News Buzau

AUSTRIA EXPERIMENTEAZA PE COPII

Detalii

Categorie: Editorial

Publicat: Joi, 16 Noiembrie 2023 12:00

Tweet

Suntem conservatori și creștin-democrati și pentru că, printre altele, aparam și promovam demnitatea ființei umane, din momentul concepției până la moarte naturală. Fie sănătoasă ori suferința. Fie săracă ori bogată. Ca atare, ne-am ingrozit citind recent un dosar vast, publicat în influenta publicație New Yorker, privind abuzul copiilor din Austria. Materialul ne deschide ochii să pricepem și mai mult modul în care sistemul de abuz (nu protecție) al copiilor a fost întemeiat în Germania, iar apoi în Austria. Exact același sistem pe care politicienii încă la conducere l-au implementat în România în primăvara adoptând Legea Barnevernetului în Romania.

Vila torturii psihologice

Titlul comentariului nostru este derivat din titlul articolului în engleză: The Villa where a Doctor Experimented on Children / Vila unde un doctor a experimentat pe copii”. [Link: https://www.newyorker.com/.../the-villa-where-doctors...]

Austria a pierdut o mare parte a populației tinere în primul război încercând să-și păstreze coloniile est europene, și încă o mare parte cu o generație mai târziu în al doilea mare război încercând să-și redobândească coloniile. De atunci încoace Austria a încercat să-și revină, dar numai cu un succes parțial. Avortul și hedonismul sunt combinații toxice care încă previn revenirea Austriei la normal din punct de vedere demografic ori la un echilibru social optim.

Tocmai aici a intervenit Jugendamt pentru a facilita revigorarea demografică a Austriei. Încă din anii 50 a luat copii din căminele lor pe diverse motive: părinți alcoolici, drogați, needucați, săraci, necăsătoriți, copii ai căror tați nu puteau fi identificați. Scopurile umane au fost, însă, curând urmate de scopuri inumane.

În dosarul ei de 27 de pagini, jurnalista Margaret Talbot descrie modul în care autoritățile austriece, mână în mână cu psihologii și „experții” în creșterea copiilor, au distrus sute de mii de vieți, smulgând copiii din familii și punând pe unii dintre ei în centre de experimente sociale.

Unul dintre aceste centre a fost o vilă, azi goală, din Innsbruck, pe Sonnenstrasse. Acolo au fost ținuți la grămadă zeci de copii, grupa după grupă, pe o perioada de câteva luni de zile pentru fiecare copil. Era vila în care psihologii făceau experimente pe copii. Villa din Innsbruck era una din 8 centre similare finanțate de Guvernul Austriac, iar „experții” erau adepții psihoanalizei inventată de un alt austriac, Siegmund Freud.

Copiii erau legați de pat, iar dacă aveau visuri romantice trebuiau să le dezvăluie, după care erau trimiși la duș. Duș cu apă rece! În timpul zilei erau interogați de „experți” privind visurile, iar dacă copiii nu își mai aminteau, erau pedepsiți, lipsiți de mâncare ori izolați de restul copiilor.

Joaca era interzisă pe perioada șederii în centrele de experimentare, cum era și socializarea între copii. Copiilor li se dădea mâncare cu porția, iar la masă trebuiau să folosească o etichetă și cod de comportament standard. Dacă spărgeau o cană ori o farfurie, erau bătuți. Copiilor li se interzicea să vorbească între ei, vorbind doar în anumite circumstanțe și între anumite ore.

La 16 ani copiii erau eliberați din centrele de detenție (numite atât de „politicos” de români drept „centre de plasament”!) și își vedeau de viață. Fără educație, casă, familie ori meserie. Erau copiii nimănui. Munceau prin cafenele, dormeau prin parcuri, se încăierau, începeau relații sexuale timpurii, fugeau în străinătate. Așa, eroina articolului lui Talbot a ajuns în America la 20 de ani, după ce timp de 4 ani a trăit prin Austria și Italia cum a putut. Și-a găsit loc de muncă servind pe un vas de lux care, ajuns în Miami, a dat prilej tinerei fete să-și ia adio de la Austria și trecutul ei. Era anul 1986. [Link: https://www.newyorker.com/.../the-villa-where-doctors...]

“Expertii” in tortura psihologica

„Experții” austrieci numeau centrele de experimentare „child observation centers / centre de observare a copiilor”. „Părintele” acestui gen de experimente a fost Dr. Maria Nowak-Vogl, profesor de psihologie la Universitatea din Innsbruck. În 2013, a fost publicat un Raport privind ororile comise de Vogl și „experții” austrieci, iar victimele solicită și azi despăgubiri morale. Austria plătește fiecărei victime 1.500 de euro pentru început, iar apoi 300 de euro pe lună după ce victima ajunge la 60 de ani.

Raportul numește centrele de experimentare „a combination of home, prison, and testing clinic / o combinație de casă, închisoare și clinică de testare”. Fără cunoștința lor sau consimțământul părinților copiii erau injectați cu „epiphysan / epifizan”, o substanță desemnată sa suprime simțămintele sexuale la vite și cai. „Experții” erau interesați să știe dacă injecțiile date copiilor aveau efecte similare asupra lor.

Tortionarul Vogl

Tot fără știrea și consimțământul lor, copiii erau injectați cu droguri tranchilizante, droguri psihotropice și sedative. Conform Raportului, Vogl a început experimente de acest gen pe copii în 1954 și le-a continuat până în 1987. În această perioadă a făcut experimente pe cel puțin 3.600 de copii. Experimentele erau finanțate de guvernul Austriei, iar copiii erau puși în îngrijirea lui Vogl de către Jugendamt.

Experimentele cu epifizan au început în 1957 și erau făcute pe copii „hipersexualizați”. Până atunci, experimente similare au fost făcute doar în Secolul XIX pe bărbați întemnițați. Dar Vogl prescria astfel de injecții la copii între 7 și 11 ani! Confruntată, după 1987, privind experimentele ei, Vogl explica faptul că intenția ei a fost una bună: să corecteze comportamentul copiilor care, în opinia ei, erau ori puteau deveni un balast social, copii din familii sărace, drogați, alcoolici, hipersexualizați. Intenția era să prevină multiplicarea biologică a acestor copii care, odată ajunși maturi, vor încerca să formeze ei familii și să aibă copii.

Experimentul a fost unul groaznic. Scrie Talbot: „for nearly forty years, Nowak-Vogl’s beds were consistently full / pentru aproape 40 de ani, paturile lui Nowak-Vogel au fost pline”.

Ideologia nazista de crestere a copiilor

Născută în 1922, Vogl și-a făcut studiile în atmosfera intelectuală nazistă a anilor 20 până în anii 40. Gândirea predominantă la vremea aceea era „to take ‘difficult’ children and turn them into productive, rule-abiding, sexually regulated members of society / să transforme copiii `dificili` în membri productivi, obedienți și normali din punct de vedere sexual”.

Această mentalitate a facilitat apariția sistemului de protecție a copiilor din Austria și Germania, unde statul și-a asumat autoritatea „to remove kids from environments deemed undesirable / să ia copii din medii de familie considerate indezirabile”.

Contextul de după 1945 a fost și mai favorabil pentru implementarea acestui sistem inuman. Talbot explică situația socială din Austria de după 1945: moartea în masă a bărbaților tineri în război a dus la un excedent de femei tinere, divorțul a fost legalizat, concubinajul s-a răspândit, prostituția s-a extins, bolile venerice au explodat, avortul a fost și el legalizat în timp, iar absența taților din viața copiilor îi transformau pe copii în răzvrătiți greu de stăpânit.

Articolul lui Talbot este informativ și în sensul că dă detalii privind modul în care naziștii tratau copiii suferinzi. De exemplu, cu un prilej naziștii au făcut razii prin case și au luat de la părinți 800 de copii suferinzi de autism ori sindromul Down și i-au executat. Povestea lor e descrisă în cartea lui Edith Sheffer (2018): Asperger’s Children: The Origins of Autism in Nazi Vienna / Copiii lui Asperger: Originea autismului în Viena nazistă.

Vogl, deci, nu a fost un caz izolat ori o aberație, ci unul din mulții „experți” care au încercat „curățirea”, la adăpostul legii și din plata statului, a societății germane de copii indezirabili și suferinzi.

Rufele murdare ale Austriei

În comentariul de astazi vă descriu un aspect aproape necunoscut în spațiul românesc ori în restul lumii, acela al Austriei, țara care de mulți ani ni s-a dat drept exemplu de organizare socială, „pace socială”, bunăstare, armonie socială. Țara care însă a știut să-și ascundă de restul lumii rufele ei murdare.

Austria a dat lumii pe Kurt Waldheim, Secretar General ONU. Waldheim a fost nazist. În războiul nazist a făcut parte dintr-un detașament responsabil pentru masacrarea evreilor greci și a partizanilor iugoslavi. Cu toate acestea, austriecii l-au ales pe Waldheim președinte în 1986. (Așa cum și noi, românii, am ales foști comuniști ca președinți în România din 1990 până azi!)

Rufele murdare ale Austriei trebuie cunoscute. Astfel putem înțelege și mai bine de ce Austria e cotată drept una dintre cele mai rasiste țări din Europa, xenofobă și arogantă.

Cât despre cei care au supraviețuit experimentelor lui Vogl, unii dintre ei și-au revenit și au trăit vieți normale, pe când alții au devenit confuzi din punct de vedere sexual. Experimentele lui Vogl nu au fost un succes. Austria încă plătește pentru eșecul lor.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

SURSE: AFR, https://www.newyorker.com/.../the-villa-where-doctors...

• <
• >