Punct de vedere - Ce să mai faci cu 2020?

Constantin MagdalinaSe puteau aștepta multe de la anul 2020 dar nu ce trăim acum. Chiar dacă anticipată de mulți, criza nu arăta în niciun caz în acest fel: criză sanitară, urmată de o criză sistemică.

În versiunea lui inițială 2020 trebuia să fie anul zenitului de creștere economică și prosperitate: aluzia împlinirii unei rotunde promisiuni de mai bine. Ceea ce avem, însă, sunt dezechilibre macroeconomice, planuri de salvare și programe de susținere pentru companii și angajați.

A. Schimbări la nivel de companie

Pentru o companie din România este greu să treacă cu bine prin acesta încercare. Și totuși, dacă ne uităm mai bine decidenții pot lua o serie de măsuri răspuns cum ar fi:

1. Să gestioneze atent resursele financiare și umane astfel încât să mențină și chiar să crească productivitatea angajaților. Din acest punct de vedere modelul kurzabeit adoptat sprijină această măsură deoarece, pentru companiile care diminuează programul de lucru al angajaților, statul plătește în proporție de până la 75% diferența dintre salariul inițial și cel rezultat după reducerea programului de lucru.

2. Să retehnologizeze compania prin accesarea fondurilor europene nerambursabile aferente Programului Operațional Competitivitate 2014–2020, în cuantum de 1 miliard de euro. Fondurile europene nerambursabile sunt disponibile sub trei forme: a) microgranturi pentru microîntreprinderi sub formă forfetară, b) granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor sub formă de suma forfetară și în procent din cifra de afaceri și c) granturi pentru investiții productive în baza evaluării proiectului de investiții depus.

3. Să solicite online certificatele pentru situații de urgență (CSU), până pe 15 septembrie 2020 potrivit noii sesiuni de eliberare a CSU, care să le permită obținerea granturilor pentru capitalul de lucru de la punctul 2.b.

4. Să îmbunătățească procesele interne pentru a genera eficiență și productivitate. Optimizarea resurselor este importantă, iar realocarea acestora în punctele de acțiune relevante produce rezultate. Într-o companie cu pocese interne mai bune există o vitezã sporitã de reacþie, întrucât ideile inovative sunt aplicate într-un ritm mai rapid, iar canalele de comunicații și circuitele informaționale sunt mai scurte și mai simple.

5. Să acceseze programele guvernamentale de susținere a companiilor, cum este IMM Invest, că să-și asigure lichiditățile pentru derularea activității curente sau pentru investiții. Prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către FNGCIMM în numele statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, decidenții pot asigura continuarea activității, menținerea locurilor de muncă sau inova.

B. Schimbări la nivel de mentalitate

Această criză sanitară disloca mentalitățile blocate în predictibilitate. Pentru cei care cred că e un fenomen pasager după care vor reveni la rutină ar fi bine să se mai gândească o dată. Așteptările cu privire la viitor vor fi diferite. Acestea joacă un rol foarte important deoarece influențează aproape fiecare tranzacție sau decizie economică.

Așteptările cu privire la viitor pot orienta o economie spre prosperitate sau faliment. Consumatorii care și-au format credința că situația economică este una dificilă, cu această credință instalată își construiesc proiecția de viitor. În consecință vor adopta comportamente de economisire a resurselor pentru a se pregăti de ceea ce vine.

În perspectiva scăderii consumului, companiile vor scădea investițiile și reduce producția, ceea ce va antrena creșterea șomajului, scăderea salariilor și o scădere exacerbată a consumului. Stimulate de instinctul de supraviețuire aceste așteptări provoacă profeția auto-împlinită a unei crize.

În concluzie

Alături de măsurile concrete de mai sus pentru companii și consumatori, menținerea schimburilor economice măcar la un nivel moderat ne dă o șansă tuturor de a trece cu bine încercarea. La fel ca anticiparea dezastrului și încrederea în viitor poate fi o profeție auto-împlinită. Depinde de fiecare dintre noi în care dintre cele două vom investi mai mult.  

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 10 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente