New News Buzau header

LIVE - TV NEWS BUZAU - EMISIUNILE CARE CONTEAZA ! De la ora 18:00!

Pe cand in Romania se fac experimente educationale cu metode straine (pentru excursii si comisioane grase de care beneficiaza dascalii asa zisi formatori), un RAPORT UNICEF arata clar: Mai mult de jumătate din copiii de 10 ani din lume nu pot citi un text

Analfabeti functionali europa Raport UNICEFNOTA REDACTIEI: Cunoastem incercarile edilitatii sau a diferitilor dascali de a introduce cu forta de partid sau de interes – experimente educationale pe copiii nostri, pretextand ca majoritatea elevilor sunt “analfabeti functionali” si ca metodele din invatamant sunt depasite, dar iata ce zice ultimul raport UNICEF: “Mai mult de jumătate din copiii de 10 ani din lume nu pot citi un text simplu”! Iata dar ca modelele fortate gen FINLANDEZ, WALDORF, STEP bySTEP si altelel nu sunt decat simple experimente pentru care unii formatori din educatie incearca sa le bage parintilor si elevilor pe gat, pentru a beneficia de comisioane si excursii in strainatate! Bineinteles, mereu este loc de “mai bine” si de imbunatatiri in educatie, dar sa nu uitam ca metodele acestea “inovative” acum dau rateuri serioase in occident si fac cu adevarat “analfabeti functionali” elevii de acolo (LINK 1 si LINK 2), iar implementarea lor in tara noastra se face netinand cont de specificitate si individualitatea elevilor nostri si a cadrului educatiei traditionale!

EDUPEDU: Discrepanța calității de viață dintre țările înstărite și cele cu dezvoltare precară accentuează pierderile de învățare produse de criza pandemică, la nivel mondial, ceea ce oferă șanse inegale copiilor de a se dezvolta în continuare, arată un raport recent al UNICEF, publicat pe 11 iulie. Autorii raportului, experți de la Comisia de Educație a organizației internaționale și de la partenerii săi, au dorit să afle ce competențe și în ce mod își însușesc copiii din lume abilitățile de viață după pandemia de Covid-19.

Ne aflăm într-o criză de învățare. Pentru a le oferi tinerilor cele mai bune șanse de reușită, trebuie să îi sprijinim în mod holistic [n. red. complet, pe fiecare parte]. Primul pas este să identificăm unde se află copiii și tinerii în ceea ce privește dobândirea gamei de competențe de care au nevoie, să monitorizăm progresul în dezvoltarea lor și să ne asigurăm că niciun copil sau tânăr nu este lăsat în urmă – aceasta este înaintarea de pe site-ul unicef.org unde se găsește raportul.

“Închiderile prelungite ale școlilor provocate de pandemia COVID-19 au cauzat probabil perturbări în dezvoltarea competențelor – în special pentru cei care au rămas deja în urmă și pentru țările cu venituri medii inferioare, unde este concentrat cel mai mare număr de tineri”, remarcă autorii. Țările cu cele mai lungi perioade de închidere a școlilor au avut adesea cele mai scăzute niveluri de calificare chiar și înainte de pandemie, potrivit documentului, ceea ce ar fi putut avea ca rezultat mărirea, în continuare, a decalajelor în dezvoltarea competențelor. Cu cât școlile rămân închise mai mult timp, cu atât este mai probabil ca copiii să rămână și mai mult în urmă în ceea ce privește dezvoltarea competențelor fundamentale și a altor competențe esențiale, se mai constată în raport.

Iată câteva puncte atinse de raport:

“Pe baza a 77 de țări care dispun de date, mai puțin de trei sferturi dintre copiii cu vârste cuprinse între 36 și 59 de luni (3-6 ani) se află pe drumul cel bun din punct de vedere al dezvoltării. Acești copii au atins reperele de dezvoltare în cel puțin trei dintre următoarele patru domenii: alfabetizare-numerar, fizic, social-emoțional și învățare. Se observă disparități în ceea ce privește bogăția, copiii din țările mai bogate având mai multe șanse de a fi pe drumul cel bun în ceea ce privește dezvoltarea decât cei din țările cu venituri mai mici. Oferirea tuturor copiilor – în special celor mai vulnerabili – a celui mai bun start în viață îi așază pe traiectorii pozitive în ceea ce privește învățarea și dezvoltarea competențelor”

“La vârsta de aproximativ 10 ani, doar aproximativ jumătate dintre copii și-au dezvoltat abilitățile fundamentale de lectură. Bogăția continuă să aibă un efect substanțial asupra rezultatelor dezvoltării copilului: aproximativ unul din 10 copii din țările cu venituri mici, comparativ cu aproximativ nouă din 10 copii din țările cu venituri ridicate, au dobândit abilități fundamentale de citire. Este esențial ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă în ceea ce privește dobândirea acestor competențe de bază, care reprezintă elementele de bază pentru învățarea și dezvoltarea ulterioară a competențelor”

“Mai puțin de jumătate dintre tineri sunt pe drumul cel bun pentru a obține întreaga gamă de competențe necesare pentru a se dezvolta în școală, la locul de muncă și în viață. Doar aproximativ două cincimi dintre tineri sunt pe drumul cel bun pentru a dobândi competențe de citire și matematică la nivel secundar, competențe transferabile privind cetățenia și competențele globale (pe baza a 38 de țări cu date) și competențe digitale pentru a efectua activități simple pe calculator” (…)

(…) “Puțin peste un sfert dintre tineri sunt pe drumul cel bun pentru a dobândi competențe specifice unui loc de muncă (așa cum reiese din proporția de tineri care urmează o formă de educație, ocupare a forței de muncă și formare profesională și care au competențe de nivel secundar), în timp ce aproximativ o treime sunt pe drumul cel bun pentru a dobândi competențe antreprenoriale (așa cum reiese din ratele de alfabetizare financiară). Tinerii din țările mai bogate au mai multe șanse decât omologii lor din țările cu venituri mai mici să dezvolte această gamă de competențe. Printre țările cu date, se observă diferențe de gen pentru competențele transferabile în favoarea femeilor și pentru competențele digitale și antreprenoriale în favoarea bărbaților”

Ce arată datele în materie de competențe, pe niveluri

Există dovezi care indică un nivel scăzut de competențe în rândul tinerilor, dar mai ales în rândul celor din țările cu venituri mici, unde procentul de tineri care se află pe drumul cel bun în ceea ce privește dobândirea de competențe este cel mai scăzut. “Acest raport atribuie cinci niveluri progresive de dobândire a competențelor, care corespund proporției de tineri care sunt pe drumul cel bun pentru a dobândi fiecare competență: Alarmant (0-15%), Scăzut (16-35%), În curs de dezvoltare (36-55%), Avansat (56-75%) și Lider (76-100%). Pe baza țărilor care dispun de date, atingerea întregii game de competențe a ajuns doar la nivelurile Scăzut sau În curs de dezvoltare în general (a se vedea figura de mai jos)”.

Foto: captură raport

În rândul țărilor cu venituri mici, nivelul de dobândire a competențelor a atins doar nivelurile Alarmant sau Scăzut, cu o mare parte a tinerilor care nu sunt pe drumul cel bun pentru dobândirea fiecărei competențe. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că, deși proporția de tineri care nu sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește dobândirea competențelor este cea mai mare în țările cu venituri mici, numărul acestora poate fi și mai mare în țările cu venituri medii inferioare, chiar dacă sunt ceva mai dezvoltate, pentru că acolo locuiește cea mai mare parte a populației de tineri.

Datele pe România. Aproape jumătate din tineri (15-24) de ani nu dețin competențe de învățământ secundar

Pe lângă datele generale și până la alte date legate de dezvoltarea competențelor la copiii și tinerii din țările slab dezvoltate (mai jos), EduPedu.ro a analizat și situația României în materie de competențe, pe baza unui instrument online de proiecție care pleacă de la datele folosite în raport și care arata o eventuală evoluție a situațiilor până în 2040, anume World Skills Clock. Această platformă a mai multor organizații internaționale (UNICEF, World Data Lab etc.) monitorizează tinerii, pe țări, cu date pentru anul 2021 și cu predicții pentru anii următori în ceea ce privește:

câți dețin competențe de nivel secundar – alfabetizare și calcul

câți dețin competențe digitale de nivel de bază.

Intervalul analizat este 15-24 de ani. “Competențele la nivel secundar se bazează pe faptul că elevii îndeplinesc criteriile de referință privind alfabetizarea și/sau calculul, pe baza datelor recente PISA/TIMSS. Presupunem că cei care frecventează școala (pe baza ratei nete totale de înscriere) ating această rată calculată de dobândire a competențelor, iar cei care nu frecventează școala ating jumătate din această valoare. În acest fel, se ține cont atât de cei care sunt la școală și învață, cât și de cei care nu sunt la școală și nu învață, și ne permite să luăm în considerare șocul învățării în urma închiderii școlii, resimțit în timpul pandemiei”, se arată pe site despre această competență.

Pentru anul 2021, platforma menționează 2.152.418 tineri în România (cu vârste între 15 și 24 de ani) – foto mai jos. Nu posedă competențe de învățământ secundar peste un milion dintre ei, adică 1.038.197 (48.2%). Pentru anul 2022, acest procent scade cu aproximativ 2 puncte (pp), iar pentru anul 2040 se estimează că doar 18,3% nu vor avea aceste competențe secundare. Însă și tinerii din țară vor fi mai puțini peste 19 ani, anume 1.485.376, o reducere de aproape 30%.

Citește și: Ce spune despre elevii români TIMSS 2019, testarea care a arătat că România are cel mai mare analfabetism științific funcțional din UE: Multe exerciții teoretice și prea puține experimente, mulți elevi care merg înfometați la școală, inegalități / Recomandările Raportului de țară, articol din 10 iunie 2021

La acest prim capitol, de exemplu, Franța cu 7.687.732 de tineri are 3.865.599 dintre aceștia fără competențe de bază desprinse în învățământ secundar, adică puțin peste jumătate, 50.3%.

În Spania, din cei 4.641.883 de tineri, peste un milion, mai exact 1.426.587 (30.7%) se regăsesc în situația de a nu deține aceste competențe.

Foto: captură skillsclock.io

În ceea ce privește competențele digitale, acestea sunt definite pe site: “Competențele digitale se referă la capacitatea de a utiliza și de a înțelege tehnologia și se măsoară prin proporția de tineri care sunt capabili să efectueze activități de bază legate de calculator, inclusiv: copierea sau mutarea unui fișier sau a unui dosar, utilizarea instrumentelor de copiere și lipire pentru a duplica sau a muta informații în cadrul unui document, trimiterea de e-mailuri cu fișiere atașate și transferul de fișiere între un computer și alte dispozitive”.

În 2021, 791.945 din cei 2.152.418 de tineri români (36.8%) nu posedă aceste abilități digitale. În 2022 se estimează că procentul va fi de 34.3%, iar în 2040 de 0%.

Spania și Franța înregistrează procente mai mici, pe 2021: 27.8%, respectiv 29.6% din tinerii lor nu dețin aceste competențe tehnologice. În Germania, doar 15.1% din cele 7.529.297 de tineri nu au competențele digitale necesare.

Foto: captură skillsclock.io

Revenind, dintre cele care dispun de date, multe țări se află încă la niveluri alarmante sau scăzute, fiind distribuite astfel, după cum se mai notează în raportul UNICEF:

“Peste o treime din ele înregistrează niveluri alarmante sau scăzute în ceea ce privește nivelul de competențe la nivel secundar. Jumătate dintre țările cu venituri mici și aproximativ o treime dintre țările cu venituri medii inferioare care dispun de date se află la nivelul alarmant, cu cel puțin 85% dintre tineri care nu sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește dobândirea de competențe la nivel secundar

Două cincimi din ele înregistrează niveluri alarmante sau scăzute în ceea ce privește nivelul de dobândire a competențelor digitale. Aproape toate țările cu venituri mici și aproximativ o treime din țările cu venituri medii inferioare care dispun de date se află la nivelul alarmant, cu cel puțin 85% dintre tinerii lor nereușind să atingă competențele digitale

Aproape jumătate din ele înregistrează niveluri alarmante sau scăzute în ceea ce privește dobândirea de competențe specifice unui loc de muncă. Mai mult de două treimi dintre țările cu venituri mici și mijlocii inferioare care dispun de date se află la aceste niveluri, cu cel puțin 65% dintre tinerii lor care nu sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește dobândirea de competențe specifice unui loc de muncă

Două cincimi din ele înregistrează niveluri alarmante sau scăzute în ceea ce privește dobândirea de competențe antreprenoriale. Aproape trei sferturi dintre țările cu venituri mici și peste jumătate dintre țările cu venituri medii inferioare care dispun de date se situează la niveluri alarmante sau scăzute, cu cel puțin 65% dintre tinerii lor în afara traiectoriei în ceea ce privește dobândirea de competențe antreprenoriale

Mai mult de o cincime din ele înregistrează niveluri alarmante sau scăzute în ceea ce privește dobândirea de competențe transferabile. Aici, doar 38 de țări – dintre care niciuna cu venituri mici – au date privind competențele transferabile, iar acest lucru subliniază că este nevoie de date mai cuprinzătoare când vine vorba de acest tip de competențe”, se arată în document

Raportul integral, în limba engleză, mai jos în format:

 

SURSA: https://www.edupedu.ro/mai-mult-de-jumatate-din-copiii-de-10-ani-din-lume-nu-pot-citi-un-text-simplu-raport-unicef-aproape-jumatate-din-tinerii-romani-nu-detin-competentele-de-invatamant-secundar-in-materie-de-alfabeti/?fbclid=IwAR3-xTvR5jPzplG-NBbxUu0NjFMDMNU064zeej-QUyhzHoXzN3Zye_TdhgA