CLASAMENTUL EFICIENŢEI ÎMPOTRIVA POLUĂRII. La Buzau stam foarte prost, tabela electronica de la statia APM Buzau nu mai functioneaza, iar statisticile sunt alarmante - FOTO HARTI EXCLUSIVE!

zone poluare oras News BuzauAgentia Internationala pentru Cercetari asupra Cancerului (IARC) - organism specializat al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a lansat mai multe cifre referitoare la poluarea din orasele lumii. Astfel, in ceea ce priveste Romania, printre orasele cu cea mai mare poluare in aer se numara si Buzaul (22 µg/m3).

Potrivit clasamentului intocmit de Agentie, in tara conduce Iasul, cu 54 µg/m3 (microgram pe metru cub de aer), urmat de Timisoara cu 51 µg/m3 si Craiova cu 49 µg/m3. Bucurestiul ocupa locul patru in aceasta lista cu 48 µg/m3, fiind urmat de Botosani (29 µg/m3), Bacau (27 µg/m3), Oradea (26 µg/m3), Buzau (22 µg/m3) si Galati (18 µg/m3). Expertii sunt ingrijorati si din cauza faptului ca in aceste localitati incidenta producerii de cancer (pulmonar si de vezica) la populatie este direct proportionala cu acest clasament. De asemenea, mai multe siteuri de specialitate au facut o harta a Buzaului privind poluarea prin mai multi indicatori si agenti specifici. Hartile sunt pe parcele, in jurul zonei urbane a Buzaului.

Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari zece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului. Niciuna din marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare. Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Cluj-Napoca, Timișoara și Galați. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Ploieşti, Constanța şi Craiova. Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizați în 5 domenii:

1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)

2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)

3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)

4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)

5. Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)

RAPORT ORS – NOIEMBRIE 2018. O CASCADĂ DE DATE ALARMANTE

Bucureștiul este cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume. Din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață sănătoasă decât în India. Poluarea aerului omoară în fiecare an peste 23 000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică. 1,12 miliarde Euro sunt costurile anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier. Maşinile diesel sunt responsabile pentru 70% din costurile poluării din trafic în România. În 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, peste 70% dintre acestea fiind maşini diesel poluante.

Datele oficiale prezentate de Organizația Mondială a Sănătății şi Comisia Europ RAPORT ORS – NOIEMBRIE 2018.

8.430 decese premature se produc10 în România din cauza poluării cu NOx. Principala sursă de poluare cu NOx este traficul rutier. NOx produc decese premature prin boli respiratorii, boli hepatice și boli de sânge. Media anuală a României în privința concentrațiilor de NOx este apropiată de media UE. Costurile totale anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier sunt de 1,12 miliarde Euro. Dintre acestea, 70% reprezintă poluarea produsă de mașinile Diesel

CELE MAI TOXICE ORAȘE DIN ROMÂNIA NU FAC DESTUL PENTRU REDUCEREA POLUĂRII

În Iaşi, valorile limită pentru particulele în suspensie PM10 au fost depășite cel mai frecvent în 2017, timp de 83 de zile, un nivel alarmant al poluării aerului. Ca frecvență a depășirilor valorilor de poluare maxim admise, Bucureștiul este pe locul doi, cu 44 de zile de depășiri, urmat de Brașov, unde valorile maxim admise au fost depășite timp de 40 de zile în anul 2017.

În octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeană de Justiție cu privire la începerea procesului pe care Comisia Europeană l-a intentat României pentru că nu rezolvă problema particulelor în suspensie din aerul respirat în București.

MAJORITATEA PRIMĂRIILOR AU ACHIZIŢIONAT AUTOBUZE DIESEL, ÎN DETRIMENTUL SĂNĂTĂŢII LOCUITORILOR

Emisiile motoarelor Diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar. Motoarele Diesel produc emisii poluante de NOx și PM considerabil mai mari decât cele pe benzină. Opt din cele mai mari primării din România au achiziționat în ultimii doi ani vehicule de transport în comun echipate cu motoare Diesel, deși organizațiile internaționale de sănătate avertizează în privința efectelor nocive asupra sănătății a acestor vehicule. Doar trei primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică.

Agenția Europeană a Mediului, 2017

Organizația Mondială a Sănătății și Curtea de Conturi Europeană, 2018

‘Health impact and cost of Diesel emissions in EU’ (Table 12), CE Delft Report, 2018.

‘Health impact and cost of Diesel emissions in EU’ (Table 11), CE Delft Report, 2018.

http://bit.ly/bruxelles-sanctiune 15 Organizația Mondială a Sănătății

Agenția Europeană a Mediului

RAPORT ORS – NOIEMBRIE 2018

INVAZIE DE MAȘINI VECHI, PISTE DE BICICLETE FOARTE PUŢINE

România a devenit în 2017 cimitirul de mașini al Europei – jumătate din mașinileînmatriculate în 2017 sunt mai vechi de 15 ani, cel mai mare număr înregistrat vreodată în România. București, Brașov și Cluj sunt orașele cu cele mai multe vehicule Diesel de transport în comun înmatriculate la o mie de locuitori în 2017. La nivel de județ, zonele urbane din Timiș, Bihor și Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de mașini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la o mie de locuitori. Marile orașe din România au în medie doar 22.3 kilometri de piste de biciclete, bicicletele reprezentând cel mai sănătos mijloc de transport în comun și unul efficient în special în acele orașe așezate în zone de câmpie.

CE POT FACE AUTORITĂŢILE LOCALE ȘI PRIMĂRIILE

Încurajarea folosirii bicicletelor și a vehiculelor electrice

Taxe de congestie/aglomeraţie în trafic (introduse deja la Londra sau Stockholm)

Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța)

Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă

standarde ridicate de poluare

Interzicerea folosirii motoarelor diesel. Orașe care vor implementa această măsur

RAPORT ORS – NOIEMBRIE 2018. ANALIZA SE BAZEAZĂ PE O GRILĂ DE EVALUARE CUPRINZÂND 20 DE INDICATORI ORGANIZAŢI ÎN CINCI DOMENII:

1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)

Stimulente financiare pentru renunțarea la mașinile vechi

Taxă de congestie/aglomerație în zonele cu trafic intens

Taxe de parcare crescute pentru centrul orașului

Reduceri/bonusuri pentru tranziția la mersul cu bicicleta

Reduceri/bonusuri pentru tranziția la transportul în comun

2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)

Introducerea de zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă

standarde ridicate de poluare

Reglementări locale specifice pentru zonele de construcții

Achiziții publice de autobuze electrice în ultimii doi ani

Achiziții publice de tramvaie/troleibuze în ultimii doi ani

Achiziții publice de autobuze diesel în ultimii doi ani (punctaj negativ)

3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)

Introducerea de programe de bike sharing sau car sharing

Campanii de comunicare cu privire la calitatea aerului în ultimii 3 ani

4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)

Piste de biciclete

Parcuri și zone verzi

Număr de tramvaie

Număr de stații de tramvai

5. Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)

Depășiri peste valoarea limită anuală a PM10 (40 μg/m3) în 2017

Depășiri peste valoarea limită anuală a NO2 și NOx (40 μg/m3) în 2017

Număr de mașini diesel înregistrate în 2017 / 1000 de locuitori / județ

Număr de autobuze diesel înregistrate în 2017 / 1000 de locuitori / județ

RAPORT ORS – NOIEMBRIE 2018

SURSE - Toate datele care stau la baza acestui raport au fost obținute în urma cererilor adresate autorităților locale sau din surse oficiale precum:

Înmatriculări în 2017 - judeţe: http://www.drpciv.ro/info-portal/displayStatistics.do

Institutul Naţional de Statistică pentru numărul de locuitori

Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Organizația Mondială a Sănătății, 2016:

http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/250141/9789241511353-

eng.pdf?sequence=1&isAllowed=y

 

I.G.

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează