Manual de supraviețuire in caz de boli infecţioase

bacilÎntr-o situaţie de supravieţuire nu vor apărea boli infecţioase şi contagioase (produse de microbi, viruşi), doar dacă le aveai deja sau le iei de la alţi oameni pe care îi întâlneşti. Un supravieţuitor este mai degrabă expus bolilor transmise prin apă, insecte sau animale.

În cazul în care n-ai medicamente, tratamentul bolii înseamnă mai mult tratarea simptomelor şi ajutarea pacientului să se simtă bine, confortabil. Dar mai bine să previi boala decât s-o vindeci.

Cum eviţibolile infecţioase:

- Fă-ţi toate imunizările adecvate (vaccin, injecţii, pastile) înainte de călătorie.

Curăţă mereu şi foarte bine apa de băut, mâinile, alimentele, vesela şi tacâmurile; fierbe toată apa - chiar şi cea pentru spălatul dinţilor.

- Fereşte alimentele de muşte ori paraziţi.

- Deparazitează hainele prin spălare sau afumare.

- Acoperă bine corpul, să nu ajungă la el insectele; dormi sub o plasă contra ţânţarilor; foloseşte substanţe contra insectelor.

- Acoperă rănile şi nu sta în apa din zonele cu risc de infecţie.

- NU înghiţi apa când înoţi sau când te speli pe corp.

- îngroapă excrementele.

În cazul apariţiei unei boli, izolează pacientul. Contactele sale cu restul grupului trebuie reduse la minim. Fierbe orice obiect atins de bolnav. Acoperă şi fereşte zgârieturile sau rănile de pătrunderea microbilor. Spală-te bine după contactul cu bolnavul. Evită să te atingă cu tuşea sau strănutul. Excrementele bolnavului trebuie puse într-un loc de unde să nu poată răspândi infecţia.

* Boli universale:

Pneumonie: simptome: inflamarea plămânilor, febră, frisoane, greutate în respiraţie, dureri la respiraţie, tuse cu flegmă verde-galbenă sau sânge. Primul ajutor:ţine bolnavul la căldură; dă-i să soarbă des ceai, apă caldă. Leptospiroza: se transmite prin rozătoare şi apă infectată. Se ia prin tăieturi, zgârieturi, apa de

băut. Provoacă o formă gravă de icter. Simptome: gălbinare, letargie, febră. Tratament: tetraciclină. Hepatita infecţioasă: se transmite prin excremente sau urină. Se ia prin apa de băut sau zgârieturi. Simptome:greaţă, lipsa poftei de mâncare, dureri abdominale, pielea se îngălbeneşte. Tratament: odihnă, îngrijire bună.

Poliomielita: se transmite prin apa de băut. Simptome: paralizie. Tratament: comprese calde pe muşchi, îngrijire bună.

Dizenterie: produsă de un bacii, se transmite prin muşte, apa contaminată, contactul cu excremente contaminate. Simptome:excremente cu sânge, brusc temperatură mare. Tratament:

antibiotice, odihnă, să bea multe lichide.

Febra tifoidă: Simptome: similare cu dizenteria, plus dureri de cap, dureri abdominale, febră, pierderea poftei de mâncare, dureri în membre, delir. Tratament: antibiotice.

Holera: poate apărea oriunde lipseşte curăţenia. Simptome: vomită, nu are puls la încheietura mâinii, pielea rece şi lipicioasă, crampe musculare. Se previne prin vaccinare.

* Boli tropicale - transmise prin apă:

Bilharioza: boală a intestinelor sau vezicii urinare produsă de un vierme microscopic care trăieşte în Africa, Arabia, China, Japonia, America de sud. Se ia prin apa de băut sau printr-o rană a pielii. Simptome: iritarea traseului urinar. Tratament: niridazol sau echivalent.

Ancilostomiaza: produsă de un vierme intestinal. Se ia prin apa de băut, pătrunde prin piele de obicei la picioare). Simptome:anemie, letargie generală. Tratament:alcapar,mintazol,alte medicamente. Ceaiul de ferigă este un viermifug puternic.

Dizenterie: produsă de amoebe, se transmite prin apa de băut, hrana negătită (nefiartă, nefriptă bine). Simptome: oboseală, apatie, febră, excremente solide dar cu miros urât, cu sânge, ori mucus roşu. Tratament: multe lichide, odihnă, medicamente specifice.

* Boli tropicale - transmise de insecte:

Malarie: se transmite prin saliva femelei de ţânţar anofel (nu numai la tropice) şi numai în Africa omoară cam 1 mil. persoane/an. Simptome: febră repetată, dureri puternice de cap, rău, vomă. Deşi transpiră, bolnavul se plânge de frig, tremură violent. Slăbiciune, extenuare. Tratament-

preventiv: medicamente.

Danga: este transmisă de ţânţari. Nu există vaccin sau tratament. Simptome: erupţie, dureri de cap, febră, dureri foarte mari în muşchi şi articulaţii. Vindecarea completă durează câteva săptămâni.

Febra galbenă: răspândită în Africa şi America de sud. Simptome:dureri de cap, hemoragie nazală, greaţă, febră. Bătăile inimii slabe. În cazurile grave: dureri în picioare, spate, ceafă.

Deteriorarea rapidă a ficatului poate duce la icter şi insuficientă renală. Tratament: odihnă şi îngrijire; nu există medicamente. Vaccinează-te din timp.

Tifos: un grup de boli infecţioase transmise de păduchi, purici, căpuşe. Simptome: dureri de cap, constipaţie, leşin, dureri de spate, tuse, urmate de febră, delir uşor, erupţie de pete roşii mici. Tratament: antibiotic

         GRIPA este cauzată de un virus, un agent patogen microscopic care pătrunde în celulele vii şi preia controlul asupra funcţiilor lor pentru a produce mai multe virusuri. Virusul gripal, care atacă sistemul respirator, se transmite de la un individ la altul în principal prin intermediul picăturilor minuscule de salivă şi al secreţiilor nazale expulzate în aer în timp ce bolnavul strănută, tuşeşte sau vorbeşte. Avem de-a face cu o pandemie când o epidemie face ravagii pe arii foarte extinse.

Virusurile afectează nu numai oamenii, ci şi mamiferele şi păsările. Virusurile gripale sunt de tip A, B sau C. Virusul de tip A este cea mai frecventă cauză a gripei. Tulpinile virale sunt clasificate de cele mai multe ori în funcţie de două proteine de pe suprafaţa virusului: hemaglutinina (HA) şi neuraminidaza (NA).

Cele mai mari probleme pe care le pun virusurile gripale sunt: 1) ele se reproduc foarte repede suferind modificări continue şi 2) tulpini diferite se pot combina dând naştere unei tulpini noi. Dacă o tulpină virală este cât de cât nouă, sistemul imunitar al omului nu se poate apăra împotriva ei.

Gripa îşi face simţită prezenţa îndeosebi în sezonul rece. Cercetările de dată recentă arată că, la temperaturi scăzute, membrana exterioară a virusului devine asemenea unui gel protector care prelungeşte supravieţuirea lui în aer, dar care se topeşte când 

virusul pătrunde în tractul respirator uman, unde temperatura este mai ridicată. Odată ajuns aici, provoacă infecţia. Prin urmare, aerul rece nu este cauza infecţiilor virale, ci este mediul propice răspândirii germenilor.

Măsuri de protecţie

Înţelegând importanţa unei bune pregătiri, multe guverne au luat măsuri concrete pentru ocrotirea populaţiei. Dar ce puteţi face la nivel individual? Iată trei măsuri de protecţie fundamentale: Întăriţi-vă organismul: Asiguraţi-vă că toţi membrii familiei se odihnesc suficient şi consumă alimente care fortifică mecanismele de apărare ale organismului. O alimentaţie sănătoasă trebuie să cuprindă multe fructe şi legume proaspete, cereale integrale şi proteine slabe, toate acestea furnizând aminoacizii necesari întăririi sistemului imunitar.

Creaţi un mediu neprielnic dezvoltării germenilor: Atât cât depinde de voi, curăţaţi temeinic toate suprafeţele de lucru şi mesele din locuinţă, iar asta în fiecare zi. Spălaţi ustensilele de gătit, tacâmurile şi vesela după fiecare folosire şi spălaţi cu regularitate aşternuturile. Dezinfectaţi obiectele care sunt atinse des: clanţele, telefoanele, telecomenzile. Aerisiţi-vă cât mai bine locuinţa.

Păstraţi bune obiceiuri de igienă personală: Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun sau cu substanţe pe bază de alcool. (Dacă este posibil, luaţi mereu cu voi o sticluţă cu dezinfectant pentru mâini.) Nu folosiţi mai multe persoane acelaşi prosop de mâini sau de faţă, nici măcar în familie.

Nu vă atingeţi ochii, nasul sau gura dacă nu v-aţi spălat pe mâini. Dacă e posibil, acoperiţi-vă gura şi nasul cu o batistă de unică folosinţă când tuşiţi sau strănutaţi şi aruncaţi-o imediat la gunoi. Evitaţi să folosiţi la comun unele dispozitive, precum telefoanele, prin intermediul cărora se pot răspândi germeni. Copiii trebuie învăţaţi încă de mici să respecte îndrumările amintite. Aceste măsuri de protecţie sunt utile tot timpul anului, dar mai cu seamă în sezonul gripal.

6 MODALITĂŢI DE A VĂ OCROTI PE VOI ŞI PE ALŢII

1. Acoperiţi-vă gura când tuşiţi

2. Spălaţi-vă bine pe mâini

3. Aerisiţi-vă bine locuinţa

4. Dezinfectaţi

5. Dacă sunteţi bolnav, rămâneţi acasă

6. Evitaţi contactul cu alţii

MĂSURI DE PRECAUŢIE ÎN CAZ DE EPIDEMIE

Urmaţi instrucţiunile date de specialişti. Nu intraţi în panică şi nu reacţionaţi exagerat. Aplicaţi cu şi mai multă stricteţe recomandările menţionate în acest articol. Evitaţi pe cât posibil centrele aglomerate. Dacă sunteţi bolnavi, purtaţi o mască de protecţie. Spălaţi-vă des pe mâini. Ar fi bine să aveţi la dispoziţie alimente neperisabile, precum şi produse medicale şi de igienă care să vă ajungă cam două săptămâni, în cazul în care nu vă puteţi deplasa până la un magazin.

Când vă aflaţi la locul de muncă, la locul de închinare sau în orice alt loc aglomerat, urmaţi instrucţiunile date. De asemenea, aerisiţi cât mai bine încăperile în care vă desfăşuraţi activitatea.

Selecţie text : Adrian Constantin / Manual de supravieţuire de  Serban Derlogea