DOSARELE LUI DIDIMOS si FITCH! Noi materiale ale presei de partid sau cum ar trebui citită știrea legată de ratingul orașului Buzău, acum în preajma alegerilor

DOSARELE LUI DIDIMOS si FITCH ManipulareDe două zile ”netul” este rupt de știrea conform căreia rezultatele politicii dezastruoase ale edilului Buzăului sunt confirmate ca fiind mirobolante de către ratingul primit de la agenția internațională FITCH. Elogiile la adresa primarului sunt dintre cele mai mărinimoase, poate în speranța unor venituri mai mari pentru trusturile buzoiene plătite din bani publici. Cu toate acestea sunt multe cele ce nu se spun. De aceea venim în sprijinul buzoienilor pentru a-i ajuta să deslușească în mod real adevărul despre ”treaba asta cu FITCH”.

1)        este adevărat că indicele FITCH pentru municipiul Buzău este în categoria BBB-;

2)        este adevărat că ratingul de țară al României este BBB-; știrea nu ne mai spune și faptul că este unul dintre cele mai slabe puncte de rating dintre toate țările din zonă (pentru mai multe detalii vezi: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_bonitate#/media/Fi%C8%99ier:Notation_financi%C3%A8re_des_Etats_europ%C3%A9ens_par_Standard_&_Poor's.svg)

3)        în principiu este adevărat cam ceea ce apare la unele ziare locale despre semnificația indicelui BBB minus, însă este ”omis” faptul că FITCH a transmis României și un avertisment legat de depășirea țintei de deficit, oferind în acest sens indicele F3 pe termen scurt. O altă omisiune este legată de faptul că indicele BBB minus înseamnă de fapt linia de plutire.

4)        o altă ”omisiune” este aceea că ratingul BBB minus este asociat României încă din anul 2016, și de atunci nu am mai scăpat de el nici cum (vezi: "Sovereign Ratings List". Standard & Poor's. January 6, 2017. Retrieved 2015-06-06. Note: this source is continually updated.), ceea ce înseamnă că de altfel nu s-a schimbat nimic în ultimii 4 ani în țară, și implicit nici în municipiul Buzău.

5)        Pentru a înțelege ce vrea să spună FITCH prin nivelul mediu la care situează adaptabilitatea cheltuielilor este aceea că totalul cheltuielilor (municipalității, nu ale locuitorilor, atenție) este redus. Necesarul este același, doar că municipalitatea are posibilitatea de a-și reduce cheltuielile pe spinarea populației, căci cineva trebuie să le suporte. Ex: este firesc să reduci cheltuiala cu întreținerea instalațiilor vechi ale Companiei de Apă dacă mărești prețul la apă; este firesc că reduci drastic costurile cu RAM-ul dacă îl aduci în pragul falimentului și obligi populația activă să își cumpere centrale; este firesc că reduci costurile cu întreținerea școlilor dacă le comasezi ilegal și exemplele pot continua;

6)        atenție la ce spune FITCH: evaluează la un nivel mai slab lichiditățile și datoriile. Ce presupune acest lucru? Că de fapt nivelul datoriilor este în creștere, iar lichiditățile sunt în scădere. Că Buzăul, și nu numai, cam toată țara în era PSD de altfel, s-a împrumutat masiv, iar împrumuturile au mers în sfera beneficiilor sociale în cea mai mare parte, și nu în investiții, așa cum este normal într-o economie sănătoasă. Mă împrumut să construiesc o autostradă care să producă bani, bani cu care rambursez împrumutul și apoi îmi crează venit. La noi s-au împrumutat pentru măriri de pensii și salarii, zonă ce crește, teoretic, doar economia de consum, nu pe cea bazată pe producție. ex local: banii aruncați pe Drăgaică, Toamna buzoiană, Festivalul Benone Sinulescu etc, ar fi suficienți pentru a investi într-un complex de producție care ulterior ar aduce venit. Ce venit aduc circăriile (care de fapt sunt doar niște matrapazlâcuri cu iz penal – dacă ne luăm după gurile târgului)? S-a dovedit de mult că pierderile reale sunt enorme!

7)        Tot raportul FITCH evaluează stabilitatea veniturilor la nivel mediu. Adică? pe termen scurt și foarte scurt veniturile municipalității par a fi stabile, și poate în ușoară creștere, dar asta ca urmare nicidecum a politicilor locale. Veniturile municipalităților în general cresc ca urmare a politicilor economice naționale. Să nu uităm câți și cum au venit bani în zona municipiului nostru. Pe termen lung, prin extrapolare, situația nu este roz deloc. Mai mult, să nu uităm de suprlusul de taxe de pe spinarea buzoienilor: locurile de parcare plătite fiind un singur exemplu în acest sens.

Și ar mai fi mult de comentat pe baza acestui raport. Oricum ar fi însă, situația nu reprezintă o zugrăvire a nivelului de trai al buzoienilor, și nici măcar o situație la zi a municipiului. Pentru asta este de ajuns să ne uităm pe situația reală prezentată de către Banca Națională a României pentru municipiul Buzău:

2016 – investiții străine în Buzău 483 milioane euro;

2017 – investiții străine în Buzău 399 milioane euro;

2018 – investiții străine în Buzău 422 milioane euro;

Situația pentru 2019 urmează să apară. Nu-i așa că este simplu să observăm că nici în anul 2018 investițiile străine, adică banii veniți din mediul privat străin, nu au ajuns nici măcar la nivel de 2016? Asta în contextul în care per/total cifra acestora a crescut mult la nivel național.

            Dacă ne uităm un pic la presa de specialitate, Capitala, asociată în context de presa locală cu Buzăul (asta chiar este de râsul curcilor!) vedem cum stau lucrurile de fapt: ”Fitch vorbește și despre „slăbiciune gradual suplimentară a finanţelo rpublice pe termen scurt ş imediu”. Perspectiva fiscal va deveni semnificativ mai dificilă în perioada 2020-2021, ţinând cont de fundalul macro economic şi de majorare a pensiilor, cuprinsă deja în legislaţie (oare cine a făcut această legislație, nu cumva PSD-ul?) (care va duce la o creştere anuală medie a pensiilor de 24% în 2020 şi de 26% în 2021). Fitch se aşteaptă ca deficitul să se adâncească la 4% din PIB până în 2021, estimând că sunt găsite măsuri care să compenseze majorarea pensiilor. (…)Aceasta ar duce nivelul datoriei publice la 38% din PIB în 2021 (de la 35% din PIB în 2018), încă sub nivelul mediu, de 40% din PIB, al statelor din categoria "BBB". Eşecul adoptării unor măsuri fiscale de corecţie va reprezenta un risc pentru ratingul României, avertizează Fitch. Potrivit FMI, majorarea pensiilor va adăuga 3,2% din PIB la cheltuieli pânăîn 2022 şi ar putea duce la majorarea datoriei publice cu 20 puncte procentuale până în 2024”. (sursa: https://romania.europalibera.org/a/fitch-anun%C8%9B%C4%83-o-perspectiv%C4%83-financiar%C4%83-semnificativ-mai-dificil%C4%83-pentru-anul-viitor/30261406.html).

            Cu alte cuvinteni se cam confirm linia de plutire către dezastrul reprezentat de politica PSD din ultimii ani, atât la nivel central, cât și la nivel municipal. Din acest motiv ar fi indicat ca presa aservită să se gândească mai bine, căci dezastrul o să ne lovească pe toți. Înțeleg că se mizează pe ignoranța buzoianului, pe faptul că, din păcate, cunoștințele economice ale oamenilor de rând sunt aproape egale cu zero și nu depășesc propriul buzunar, pe faptul că omul de rând când aude că cineva sau ”ceva” străin zice ceva de noi înseamnă că e de bine, dar nu suntem chiar toți proști. În plus, FITCH a luat în calcul faptul că în Buzăua stăvară s-a stat fără apă caldă? A luat în calcul faptul că în plină iarnă nu avem căldură? A luat în calcul faptul că primăria scoate cărți și visează la Iazul Morilor și Bănci de Gene utopice în timp ce nu oferă nici o perspectivă tinerilor? Prin urmare ține doar de noi să schimbăm toate aceste lucruri, și asta o putem face la votul din vară și la cel din toamnă!

DIDIMOS

 

DOSARELE LUI DIDIMOS si FITCH

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează