New News Buzau header

LIVE - TV NEWS BUZAU - EMISIUNILE CARE CONTEAZA !

EDITORIAL - Securitatea statului contra securității cetăteanului

dictaturaCine primează într-o democrație? Primează securitatea statului? A cetăteanului? Ambele sunt necesare și sunt pe paliere separate. Alta este problema. Cum facem ca cele două să nu se afle în conflict? Cum oprim statul să invoce securitatea statului și ordinea constituțională pentru a se manifestă represiv fată de individ prin fortele sale de ordine obediente?

Citește mai departe...

Infrastructura Buzăului la finele secolului al XIX- lea. „Nu promite ce nu poţi face. Ideal este să faci ce n-ai promis”

asfaltari buzauCu parale puţine nu se putea spera la realizări edilitare de marcă . Bugetul aprobat de Consiliul Comunal pe anul 1883-1884 avea prevăzute cheltuieli pentru curăţirea oraşului, pentru înfrumuseţare cât şi pentru construirea unor imobile noi.. Consiliu Comunal a prevăzut în acest sens şi angajarea unui architect al oraşului . Ulterior , în 1894, Consiliul Comunal a aprobat trei proiecte importante pentru oraş şi anume: construirea pavajului pe strada Gârlei, aprovizionarea cu pietriş pentru construirea bulevardului Viitorului, precum şi construirea unui pod peste iazul Morilor.

Citește mai departe...

PASTILA DE ISTORIE - Războiul ruso turc din 1806- 1812 reflectat în documente.

ruso turc razboiDesfăşurarea războaielor ruso-austro-turce de la sfârşitul sec.XVII şi începutul sec.XVIII pe teritoriul Ţărilor Române, a avut consecinţe nefaste asupra populaţiei: sporirea obligaţiilor pentru aprovizionarea armatei imperiale ţariste, care staţiona pe teritoriul Principatelor, cu furaje, mijloace de transport, participarea la diverse munci , jefuirea locuitorilor.Toate acestea au provocat sărăcie, moartea vitelor, foamete şi deznădejdea populaţiei.


Prin decret imperial rus a fost impusă Moldovei ,o sumă de 774375 de lei , bani necesari procurării de provizii şi furaje pentru armata rusă. În data de 22 decembrie 1809 , mitropolitul Gavriil Bănulescu –Bodoni şi boierii Divanului Moldovei îl informează pe senatorul Kuşnikov numit de ţar, preşedinte al Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti , despre starea grea a ţării şi de decizia luată în Obşteasca Adunare cu privire la colectarea sumei de 258125 lei , necesari pentru procurarea unei părţi de provizii şi furaje pentru armata rusă.
,, Întru acest chip , fiind cugetările credinţii noastre cu capite şi genunchi plecată, văzînd cuprindire împărătescului ucaz, ştiind şi ticăloşia ţerii noastre, am fost siliţi a faci Obştiască Adunare de trii şi patru ori , ca doar vom găsi chipul lucrării, măcar a părţii dintâiu, ci să hotărăşte de la ghenarie până la maie, ca să avem vremi a năzui şi a ceri milostivire împreună cu începire lucrării. Mare au fost nenorocire a noastră să videm că de a să împlini în natură, nici până la socotinţi nu vine o lucrări ca aceasta. Pentru că fără a găsi alte cuvinte de arătări, iată ţara de faţi , ea să îngrozeşte de foamite, pentru că protimisind săvârşirile slujbilor împărăteşti , nici primăvara, nici toamna ,nu au rămas locuitorilor vremi de a faci arături şi sămănături, şi Moldova este în trebuinţi acum de un agiutoriu de pâine spre hrana săracilor, acelor cari cu credinţe s-au jărtfit pentru slujbile împărăteşti. În cumpărătoare de bani, iarăşi , socotind un preţ de 15 lei de cetfert(cetfert=7,5 puduri,1 pud=16,4kg) pe această sumă de 51625 cetferti făină, crupi, şi orzu, una cu alta am găsit că această sumă alcătuesc 774365lei piste tot, iar o a trie parte a cărie socotinţe am găsit a intra alcătuieşte 258125lei. Cu plecare sufletiască am căutat a afla chipuri pentru această trie parte în bani , spre a arăta supunire şi râvnă, ci este sădită în inimile noastre cătră apărătorul şi mântuitorul monarh, dar nici întru un chip nu am cutezat a hotărî ca să punem asupra lăcuitorilor satelor nici ce mai mică dare de bani preste celi rânduite, din cari să împlinescu banii porţiei cărnii, banii spitalului pe toată luna,şi să urmezi şi celelante cheltuieli oştineşti, pământeşti şi a poştilor.Pentru că osăbit de ticăloşie întru cari să află locuitorii satilor, obosiţi de slujbi , lipsiţi de hrană, însărcinaţi cu cărături de lemne pentru spitaluri, cu cărături de fân şi cu altile multe , încât la iarnă să apropie a să răsipi. Dar, apoi, , tot întru aceasta şi vrem sarcina cari s-au pus asupra lor a cărăturii de 98000 de cetferte praviant şi furaj din magaziile Molodovii la Hârşova, la Bucureşti şi la Buzeu, cale de 50 şi 60 ceasuri în vreme de iarni, a cărie cărături transportul întâi să urmiazi, şi de va agiunge la locul rânduit nu putem şti. Iar ţerii să faci prăpădire şi de milioane păgubire, în pierzare vitelor aceasta o vedem..”
După ce arătau , de unde se vor strânge banii, conducătorii moldoveni cereau îngăduinţa ţarului:,, Cu cinstire arătăm exţelenţei voastre, ca să aduci înaintea pragului măririi sale preamilostivului împărat, lacrămile norodului Moldovii, râvna ce din tot sufletul, credinţa din toată inima, supunire ce mai desăvârşită şi neputinţa stării cei jalnice.Si că nu mai rămâne altă nădejde , sfârşindu-să toate celelalte, decât numai a năzui la împărătiasca îndurare şi milostivire.Căci a măririi sali sîntem cu toate zilele vieţii noastre şi înspăimântaţi, întristaţi de diznădăjduire neîmplinirii , aşteptăm milă şi mângâiere de la izvorul mântuirii măririi sali.”
Bibliografie
-.Demir Dragnev, Larisa Svetlinicii , Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în perioada războiului ruso -turc 1806-1612, Edit.Academiei Române, Edit.Istros a Muzeului Brăilei,, Carol I”, Bucureşti-Brăila, 2019.

 

Prof. Adrian Stroe

Crucea mamii lor (autor Vasilică Militaru)

crucea mamii fotoA purta Crucea lui Hristos este un dar divin de care au parte numai martirii creștini. De aceea „crucea mamii lor” este o blasfemie la adresa Crucii. Hristos a spus că fiecare om își duce o cruce a vieții. Este o opțiune de credință individuală, urmarea lui Hristos. „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze” (Mt 16,24).

Citește mai departe...

PASTILA DE ISTORIE! TOTI AR TREBUI SA CITEASCA ASTA! Punctul de vedere al prof. dr. Maria-Luminita Rollé – Universitatea din Edinburgh, referitor la bogatia culturala si spirituala a Romaniei

tablite tartariaÎn Europa de Vest nu se cunoaste istoria României si cei care o viziteaza acum vãd sãrãcia materialã de astãzi, si nicidecum milenara ei bogãtie culturalã si spiritualã.

                 In plus, propaganda maghiarã din SUA se bazeazã pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteazã edituri si opinii la Bucuresti, în timp ce în Elvetia am auzit de la un doctor în istorie (la Geneva, în iunie 1999) cã Transilvania a apãrut în secolul XIII si de la un ambasador francez în România (la Lausanne, în noiembrie 1998) cã poporul român a dispãrut timp de 1000 de ani ca sã reaparã, ca prin miracol, în secolul XIV !

Citește mai departe...

Arhitectura brâncovenească. Repere turistice buzoiene

repere turidtice arhitecturaMulţimea ctitoriilor din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea aparţin fie unor reprezentanţi ai elitei boiereşti mai vechi, fie unor boieri ridicaţi în funcţii. Elita era înrudită cu cei cărora istoricul Răzvan Theodorescu le atribuia apelativul de „homines novi“, boieri fără ascendenţe prea vechi, dar ridicaţi la mărire de către nişte suverani ce căutau ei înşişi să-şi găsească filiaţii cu vechile dinastii ale principatului.

Citește mai departe...

Subcategories