Restanţele noastre la comunism şi înţelegerea acelei scârbavnice „ restitutio in integrum „ postdecembriste .
- Detalii
- Categorie: Editorial
- Publicat: Duminică, 29 Ianuarie 2023 12:00
Să ne dăm restanţele la comunism! Ele constau în conștientizarea reală a acelui rău pe care acel sistem l-a injectat în societatea românească. Cu adevărat, este o realitate necesitatea de a spăla lăturile care au curs prin canalizarea istoriei noastre recente timp de peste patru decenii de comunis. Mai trebuie să adăugăm şi laptele bătut, al criptocomunismului post 1989. Este, oare, însă posibil un proces moral al comunismului? Un proces care să ne pătrundă structural şi nu doar o decizie oficială de stat facută pentru ochii lumii? Unde? Într-o ţară în care oligarhia naţional-comunistă a supravieţuit sub chipul socialismului bogat, unde nomenclatura s-a privatizat, iar fiii ştabilor de ieri controlează încă părţi din structura politico-administrativă?! Foştii ştabi şi odraslele lor au trecut toate examenele. Nu au rămas restanţieri .
Ei sunt stăpânii unei parodice economii de piaţă , parodice democraţii, şi a aparatului de stat. Ei, care , din tată în fiu , au dispus după bunul plac de resursele materiale şi umane. Alături de aceştia au prosperat toţi securiştii , miliţienii şi informatorii care lucrau pentru somnul dulce al regimului. Lor li-se adaugă toţi oligarhii, toţi cei 8.000 de activişti de la sate care nu au muncit în viaţa lor şi toţi tehnocraţii şi intelectualii care au aplaudat şi au trăncănit mesajele glorioase ale ideologiei proletare! De ce am tolerat şi tolerăm încă aceste „prostituate”? Înclin să cred, fără echivoc, faptul că poporul român a rămas cu o sensibilitate profundă pentru defunctul regim comunist, dispărut, cel puţin în acte, după 22 decembrie 1989. Este o sensibilitate care i-a coborît acestui vulg până în măduva oaselor. Să spunem lucrurilor pe nume: o bună parte dintre români consideră comunismul ca fiind o idee bună, un fel de rai neîmplinit. Vă imaginaţi ce victorie postumă a înregistrat acest sistem în spiritul poporului român? . Chiar a avut dreptate controversatul Mircea Dinescu, în 1990, când a spus că sistemului comunist i-a reuşit crearea „omului nou”? El încă trăiește ! Este acel Homo - româno – cus. O specie de Homocus în varianta Valaho – Stultus .
Adrian Constantin