştilor, aceste destinaţii de călătorie. Sunt multe ţări europene care ştiu să valorizeze la maximum şi cel mai mic obiectiv de patrimoniu, învestindu-l cu semnificaţie, iar demersurile făcute de aceste ţări pot constitui un ghid de bune practici culturale în domeniu.

Cum promovăm obiectivele de patrimoniu prin metode specifice de marketing turistic şi cultural

Metode de marketing utile:

-              Distribuirea de material tipărit în forme variate de prezentare;

-              Promovare prin canale de difuzare mass-media locale, regionale şi la nivel naţional;

-              Promovare WEB 2.0;

-              Distribuirea de materiale personalizate;

-              Mijloace de informare publică;

-              Crearea unor centre infoturistice.

Designul activităţii de promovare :

-              Promovarea unui circuit turistic tematic, în scopul evidenţierii obiectivelor de patrimoniu interjudeţene;

-              Atragerea unor ziarişti, redactori TV şi a altor formatori de opinie, în scopul redactării de materiale publicitare, pentru promovarea eficientă a obiectivelor turistice şi de patrimoniu lansate în oferta turistică (impactul pozitiv al articolelor de presă şi a materialelor de televiziune);

-              Implicarea în activitatea de promovare a administraţiilor judeţene şi locale, cu toate resursele pe care aceastea le pot pune la dispoziţie;

-              Realizarea unor filme documentare profesioniste de promovare a obiectivelor de patrimoniu vizate, dar şi a altor obiective din proximitatea acestora, care deţin o importaţă din punct de vedere istoric;

-              Organizarea unui târg turistic de promovare a turismului la nivelul fiecărui judeţ în parte;

-              Diversificarea materialului publicitar tipărit (pliante, broşuri, cataloage, ghiduri turistice, hărţi, trasee, ghiduri de servicii turistice, publicaţii de specialitate);

-              Asigurarea de parteneriate: consilii judeţene, primării locale, agenţi economici, ONG-uri etc..

Despre acele oportunităţi pentru promovarea altor obiective de patrimoniu din zona Curburii Carpaţilor şi a Subcarpaţilor Moldovei, în planul turismului cultural interjudeţean

Promovarea turistică a fostelor mănăstiri fortificate din aria geografică menţionată poate fi suplinită şi de integrarea în paleta turistică şi a obiectivelor de patrimoniu din proximitatea acestora. Demne de a fi promovate sunt monumente istorice precum: Mănăstirea Cetăţii Berca, Ansamblul arhitectonic nobiliar Conacul Cândeştilor, Biserica Buna Vestire ambele din Verneşti, Complexul Brâncovenesc din Râmnicu Sarat (incintă fortificată şi palat domnesc), Pivniţa brâncovenească din Izvoru Dulce – judeţul Buzău; Mănăstirea Brazi, Mănăstirea Rogozu, Mănăstirea Vărzăreşti, Biserica „Naşterea Maicii Domnului“ a Schitului Recea, Biserica brâncovenească din Bordeşti – judeţul Vrancea; Biserica Borzeşti, Mănăstirea Bogdana, Biserica Buna Vestire „Răducanu’’, Biserica Mănăstirii Răchitoasa, Ansamblul Curţii Domneşti din Bacău – judeţul Bacău. Enumerarea acestor obiective este, desigur, una sumară, însă ea poate fi suplimentată potrivit unei selecţii proprii fiecărui judeţ în parte, dar şi viziunii culturale pe care specialiştii şi factorii de decizie o găsesc optimă.

În cele din urmă, vom spune că doar o acţiune concertată şi de proporţii, care să însumeze specialişti din domeniul istoriei, turismului şi marketingului cultural, factori de decizie, stimularea acţiunilor de voluntariat în domneiul culturii şi, nu în ultimul rând, agenţi economici cointeresaţi să participe la proiecte culturale, va fi de natură sa imprime o forţă de mişcare necesară revitalizării actului cultural. Pe lângă acest demers, care ar putea exprima un act de implicare concretă, există şi oportunitatea fondurilor europene, în măsură să ofere posibilitatea materializării unor astfel de proiecte şi, prin urmare, atingerea obiectivelor culturale şi turistice scontate.

Adrian Constantin

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează