O LUME FĂRĂ APĂ. ÎNTRE IMAGINAR ŞI ARHITECTURA SPERANŢEI. Locurile refugiului ultim. Oraşele subterane ale supravieţuirii

apa 2Potrivit lui Andrew Kudless, de la studioul de design şi arhitectură „Matsy“ din SUA, structurile hexagonale subterane, bazate pe reţinerea apei, ar putea deveni „factorul fundamental în viitorele infrastructuri urbane“. El susţine că a fost inspirat în această viziune şi de ciclul de romane SF „Dune“ ale lui Frank Herbert.

Citește mai departe...

VIDEO - Priviri în trecut. Boierii Cândeşti, protipendadă provincială de la Porţile Orientului

Candestii BZCtitoriile princiare şi nobiliare din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, de la Curbura Carpaţilor, aparţin fie unor reprezentanţi ai elitei boiereşti mai vechi, fie unor boieri ridicaţi în funcţii. Elita era înrudită cu o serie de fete boieresti din categoria acelor „homines novi“, boieri fără ascendenţe prea vechi, dar ridicaţi la mărire de către nişte suverani ce căutau ei înşişi să-şi găsească filiaţii cu vechile dinastii ale principatului.

Citește mai departe...

Sistemul de alimentare cu apă potabilă in Buzăul finalului de veac XIX

alimentarea cu apa buzau 2În şedinţa Consiliului Comunal din luna mai 1897, reputatul edil buzoian Nicu Constantinescu afirmă: « Alimentarea generală a oraşului cu apă potabilă fiind o trebuinţă adânc simţită, suntem hotărâţi a o urmări cu stăruinţă spre a ajunge la o soluţie definitivă şi satisfăcătoare şi conform hotărârii ce am luat în această privinţă (…).

Citește mai departe...

Despre viața economică din Buzăul de altădată

buzaul comercialProgresul economic al oraşului Buzău , pentru perioada 1878-1941, s-a datorat în mare parte şi intensificării schimburilor comerciale. Cu toate acestea nu trebuie să absolutizăm acest progres . El are limite si se datorează unui complex lanț cauzal. Spaţiul în care se adunau negustorii şi muşterii , obisnuiti sau de ocazie , era Oborul de cereale, lemne şi vite, în zilele de târg care se ţineau joia sau duminica. Aici era locul în care puteau fi găsite produse precum: cereale, vite, blănuri, piei, materiale de construcţii, lemne, fructe, legume, celebrul caşcaval de Penteleu și altele. Oraşul era aprovizionat şi cu produse brute sau prelucrate , care proveneau din exterior. Ele veneau de la Braşov, Brăila, Galaţi sau Bucureşti , urmând să fie distribuite, en-detail si en-gros , micilor comercianţi din zona urbană cât şi în locațiile în care se ţineau bâlciuri.

Citește mai departe...

Subcategories