FOTO - Bazarul in pericol! Ce se intampla in scurt timp cu acest monument istoric ?

distrugere bazar News BuzauDeținem informatii ca, in aproape o luna la Bazar se execută o sapatura arheologica  de salvare  comandata de catre Institutia Primariei Buzau. La momentul actual se asteapta avizele de la Ministerul Culturii. Daca Comisia Zonala a Monumentelor cu sediul la Zimnicea nu a avizat cu un an in urma lucrarile, ce o sa faca aceasta comisie care de data aceasta are sediul la Buzau?

 

Comisiile se stabilesc prin rotatie. Arheologii solicitati se vor ocupa de sapatura de salvare din zona subsolului. Ce urmeaza sa se întample cu partea  supraterana, vezi si esplanada, este la decizia arhitectului orasului si a Directiei pentru Cultura si Patrimoniu National a Judetului Buzau. Ce se pregateste Bazarului? Are loc oare o demolare? Planul proiectului (vezi materialul foto!) indica ,dupa cum se vede‚ adosarea unui corp de cladire ca un apendice prin demolarea unui segment. Poate si a esplanadei (partial?) in cele din urma? Rezulta categoric o mutilare a monumentului istoric.

Ce presupune o săpătură arheologică preventivă sau de salvare conform normelor ?

Vezi : http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2004/Altele/FISATEHNICAsapSALV.htm

Va prezentam mai jos un istoric al chestiunii reflectat in ziarul News Buzau din arhiva .

Un proiect invaluit in mister. Bazarul, monument istoric din orasul Buzau, un proiect de reabilitare sau de mutilare?

Publicat: Marți, 13 Martie 2018 10:00

         O stire de presa din anul 2016 informa asupra faptului ca primarul orasului Buzau, Constantin Toma, isi propunea sa schimbe functionalitatea cladirii Bazarului, si anume sa se renunte la spatiul comercial existent pentru a crea acolo un sediu secundar administrative, urmand sa fie transferate in acest imobil o serie de servicii, respectiv, birouri ale primariei destinate lucrului cu publicul. Toate bune si frumoase. Cine ramane in primarie?

         Edilul ne lamureste: „Incepand de anul viitor, vreau sa intram in reproiectarea si refacerea cladirii Bazarului si ceea ce se face acum cu cetateanul buzoian sa fie mutat acolo, iar aici sa se desfasoare activitatile strategice si o parte sa devina chiar muzeu. O sa incercam sa unim cele doua Primarii si sa facem ceva cu acest centru vechi. Sa facem locuinte sociale ca sa reusim sa ii mutam de aici pe oamenii astia, pentru ca unii au fost pusi aici si nu platesc nimic de ani de zile.“(sic!). Din aceasta declaratie de presa aflam doua chestiuni interesante. Prima - ca in Bazar isi va muta toti functionarasii de duzina, care lucreaza cu plebea, iar la primarie vor ramane doar marii strategi ai urbei, iar a doua – ca, pentru a se realiza acest lucru, cladirea monument istoric, in speta, Bazarul, necesita o reproiectare si o refacere. Ei bine, aici este cheia discutiei. Cum se va interveni asupra cladirii Bazarului?

Ziarul nostru a fost informat de anumite surse avizate din tara, si anume din mediul specialistilor in arhitectura, ca Bazarul urmeaza sa fie supus unui tratament care incalca flagrant legislatia monumentelor istorice. In ancheta noastra, am cerut si opinia unor consilieri si politicieni locali care au scaldat-o de toata frumusetea in deslusirea chestiunii, gen nici usturoi nu au mancat, nici gura nu le miroase. Ne rezervam sa nu nominalizam, pentru ca nu am cerut in mod expres acest fapt. Daca in mileniul viitor vor dori sa fie sinceri si demni, pot sa o faca, dar, atunci, toti vom fi oale si ulcele!

Care este dorinta primarului?

Potrivit unor surse, consideram noi avizate, pentru ca vorbim despre specialisti in arhitectura urbana, edilul buzoian ar fi optat pentru mai multe solutii constructive. O varianta ar fi fost modificarea cladirii Bazarului prin adaugarea a doua etaje, varianta pe care inclinam sa nu o credem reala, dar cea mai paluzibila este cea legata de alipirea de cladirea monument istoric a unei constructii noi P + 2 (parter si doua etaje). Niciuna dintre variante nu este conforma cu legislatia privind prezervarea patrimoniului istoric. Ceea ce este permis este o reabilitare a constructiei si atat, exceptand orice modificare prin reproiectare sau prin adaugarea unui nou corp de cladire atasat constructiei vechi. Bazarul face parte, potrivit Planului de Urbanism General al orasului Buzau, din Ansamblul arhitectonic „Strada Cuza Voda“ si este interzisa orice interventie neconforma cu legislatia in domeniu pentru orice monument din acest perimetru, inclusiv in zona de protectie a acestui ansamblu.

Tot din surse avem informatia ca s-a intocmit un proiect de specialitate cu privire la structura de rezistenta a imobilului si ca exista si un studiu istoric care nu recomanda nicio atasare a unei constructii la cladirea istorica, in speta, Bazarul. Mai mult, avem informatii ca se doreste o reamenajare a interiorului cladirii Bazar, reamenajare care nu se reduce la o compartimentarea acestui interior, ci la unele modificari care nu sunt deloc recomandate, in situatia in care vorbim despre un obiectiv de patrimoniu istoric al orasului. In cele din urma, vom vedea daca Ministerul Culturii si Identitatii Nationale va aviza acest proiect si daca totul va fi conform legislatiei in domeniu.

Surse avizate ne mai informeaza ca este fals faptul ca imobilul Primariei orasului ar suferi de lipsa de spatiu si acest fapt ar indreptati crearea unui sediu secundar al institutiei pentru mutarea unor servicii. Dimpotriva, arhitecti cunoscatori ai realitatilor ne spun ca o mansardare a acoperisului ar mai oferi lejer inca doua etaje si nu ar mai fi necesara deplasarea in afara imobilului a unei parti din personalul administrativ. Dar cine stie? Poate s-a constatat ca este cam putin aer curat pentru oficialitati si prea multa plebe care respira in celasi timp acest pretios ingredient al vietii. Cam mult tupeu pentru plebe, nu? Cum sa respire oare acelasi aer argatul cu Domnia sa, marele boier, inconjurat de sfatuitorii sai pe probleme strategice in materie de administratie?

In materialul de fata nu am facut decat sa prezentam niste informatii care pot fi conforme cu realitatea sau dimpotriva. Suntem departe de a aduce acuze. Dorim insa ca edilitatea sa dovedeasca transparenta si sa lamureasca cetateanul contribuabil la bugetul local cu privire la un proiect de interes public. Dorim sa cunoastem textul proiectului initiat in legatura cu Bazarul, din care sa rezulte date tehnice privind modul in care se actioneaza asupra cladirii, sa cunoastem studiul istoric care a fost realizat pentru acest proiect, cat si firma constructoare, daca aceasta exista la acest moment. Este dreptul cetateanului sa stie si al edilului ales sa informeze pe cel caruia ii datoreaza demnitatea publica pe care o detine. Ne-am bucura ca aceste informatii pe surse sa nu fie decat niste exagerari sau o precara cunoastere a realitatii, dar vorba aceea: pana nu faci foc, fum nu iese! Si ca sa nu fim in totalitate carcotasi, gasim si ceva laudabil in ceea ce isi propune edilul nostrum, si anume transformarea imobilelor de pe Strada Cuza Voda in locuinte sociale civilizate, in care sa stea cetateni care au grija de locuintele lor si nu le mai lasa in paragina sau le transforma in focare de infectie.

Buzaul mai are inca privilegiul de a detine un centru istoric si o strada istorica, din nefericire, mutilate astazi prin asa-zisa ei reabilitare din anii anteriori, si ar fi bine ca un proiect corect de restaurare sa reuseasca salvarea imobilelor de pe Strada Cuza Voda, inainte ca un seism de proportii sa faca din acest ansamblu arhitectural o amnintire. Deja incepand cu anii 60 acest centru istoric a fost supus unor mutilari succesive, prin ridicarea pe o latura a sa a unor fronturi de cladiri P+3, respectiv P+4, distrugand vechile imobile negustoresti, iar in cazul Bazarului, mai ales dupa 1989, au aparut diverse amenajari de o calitate execrabila, dat fiind ca locatia a fost inchiriata unor mici tarabagii pentru micul trafic comercial cu marfuri.

In acest sens, facem apel catre edilitate sa salveze ceea ce se mai poate salva in primetrul acestui ansamblu arhitectonic al orasului vechi, atat prin restaurare, cat si prin inlaturarea factorilor care continua sa determine degradarea centrului istoric al orasului Buzau. Vom reveni cu amanunte!

Revenim cu amanunte. Ce mai stim despre proiectul Bazar?

Publicat: Luni, 19 Martie 2018 13:00

           Intr-un articol anterior al ziarului noastru , „ Un proiect invaluit in mister. Bazarul, monument istoric din orasul Buzau, un proiect de reabilitare sau de mutilare?“, ne refeream la soarta incerta a unui monument istoric din centrul vechi al orasului Buzau. Informatiile detinute ne-au condus la decizia de a semnala acest fapt, si anume faptul ca un monument istoric urmeaza sa fie supus unui tratament care incalca flagrant legislatia monumentelor istorice.

Tacerea suspecta a multora sau exprimarile ambigue au vorbit de la sine. Mai mult, nimeni din presa locala nu a catadicsit sa vada ce se intampla. Tot de la surse aflam faptul ca edilul buzoian ar fi optat pentru mai multe solutii constructive. O varianta ar fi fost modificarea cladirii Bazarului prin adaugarea a doua etaje, varianta pe care inclinam sa nu o credem reala, dar cea mai paluzibila este cea legata de alipirea de cladirea monument istoric a unei constructii noi P + 2 (parter si doua etaje). Niciuna dintre variante nu este conforma cu legislatia privind prezervarea patrimoniului istoric. Ceea ce este permis este o reabilitare a constructiei si atat, exceptand orice modificare prin reproiectare sau prin adaugarea unui nou corp de cladire atasat constructiei vechi.

Bazarul face parte, potrivit Planului de Urbanism General al orasului Buzau, din Ansamblul arhitectonic „Strada Cuza Voda“ si este interzisa orice interventie neconforma cu legislatia in domeniu pentru orice monument din acest perimetru, inclusiv in zona de protectie a acestui ansamblu.

La acel moment, mai aflam si faptul ca s-a intocmit un proiect de specialitate cu privire la structura de rezistenta a imobilului si ca exista si un studiu istoric care nu recomanda nicio atasare a unei constructii la cladirea istorica, in speta, Bazarul. Mai mult, avem informatii ca se doreste o reamenajare a interiorului cladirii Bazar, reamenajare care nu se reduce la o compartimentare a acestui interior, ci la unele modificari care nu sunt deloc recomandate, in situatia in care vorbim despre un obiectiv de patrimoniu istoric al orasului. In cele din urma, vom vedea daca Ministerul Culturii si Identitatii Nationale va aviza acest proiect si daca totul va fi conform legislatiei in domeniu.

Avem si informatii de ultima ora, care ne certifica faptul ca proiectul si studiul istoric in chestiunea Bazar a ajuns la Ministerul Culturii, in speta, la Comisia zonala a monumentelor, dar nu se cunoaste inca rezultatul, si anume daca s-a obtinut sau nu avizul si mai ales care dintre variantele propuse de studiul istoric va fi acceptata. Din cate am fost informati, de problema legata de rezistenta imobilului monument istoric s-a ocupat inginerul Viorel Constantinescu, in urma cu cativa ani, iar partea de arhitectura a fost semnata de catre arhitectul Pompiliu Campeanu. Nu ne indoiam de faptul ca nici arhitescul-sef al orasului Buzau, domnul Victor Tarlea, este strain de acest proiect.

Ar fi de bun simt ca toti cei implicati, in frunte cu edilul orasului Buzau, domnul inginer Constantin Toma, sa ne lumineze asupra chestiunii. Sa vina si sa spuna franc: Mai fratilor, va inselati! totul este dupa normele legislatiei patrimoniului si nimeni nu trebuie sa aiba temeri ca acest monument istoric va suferi deteriorari. Avem speranta ca domniile lor vor rupe aceasta tacere suspecta. Este oare ceva de ascuns?

Revenim la chestiunea Bazar. Ce trebuie sa stie municipalitatea despre zona de protecţie a unui monument istoric?

Publicat: Luni, 26 Martie 2018 14:00

         Conform legii 422/2001, pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural

„Zona de protecţie din jurul unui monument este o porţiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism, pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecinătate a monumentului.

Este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie din jurul monumentelor istorice sunt de minimum 100 de metri în localităţile urbane, de 200 de metri, în localităţile rurale, şi de 500 de metri, în exteriorul localităţilor, distanţe măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice. ( s.n Nota bene)

Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcţia propriu-zisă, şi drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcţii sau amenajări care formează ansamblul monumentului.

Toate intervențiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcțiunii sau a destinației, de întreținere sau de reparații curente, indiferent de sursa lor de finanțare și de regimul de proprietate a imobilului, se fac sub inspecția și controlul propriu ale Ministerului Culturii și Cultelor, respective, ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, cu personal atestat, în condițiile legii.
În condițiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecție abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancțiuni și, după caz, să dispună revenirea la situația inițială și să sesizeze organele de cercetare penală.

Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, de restaurare, de verificare tehnică a proiectelor și de dirigentare a lucrărilor se efectuează numai de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor, cu respectarea exigențelor specifice domeniului monumentelor istorice și a cerințelor privind calitatea lucrărilor în construcții.“

Revenim cu amanunte !

Adrian Constantin

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează