DE CE NU STAU UNII LOCULUI SI NU SE MULTUMESC CU CE AU? Nevoia de putere si control la noii politicieni sau cum vor unii parveniti sa domine (prin orice mijloace) – cazurile din politica buzoiana! PROFIL DE LIPITOARE!
- Detalii
- Categorie: Editorial
- Publicat: Luni, 27 Martie 2023 13:00
Au trecut 33 de ani de la Revolutia din decembrie 1989, unde cu mic cu mare (in afara de nomenclatura PCR si Securitate, care pregateau doar schimbul de oameni nu si de regim!) am iesit pe strazi strigand LIBERTATE, crezand intr-o schimbare reala, profunda si imediata a societatii romanesti! Din pacate, Revolutia ne-a fost furata, noua celor care am crezut sincer in ea, de o mana de “flausati second-hand”, deveniti mai apoi miliardari, politicieni si oameni cu influenta! Ceea ce vedem noi astazi nu sunt decat…”tot Ei”, sau amantele, progeniturile si alti trepadusi parveniti care incearca permanent sa ne subjuge, sa ne secatuiasca, dispere sau…deznadajduiasca! Unii au reusit…altii sunt pe cale! De ce ai vrea tu, fost lucrator in Servicii sau afacerist sa devii politician? Nu iti ajung banii, excursiile, averile, amantele? Cred ca este vorba de o neostoita nevoie de putere si de control! De obicei, acesti “noi politicieni” sunt “agatati” inca de cei vechi si isi folosesc pilele si relatiile (“Dosarul sanatos”) pentru a avea si mai multa putere…si mult control, dar nu realizeaza ca de fapt au trecut de mult “linia rosie” dintre normal si anormal si se afla deja in patologic!
La
De pilda, la
Cazurile “noilor politicieni” de la
Nu vrem sa epuizam subiectul acesta prin asternerea aceste randuri (nici nu am putea, datorita complexitatii lui) si nici nu vrem deocamdata sa dam nume concrete, dar vrem sa tragem un semnal de alarma asupra acestui adevarat fenomen, avertizand populatia ca in acest fel, cu astfel de “cadre”, societatea noastra se indreapta vertiginos spre o prapastie mai mare ca cea de acum 33 de ani! Si asta pentru ca parvenitii de acum sunt mult mai prosti si fara scrupule decat “tatucii” lor!
Calitatea trogloditilor – “orientarea”!
Cum nu au consistenta in gandire si nici creativitate, natura i-a inzestrat totusi pe acesti “trogloditi” mentionati mai sus cu o calitate – “orientarea”! Adica cum? Simplu! Aceste lipitori “miros” oamenii mai puternici ca ei dar vulnerabili si folosindu-si “vrajile” si atributul cameleonic de supravietuire se “lipesc” efectiv de acestia si ii folosesc ca “vehicule” in drumul lor spre parvenire. Cel mai simplu pentru femei este sa foloseasca atractia fizica (sexul fara bariere), urmand santajul emotional si restul arsenalului milenar, inradacinat in AND-ul lor! Ca sunt foste “profesorase” de tara (ne referim la cazuri concrete din Buzau, intalnite prin AUR, PSD, PNL, USR, etc) sau fiice de militieni si nomenclaturisti comunisti, se trezesc intr-o dimineata ca vor “la oras” (satul nu le mai ajunge…granitele comunei nu mai le pot cuprinde “personalitatea lor complexa – sau complexata”!). Si nu oriunde, ci la Colegiile si scolile importante din
Din pat in pat… spre Parlament!
Daca in cazul lipitorilor de gen masculin, sexul, in general este mijloc de a-si confirma grosier si primar forta, dominarea (din frustrarea ca au fost la randul lor dominati de altii sau de destin!) si dorinta arzatoare de accedere la niveluri mai inalte, la cele de gen feminin, acest mijloc are o dubla semnificatie – descarcare de frustrarile acumulate, neputinta implinirii imediate si perversitate a scopului urmarit. Astfel, “flausatii” (cu fuste sau pantaloni) se orienteaza, dupa adulmecari succesive si temeinice (timpul nu ii iarta nici pe ei si trebuie sa se grabeasca, desi intalnim stafiditi cu aceleasi metehne indiferent de varsta!) catre partide si politicieni cu influenta (consulta periodic sondajele si horoscopurile) care au insa aceleasi “gene” degradate. Neavand “substanta” si nici delicatete, uzeaza de orice mijloace sa le intre in gratie si apoi incepe “devorarea” propunand sa fie numite pe un post inalt, la alegeri, sau direct in conducerea de partid de la “centru” sau filiale, dupa caz. Evident, indivizii nu au chef sa piarda timpul si sa treaca prin “Furcile caudine” ale scolilor de partid (cum sa treaca ei si ele cand au indurate atatea, nu?) si ii recunosti astfel usor pentru ca-i vezi ocolind dibaci oamenii de imagine, cocotandu-se direct in varf, acolo unde “li se cuvine”!
Parerea specialistilor despre profilul “lipitorilor”!
