HAIDETI SA NE RECUPERAM ORASUL! Buzăul lui Toma vs Buzăul nostru ("DOSARUL DE SUB USA" - 5)

recuperare BuzauEste din ce în ce mai limpede, pentru mulți dintre noi, buzoienii, că Edilul Șef al urbei noastre a pierdut frâiele orașului, și nu numai. Eșecurile administrației locale nu mai sunt de mult un secret și au depășit deja spațiul public buzoian. Eforturile ”camarilei” de a masca în tot felul de moduri posibile situația ce se îndreaptă spre un colaps local sunt maxime. Mulți dintre capii Serviciului de Propagandă ai Partidului Comunist Român ar fi invidioși pe cei ce astăzi se chinuie să ascundă problemele, unele de viață și de moarte, ale buzoienilor, altele cu implicații la fel de grave pentru evoluția imediată a comunității noastre.

          Ales primar al municipiului Buzău pe fondul unei nemulțumiri generale la adresa fostului edil, dar și ca urmare a faptului că acesta pierduse sprijinul nocivului PSD, Constantin Toma s-a bucurat de încrederea masivă a multor buzoieni de bună credință (41,49% rezultatul oficial al alegerilor locale din 2016).

De altfel aceasta este o fotografie cât 1000 de cuvinte, făcută după anunțarea rezultatului la localele din 2016. ”Tătucul PSD-Buzău, și acum”tătucul” PSD, bucuros că iar a câștigat Primăria la Buzău, primarul proaspăt ales atunci, Constantin Toma, la fel de bucuros, și mult mai rezervatul președinte al CJ-Buzău, parcă prevăzător la dezastrul ce avea să urmeze.

(sursa foto: https://adevarul.ro/locale/buzau/rezultate-alegeri-locale-2016-buzau-euforie-psd-castigarea-primariei-buzau-independent-putea-viceprimar-video-1_57551c5d5ab6550cb8afde98/index.html)

          Toma Constantin a apărut într-un moment în care oricine avea tricou cu PSD ar fi câștigat Primăria municipiului Buzău. Celălalt Constantin doar ce pierduse suportul PSD Buzău. Motivele nu ne sunt chiar limpezi, motiv pentru care nu o să ne dăm cu presupusul. Ideea de bază este că noul Constantin, cățărat pe un val de antipatie Boșcodeală umilește prin aparatul de vot al PSD-ului local pe ceilalți candidați: PNL/insipidul Ovidiu Anghel cu 17,98% și pe independentul Constantin Ionescu cu 13.4% (restul cantitate mai mult sau mai puțin neglijabilă).

          Dar cine a fost Toma Constantin? Acest lucru nu avea să conteze pentru mulți atunci, în 2016, dar începe să conteze acum în 2019, când vedem încotro se îndreaptă situația. Despre afacerile falimentate de actualul edil s-a tot scris începând din iarna-primăvara fatidicului, pentru noi buzoienii, an 2016 când Toma își anunță intenția de a candida la Primăria orașului. vezi doar:  https://www.buzaumedia.ro/actualitate/constantin-toma-a-dezinformat-cu-firme-in-faliment-proprietarul-grup-romet-promite-la-primarie/. Înainte de acest moment au mai fost câteva episoade, trecute în uitare, materiale ce atrăgeau atenția asupra unor venituri cel puțin dubioase de care dispunea senatorul PSD de Buzău, Constantin Toma. Este vorba despre o lichiditate de niște miliarde de lei la nivelul anilor 2000. Ajuns senator al României în legislatura 2000 – 2004 și ulterior cu o activitate senatorială patetică, vezi:  http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=63&leg=2000&cam=1, Toma își începe ascensiunea politică, dar și pe cea de afacerist.  Despre activitatea ștearsă din Senatul României a lui Constantin Toma o să revenim cât de curând.

          Trecutul semi-dubios al actualului edil nu mai reprezintă o necunoscută pentru multă lume. Inginer, absolvent al Liceului Agricol din Buzău, Toma este arhetipul oportunistului din mediul rural ce se cațără pe treptele ierarhiei sociale, nu atât mânat de dorințe financiare (deloc de neglijat în cazul lui) cât mânat de un orgoliu tipic țăranului (noțiune folosită cu sens peiorativ) ce pune pentru prima dată pantofii în picioare. Aflat în permanență în căutare legitimității Toma, sfătuit mai mult sau mai puțin de foștii militari Adrian Nicoară și Alfred Vasilescu (despre al căror trecut am scris de curând) se agață de embleme arhicunoscute publicului căruia i se adresează. Această atitudine este tipică anumitor perioade de tristă amintire din istoria noastră recentă, perioade cărora Toma le rămâne tributar ... și nu numai, căci este foarte posibil ca tocmai regimul de tristă amintire să reprezinte primele trepte pe care tânărul inginer de la țară să se fi ridicat ”în lumea bună”.

          Prefer să trecem în revistă câteva dintre aceste episoade din motive ce pot fi desprinse la capitolul concluzii al acestui material.

-         Septembrie 2017 – evenimentul C.N. ”B. P. Hașdeu”, Toma încearcă să se asocieze cu renumele celei mai apreciate instituții de învățământ buzoiene, însă este rapid taxat atât de presa locală cât și de opinia publică buzoiană, știut fiind faptul că actualul edil este absolvent al Liceului Agricol din Buzău / momentul îl trecem la capitolul eșecuri atât pentru aparatul de propagandă al primarului, dar mai ales pentru imaginea acestuia;

-         Septembrie 2019 – edilul intră în contradicție cu managerul Muzeului Județean Buzău pe tema manualului de istorie locală. Argumentele științifice ale cercetătorului de la muzeu, însușite de către Președintele Academiei Române rămân valabile și după ”ce-a de a doua” scrisoare a Academiei. Concluzie: manualul are greșeli și urmează ca acestea să fie eliminate dintr-o eventuală nouă ediție (asta dacă primarul o să mai fie la conducerea urbei și după 2020) / momentul îl trecem la capitolul eșecuri atât pentru primar cât și pentru Adrian Nicoară, coordonatorul manualului, elev de doctorat al lui Dan Berindei, așa cum apare într-un articol comandat în cel mai important ”cotidian independent” al Buzăului; nu se mai menționează în articolul la care fac referire că numele respectivului academician, contestat de altfel de mulți dintre colegii săi, apare într-un dosar CNSAS – ”Dosarul Băleanu”, renumitul academician turnându-și propriul fiu la Securitate (vezi: http://www.ziare.com/stiri/ancheta/cazul-berindei-tatal-care-si-a-turnat-fiul-la-securitate-945545).

-         Noiembrie 2019 – fostul Președinte al Tribunalului Buzău are o luare de poziție, out of Toma și este rapid taxat de primar, atât direct cât și prin presa aservită (subiect asupra căruia o să revenim). Judecând după importanța și implicarea în viața unui municipiu reședință de județ, între primar și Șeful Tribunalului, parcă primul se pierde în detalii, la ”și alții”. În primul rând ca urmare a pregătirii intelectuale, nu mai spunem ca responsabilitate a actului profesional. Aflat însă, doar în imaginarul personal, pe un val ascendent, primarul Buzăului consideră că are dreptul moral de a da o replică și Președintelui Tribunalui, mai ales că omul a avut o poziție calculată, echilibrată și deloc necioplită, cu privire la soarta partidului din care face parte, după dezastrul de la alegerile prezidențiale din acest an.

-         Noiembrie 2019 – un alt nume de prestigiu cu care Toma încearcă să își legitimeze impostura: Gala Visurilor Meseriașe. Invitat pe scenă de către organizatori primarul Buzăului, depășit de importanța momentului, bâiguie despre necesități economice despre care nu are cunoștințe, pe care nu le stăpânește deloc și pe care le ”torturează” de câte ori are ocazia. Încercând să ofere lecții de economie aplicată și de sustenabilitate a învățământului tehnic celor de la OMV, Toma sare din ridicol în ridicol, se face de râs atât ca om cât și ca primar și este nevoit să plece, din nou, cu coada între picioare / momentul este trecut tot la categoria eșecuri, atât pentru Toma Constantin ca primar al Buzău, dar și pentru Toma Constantin ca om.

O altă practică demnă de regimul de tristă amintire este încălcarea Art. 30 al Constituției României, articol ce face referire la Libertatea de exprimare. Practica, comună multor administrații psd-iste, atât la nivel local cât și la nivel central, nu mai este una de a folosi forța împotriva jurnaliștilor incomozi. Ci a fost urcată la next level. Astăzi ziariștii nu mai sunt aruncați în temnițele miliției și/sau securității, ci sunt prinși în capcana banilor. Primind sume substanțiale din banii contribuabililor, sub diferite forme mai mult sau mai puțin legale, intră în rândul bugetarilor – de facto, nu de jure, și reprezintă interesele edilului, de multe ori în dauna directă a celor ce îi plătesc în realitate. Exemple? Simplu. O să mă rezum doar la ultimul de până acum: problema frigului îndurat de buzoieni zilele aceastea: 2-3 publicații, în special cele cu adresabilitate în mediul online formează o imagine cvasi-reală a dezastrului; restul, cele aflate pe ștatul Primăriei, fie menționează problema la ”și altele” având grijă să nu șifoneze imaginea celor responsabili, fie publică în contra-partidă ”realizările Companiei de Apă” – o altă piatră de moară la gâtul primarului Buzăului. Din păcate pentru ei atât primarul cât și cei din jurul lui sunt complet lipsiți de cunoștințe de istorie recentă. Or fi știind ei niște date istorice minimale, dar nu despre asta este vorba. Ideea este că istoria a dovedit de nenumărate ori că relațiile bazate pe interese economice, mai ales relațiile sectorului privat cu cel de stat, sunt dintre cele mai năbădăioase, și se întorc cu precizia roții carului (ex: relativul recent scandal cu Rudy Giulliani, asta ca să nu amintim scandalul și mai celebru al administrației Clinton, când tocmai jurnaliștii prieteni ai Democraților au fost cei ce au dezvăluit pe surse din White House informațiile ce au declanșat scandalul Monica Lewinsky).

