Intotdeauna m-a fascinat Parcul Marghiloman din orasul meu natal – Buzau! Copilaria, adolescenta si maturitatea mi-am petrecut-o in inima lui. A fost pe rand: refugiu din Castelul Marghiloman, unde stiam toate intrarile secrete si isi avea cuib copilaria si jocurile de demult, apoi a devenit loc de intalniri adolescentine, loc minunat de studiu pentru Universitate, sala imensa de antrenamet, oaza de liniste pentru plimbatul cu copiii si acum gradina de liniste pentru meditatie.
Rand pe rand am respirat in acel plaman cu aer curat si copaci magnifici, o adevarata gradina botanica in aer liber. Am asistat la maretia, decaderea lui, dar el nu s-a suparat si a ramas acelasi prieten bun si fermecator. Indiferent de anotimp, Parcul Marghiloman este pentru mine sinapsa care ma conecteaza cu trecutul si bataia de inima care imi aduce aminte de frumusetile acestei lumi. Fie primavara, vara, toamna sau iarna, Parcul meu iubit a ramas la fel de atragator si misterios si continua sa fascineze generatii de-a randul. Am luptat pentru el si o voi mai face…cu timp si fara timp si nu pentru mine, nici pentru altcineva ci doar pentru el, maria sa…Parcul Marghiloman!
Pentru cine nu stie: Parcul Marghiloman este un unul dintre cele 3 parcuri mari ale municipiului Buzău, România, alături de Parcul Crâng și de Parcul Tineretului. Parcul este constituit din grădina vechiului conac aparținând familiei boierești Marghiloman, conac denumit vila Albatros.
Parcul este situat în partea de est a municipiului.
În parc se află conacul boieresc, un lac, un pod ce străbate lacul la jumătate, alei, statui de piatră, ronduri de flori și trandafiri, un loc de joacă pentru copii, cișmele. O mare parte a parcului este împrejmuit de "zidul lui Marghiloman".