“Nevoia de putere este specifică fiecărui individ uman. Există însă diferenţe între cât de intens este resimţită aceasta de către fiecare persoanădar, poate cea mai adânc înrădăcinată nevoie a omului este nevoia de control. Când nu suntem în controlul unei situații, trăim o puternică și inconfortabilă stare de tensiune dintre nevoia de control și realitatea de față. Un tipar mintal foarte răspândit în societatea modernă este nevoia de a deține controlul, tot timpul. Aici ne referim, mai ales, la acele persoane care „explodează” sau care își pierd cumpătul atunci când lucrurile nu merg așa cum vor ele, așa cum trebuia, sau când apar situații neprevăzute, neplanificate. Aceste persoane au convingerea că trebuie să-i controleze întotdeauna pe cei din jur: partenerul de cuplu, copiii, colegii de muncă, asociații, etc.
Manipularea psihologică este un tip de influență socială care urmărește schimbarea percepției sau comportamentului celorlalți cu ajutorul unor tactici ascunse, amăgitoare sau chiar abuzive. Pentru că manipulatorul își urmărește doar propriile interese, deseori în detrimentul altora, aceste metode pot fi considerate exploatatoare, imorale și înșelătoare.
În funcție de context și motivații, influența socială poate fi considerată manipulare ascunsă. De obicei, cei care simt nevoia să controleze totul au avut parte în trecut de experiențe dificile, împotriva cărora nu au putut face nimic, în acel moment. Astfel, s-au simțit neputincioși și incapabili să-și gestioneze situația amenințătoare. În urma acestor experiențe, e ca și cum ceva dinăuntrul lor a făcut un pact: „Nu voi mai trece niciodată prin așa ceva! Nu-mi voi mai permite niciodată să fiu atât de neajutorat!”. Unii dintre noi privesc dihotomic anumite aspecte ale vieții, fiind de părere că nu există decât două posibilități de a face ceva: una corectă și altă incorectă. Ori, după cum știm, unei situații putem să răspundem în numeroase feluri și putem face diverse alegeri (mai inspirate, mai puțin inspirate, etc). Din păcate, ei își doresc ca și cei din jur să se conformeze propriei viziuni înguste asupra lumii, căci numai în acest fel se simt confortabil și în siguranță. Bineînțeles, acești oameni consideră că perspectiva lor este perspectiva corectă asupra vieții. Aceșți oameni se dovedesc inflexibili în multe privințe. Însă, au sugestii și soluții pentru toți cei din jur. Adesea, ieșirea din propria zonă de confort și pășirea în necunoscut li se poate părea înspăimântătoare. Atitudinea de tip: „Ori faci ca mine, ori greșești” este adesea întâlnită și afectează întreaga rasă umană. Acest tip de oameni își asumă, de regulă, fie o atitudine de martir, fie una de victimă, de persecutor sau de salvator.
Iluzia Controlului
De fapt, nu trebuie să deținem controlul tot timpul. Ceea ce căutăm este să simțim că avem control. Însă, nevoia noastră de a deține controlul, este, o sabie cu două tăișuri. În timp ce ne ajută să prezicem și să gestionăm lumea din jurul nostru, suntem conștienți de faptul că avem acces (foarte) limitat în acest sens. Și cum facem față? Pe scurt, ne mințim. Ne explicăm eșecurile și incompetența dând vina pe alții sau invocând faptul că am fost prinși în ghearele ghinionului („N-am avut noroc, dom’le!”).
Control și anxietate
Când ne simțim în afara controlului apare anxietatea. Nu ne place când ne simțim anxioși, așa că, încercăm din răsputeri să câștigăm controlul, cât mai repede! Când nu reușim, simțim că am pierdut ceva important, iar starea de anxietate își face cuib în mintea noastră, și poate fi prelungită din cauza încercării noastre constante de a recâștiga controlul pe care credeam că îl avem. Ne este frică să pierdem controlul asupra a ceea ce avem, dar ne este frică și să nu avem suficient control. Poate nici nu conștientizăm lucrurile pe care le facem pentru a păstra controlul. Putem să adaptăm constant și să „reparăm” lucrurile pentru satisfacția noastră, într-un efort de a avea un control cât mai mare asupra vieții noastre… și a altora.”
Pericolul “balelor puterii”! Bolnavii de control si putere, flausatii si lipitorile sunt in stare de orice!
Încercăm să facem o ordine în lumea din jur, așa cum ne dorim să fie ordine și în noi înșine. Încercăm să echilibrăm nevoile noastre, dar facem acest lucru din unghiul greșit. Astfel, pierzand controlul, “lipitorile” sunt in stare de orice si emrg pana la profilul criminalului perfect!
VA URMA
P.S.: Asemanarile cu personajele recente din politica AUR Buzau – PSD, PNL, USR si altele NU SUNT DELOC INTAMPLATOARE!
SURSA pareri specialisti: Oana Stancu, psiholog (blog personal),
FOTO: Ion_Theodorescu-Sion_-_Parvenitii