Tot în rândul ”derapajelor” edilului Buzăului se încadrează ”ura de clasă” pe care a sădit-o în rândul anumitor categorii socio-profesionale din municipiul Buzău, dar și prin ”înfierarea” unor instituții cu renume în urbe și nu numai.

-         lupta împotriva Poliției Locale, pe motiv că fostul edil a suprasolicitat Organigrama acestei instituții;

-         lupta împotriva anumitor angajați ai propriei instituții, prin eliminarea unora dintre ei pe diferite căi (unii sunt forțați să își dea demisia prin hărțuiri și amenințări, unii sunt demiși pentru că sunt considerați exponenți ai vechii administrații, alții ...);

-         lupta împotriva anumitor persoane publice, mult prea multe pentru a fi enumerate aici;

-         lupta împotriva liderilor propriului partid, prin luări de poziție anti-Dragnea, anti-Dăncilă ș.a. (departe de mine de a face plecăciuni în fața PSD-ului, însă este de văzut cum proverbul ”nu mușca mâna care te-a hrănit” îl are exponent pe edilul buzoian);

-         lupta împotriva anumitor instituții din municipiu și din județ (ex: pe scena teatrului ”G. Ciprian”, invitat fiind, afirmă ”Primăria o să facă un teatru adevărat la Buzău, cu actori adevărați, cu sală adevărată, la Maximilian” – citat aproximativ);

-         lupta împotriva firmelor de transport ce operau pe teritoriul municipiului (pentru a asigura Transbus-ului monopol pe transportul intern, lucru interzis de altfel de lege);

-         lupta împotriva firmelor de transport ce operau pe teritoriul județului (pentru a asigura Transbusului monopol și pe anumite rute județene, iarăși lucru interzis de lege);

-         distrugerea învățământului buzoian (https://www.newsbuzau.ro/eveniment/40588-doliu-permanent-in-invatamantul-buzoian-eseu-despre-ingenuncherea-invatamantului-buzoian-sau-cum-a-reusit-toma-ce-nu-a-reusit-nici-ceausescu);

O altă ”mișcare strategică” a primarului Buzăului este aceea de a-și însuși lucruri care nu îi aparțin în nici cea mai mică măsură, dar în care întrevede un potențial de imagine. Mai mult sau mai puțin subtil își arogă drepturi de paternitate asupra unor situații (programe de dezvoltare, proiecte implementate uneori de companii private la nivel național etc). Spre exemplu: vezi platforma ADSERVIO despre care am mai vorbit (https://www.newsbuzau.ro/eveniment/40588-doliu-permanent-in-invatamantul-buzoian-eseu-despre-ingenuncherea-invatamantului-buzoian-sau-cum-a-reusit-toma-ce-nu-a-reusit-nici-ceausescu); platforma inovativă ”Buzăul Circular” care de fapt este un program al Comisiei Europene (https://ec.europa.eu/environment/circular-economy/index_en.htm) ș.a.

Concluzii: aflat pe o pantă descendentă, în primul ca primar, actualul edil își clădește o lume în care el triumfează, îi copleșește pe toți cu prezența-i insolită, o lume în care doar el are dreptate, o lume în care el face o favoare tuturor celorlalți doar prin faptul că există. În realitate Buzăul este un oraș în pragul colapsului economic, social și sperăm că nu și politic. În Buzăul din toamna-iarna anului 2019:

-         oamenii nu au căldură în case și nici apă caldă;

-         oamenii trăiesc în unul dintre cele mai sărace municipii din țară, chiar aflat în TOP 10 ”orașe cele mai neavantajoase orașe”, (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/topul-celor-mai-bune-orase-tara-alexandria-ultimul-loc-1_5a96a41adf52022f7511681e/index.html);

-         oamenii plătesc unul dintre cele mai mari prețuri pentru apă din țară, prin Compania de Apă (https://www.stiripesurse.ro/consilierii-municipali-din-buzau-au-aprobat-noile-tarife-la-apa-cat-de-mult-cresc-tarifele_1387999.html) și creșterile anunțate sunt de-a dreptul halucinante;

-         orașul este aproape redus la tăcere prin aservirea majorității presei locale, dar și prin intervențiile la București asupra presei centrale;

-         oamenii sunt umiliți zilnic de aroganța cu care primarul, precum și acoliții acestuia, îi sfidează; în casă copii sunt obligați să stea la 18-19 grade și în școală să învețe la aceleași 18-19 grade, în timp ce primarul declară la televeziunile plătite, tot din bani publici, că nu există nici o problemă cu căldura – asta ca exemplu unic;

-         banii ce ar trebui folosiți pentru binele comunității sunt aruncați pe chermeze de prost gust, în spatele cărora se îmbuibă firmele aceluiași celebru Freddy;

-         primăria municipiului Buzău a devenit editura de casă a pseudo-istoricilor de casă precum Nicoară și compania, dar și o nouă sursă de bani pentru un anume tipograf local;

VA URMA

DIDIMOS

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează