VIDEO - TV NEWS BUZAU - "Alternative culturale", cu Adrian Constantin. "Manualul de istorie locala - o controversa!" - Iulian Gavriluta, jurnalist

TV NEWS BUZAU Alternative culturale cu Adrian Constantin Manualul de istorie locala o controversa Iulian Gavriluta jurnalistO emisiune incendiara despre un suport de curs optional controvesat care a avut critici in mediile de presa TVR1, News Buzau, in mediile de specialitate precum Muzeul Judetean Buzau dar si printre profesorii buzoieni care au manifestat indignare fata de lipsa de transparenta si a faptului ca acest suport de curs este dincolo de a oferi probitate stiintifica. 

Un nou scandal in care este implicat primarul TOMA si ISJ tine cap de afis in presa locala din Buzau si nu umai. Greseli impardonabile, atat din punct de vedere stiintific cat si in declaratiile autorilor unui manual controversat de “Istorie locala”, zgandareste orgoliile nababului de la Palatul Comunal care recurge la ce stie el mai bine: “ameninta din nou jurnalisiti locali si nationali si contrazice evidenta stiintifica a unor oameni care au in spate cercetari serioase si titluri de doctori in istorie” (VEZI MAI JOS RASPUNSUL STIINTIFIC AL DIRECTORULUI MJB, DANIEL COSTACHE). In fapt, “suportul” pentru cursul opțional de istorie a județului Buzău este plin de erori grave.

 

Mai mulți profesori au trecut într-un manual dedicat istoriei locale lucruri cu totul speciale, inclusiv vestigii arheologice care nu au fost niciodată descoperite în zonă. Cartea este pentru elevii de clasa a șaptea care studiază opțional istoria județului, este tiparită de primărie, dar nu are avizul Ministerului Educaţiei. Erorile au fost descoperite de specialiștii muzeului județean care susţin că nu au fost consultați de autori”, "Istoria județului Buzău" este un manual pentru elevii de clasa a 7-a care studiază opțional isotria locală. Este un manual tipărit pe cheltuiala primăriei Buzău şi a fost lansat cu fast la Liceul Pedagogic din oraș. Patru profesori au compus manualul care are avizul Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar buzoian. Este însă un manual cu surprize. Neplăcute. Specialiștii Muzeului Județean au constatat că apar descoperiri arheologice care nu au fost făcute niciodată pe teritoriul orașului Buzău. Alte informații care apar eronat în manual fac referire la așezările geto-dacice de la Cârlomăneşti. Și sunt mult mai multe greșeli. Deși autorii susțin că s-au consultat cu specialiștii muzeului județean.

Manualul nu are încă avizul Ministerului Educației dar elevii îl folosesc la ore. S-au tipărit 1400 de exemplare…”, scrie Antonia Ionita (corespondent buzoian) de la TVR 1, intr-un reportaj ce a facut multa valva pe plan local.

Greseli cu duiumul in manual!

Spicum cateva!

1. Prof Dumitru Scorosanu co-autor – NU a participat la sapaturile arheologice de pe Valea Parscovului – Tarcov (NU exista nicio dovada scriptica ca acest om a participat la lucrari),

2. In text, cetatea de la Tarcov este mentionata ca fiind DAVA, (DAVA este centru militar, politic economic dezvoltat) cand de fapt Tarcov era un punct de observatie, un punct intarit, NU era DAVA,

3. "Manualul" nu are avizul Ministerului, dar scrie sus numele Ministerului, in ANTET, pe carte. Ministerul nu isi pune niciodata stampila pe asa ceva (spun mai multi profesori de istorie din municipiu)! Primaria fara aviz de la Minister face manual dupa care copiii sa invete – un autor, de la armata (NICOARA – n.r.) a zis ca s a consultat cu MJB…minciuna! Reprezentantul ISJ a spus ca nu e un manual ci doar un auxiliar, un suport… dar gresit!

4. Poza de la Termele Pietroasele din manual - autorii zic ca este de la Castru…

5. Poza luata din revista Musaios cu niste sapaturi preventive, nu e de la santierul arheologic Sarata Monteoru - cum scrie in descriere, pentru ca santierul este in varful dealului, iar poza din manual este de la o proprietate private (la vreo 400 de metri distanta, la vale)!

CONCLUZII (de specialitate, psihiatrica):

Obsedat să apară şi să rămână în istoria locala, Constantin Toma, fost senator PDSR, foloseste manualele drept un instrument de propagandă prin care falsifica faptele şi evenimentele istorice. Ca un adevarat „cel mai iubit fiu al poporului“, el considera ca detine cele mai importante subiecte, în timp ce perioade intregi de lupta anticomunista sunt omise în întregime, preferand sa apara kischurile gen: avionul din Unirii Nord si alte "realizari" ale epocii pesediste. Cei care au trăit Epoca de Aur din perioada comunistă îşi amintesc cu toţii că manualele de istorie erau o mare minciună, iata ca dupa 30 de ani, un “homuncul comunistoid” vrea sa ne intoarcem in timp, atunci cand el si Securitatea care l-a emanat stapaneau totul si toate! DONALD TOM, NU SE MAI POATE! DISPARI!

Ce este mai trist, nu este slugarnicia unora, care castiga din bani publici destul…gen masonii de la Origini Carpatice sau profesorasii dubiosi, ci frica fiintiala a celorlati, care nu vor sa se debaraseze de aceasta meteahna mostenita din vremea de trista amintire!

VA URMA

REDACTIA

P.S. «Bărbaţi între bărbaţi».

“Dar şi acum oamenii cred prostiile învăţate pe timpul lui Ceauşescu, pentru că elitele au dispărut, iar în locul lor au venit personaje de mâna a doua, din mediile joase, din zone rurale, care s-au văzut cu diplome peste noapte şi, evident, au îmbrăţişat viziunea nouă. Şi astăzi asemenea personaje te fac anti-român dacă nu gândeşti ca ei“, afirmă CANDVA, profesorul şi scriitorul timişorean Mircea Pora.

„Manualele erau expresia ideologiei naţionalismului comunist şi promovau o viziune mistificatoarea asupra istoriei care era considerată un instrument al ideologiei de partid şi nu o disciplină socio-umană independentă. (adevarul.ro)

Raspuns dur al directorului MJB – Daniel Costache, la acuzatiile primarului Toma!

Domnule Primar,

Vă formulez următorul răspuns referitor la Comunicatul de Presă pe care l-ați eliberat în data de 25.09.2019:

Afirmațiile pe care le considerați ca fiind ”mincinoase și denigratoare” le susțin științific cu următoarele argumente:

a) ”Dava de la Târcov – Piatra cu Lilieci, com. Pârscov” / conform cercetărilor arheologice întreprinse în situl arheologic Târcov nu există nici o dovadă că aici a funcționat o dava. Conform DEX-ului dava este definită ca fiind 1. Așezare dacică dezvoltată din punct de vedere economic și social. Studiile publicate de către specialiștii instituției noastre afirmă existența la Târcov a unui punct întărit, fortificat.

b) Descoperirile notate cu nota 4/pagina 21, hartă Complexe de locuințe (sec. II - I î.Hr.) și așezare geto-dacă (sec. I î.Hr.) în zona Gării Buzău nu există. Probabil că autorii fac referire la ”descoperirile de la sud-sud-est de F.U.M. spre gara Buzău sud și Siloz” (citat din Mica Enciclopedie, p. 24), punct aflat la câțiva km sud-est de Gara Buzău.

c) p. 10: ”(...) faza finală a Paleoliticului (cca. 42.000 – 10.000 î.Hr.)” după care se trece direct la ”Oamenii neoliticului (cca. 6000 – 2500 î. Hr.)”. Autorii au omis probabil întreaga Epocă de Mijloc a Pietrei, denumită Mezolitic sau Epipaleolitic, încadrată cronologic chiar în intervalul temporar 10.000/8.000 – 6000/5.500 î. Hr. Această perioadă istorică are caracteristici proprii. Omisiunea, pe lângă faptul că nu oferă o informație esențială despre perioadele istorice, este de natură a crea confuzie printre elevi în ceea ce privește lipsa unui interval de cca. 4 milenii.

d) p. 12 – ”Eveniment. Așezarea neolitică de la Gruiu Dării, comuna Pietroasele”. Pentru respectarea adevărului istoric, deteriorat în cazul de față, menționăm că depunerile atribuite perioadei epocii bronzului de la Pietroasa Mică - Gruiu Dării apar la -1/-1,5 m, iar cele atribuite perioadei eneolitice nu mai jos de cca. 2.00 – 2.50 m. În ceea ce privește adâncimea secțiunilor, informație complet irelevantă în cazul de față, amintim că aceasta atinge 3,5 m în cel mult 2 sau 3 cazuri (din 31 de secțiuni), însă această cotă reprezentând cel mult sterilul arheologic. Tot în același context se face precizarea că ”(...) Se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor.” Formularea este cel puțin nefericită din două motive: 1) este un clișeu verbal incorect din punct de vedere al conținutului; 2) este o informație incompletă din punct de vedere istoric. Autorii ar fi trebuit să cunoască faptul că DEX-ul specifică: agricultúră sf E: lat agricultura, fr agriculture, 1 Cultură a plantelor și creștere a animalelor în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime. Din acest motiv lecturarea unui text de specialitate ar fi lămurit confuzia și ar fi determinat autorii să formuleze ”Se ocupau cu cultivarea plantelor și creșterea animalelor”.

e) p 14-15 ”Pe teritoriul actual al județului Buzău, în zona deluroasă, exista în acel timp un grup sedentar de uniuni tribale, format din cultivatori și păstori, cu o puternică organizație de războinici” (cu referire la comunitățile de tip Monteoru). Această afirmație se află în sfera irealității documentate din motive multiple: descoperirile de arme atribuite perioadei amintite sunt rare în comparație cu alte tipuri de descoperiri; documentarea unei organizări războinice nu poate se poate documenta însă ar putea fi presupusă; organizarea întregului areal monteorean sub forma unei singure uniuni tribale nu poate fi dovedită științific. Cu siguranță că putem vorbi de angrenarea acestor comunități umane într-un sistem micro sau chiar macro-economic, însă este foarte mult spus că tot actualul teritoriu al județului Buzău era locuit de o uniune tribală.

f) p 15 ”Așezările epocii, construite pe locuri dominante, erau întărite cu valuri de pământ și șanțuri de apărare, multe fiind centrul uniunilor tribale”. Menționez că teoria, susținută mai mult pe baza unor dovezi indirecte, a fost vehiculată până prin primii ani ai prezentului secol. Extinderea cercetărilor arheologice, și fac referire la teritoriul județului Buzău, a demonstrat că sunt foarte puține cazuri, aproape insignifiante numeric, de așezări monteorene fortificate cu val de pământ și șanțuri de apărare. Observația este valabilă însă, parțial, pentru zona piemontană a Carpaților Răsăriteni. Comunitățile monteorene preferau să își întemeieze așezări în locuri protejate natural.

g) p. 18 ”Studiu: Geto-dacii de la Cârlomănești (Vernești). Au fost cercetate patru nivele de locuire, cel mai vechi aparținând culturii Monteoru. Locuirea a continuat în epoca fierului, cu o dezvoltare maximă în sec. II – I î.Hr într-o așezare de tip davă (cetate) (...)” Ideea sugerată de către autori, in extenso, este una complet eronată, și anume aceea a continuității de locuire Monteoru – Epoca Fierului !

h) p. 18 ”(...) având construcții complexe de mari dimensiuni (40 – 90 m2)” (cu referire tot la geto-dacii de la Cârlomănești). Informație preluată cel mai probabil tot din Mica Enciclopedie, p. 34, însă extrasă din context. Dacă în suportul didactic se poate înțelege că locuirea din Epoca Fierului de la Cârlomănești se caracterizează prin astfel de construcții, în sursa citată se specifică clar, cu referire la același sit ”(...) dintre care se remarcă două construcții de mari dimensiuni (60-90 mp)” – cu referire la construcții cu destinație specială.

i) p. 19 ”Eveniment: Tezaurul monetar de la Pârscov, sec. I î. Hr – I d.Hr” (...) lăsând la o parte faptul că autorii ignoră un material științific de factură recentă comunicarea susținută de către colegii dr. Theodor Isvoranu și dr. Sebastian Matei, ”Un tezaur de denari romani descoperit la Pârscov, jud. Buzău” în cadrul Simpozionului „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediţia a IV-a, este utilizat un material din Revista sătească de știință și cultură ”Întrezăriri”, Anul IV, nr. 22, iunie 2018 semnat de unul dintre autorii suportului didactic supus analizei de față – aici facem referire la datarea tezaurului. În suportul didactic se face precizarea ”Ne atrage atenția perioada lungă în care au fost emise monedele, peste 100 de ani, ceea ce presupune și o perioadă lungă de folosire a lor concretizată în uzură. Tezaurul a fost descoperit pe unul din traseele care fac legătura cu dava dacică de la Piatra cu Lilieci – Târcov (...)”. Nu știu ce studii și analize specifice au stat la baza acestei informații, însă din umilele mele cunoștințe pot afirma că pe teritoriul județului Buzău nu au fost efectuate cercetări în urma cărora să fi fost identificate trasee/rute/drumuri antice.

j) Fotografiile la care fac referire în materialul video sunt:

a. harta de la pagina 15, fără citare, este prelucrată de subsemnatul și se găsește în spațiul public la adresa http://culturamonteoru-termo.blogspot.com/search… pe un blog dedicat rezultatelor cercetărilor arheologice din așezările atribuite culturii Monteoru;

b. fotografia de la pagina 17 (dreapta jos, unde apare explicația ”Șantierul arheologic de la Sărata Monteoru” este o preluare dintr-o publicație științifică a Muzeului Județean Buzău, însă nu este de pe situl Sărata Monteoru (Cetățuia sau Poiana Scorușului) ci, așa cum specifică și titlul articolului respectiv, provine din cercetări preventive efectuate ca urmare a unei prestări de servicii executată de instituția noastră, în punctul Drumul Cetății (revista Mousaios, XV, 2010, p. 73-87) O simplă răsfoire mai serioasă a respectivului articol ar fi lămurit autorii cu privire la poziționarea celor două zone (distanță de câteva sute de metri, (”cca. 600 m” așa cum se poate lectura la p.76).

c. fotografia de la pagina 24 (dreapta jos, unde apare explicația ”Ruinele castrului roman de la Pietroasele” reprezintă în fapt o fotografie realizată în zona Edificiul cu Hypocaust de la Pietroasele. O minimă informare ar fi fost de ajuns pentru a realiza că se putea fotografia o parte a zidului castrului într-o altă locație de pe teritoriul satului Pietroasele; de asemenea materiale fotografice specifice se găsesc și în publicații de specialitate.

În loc de încheiere: Domnule Primar, consider că ar fi fost firesc din partea dumneavoastră să dispuneți o verificare a problemelor semnalate și abia apoi să eliberați către presă un comunicat pe care mă abțin să îl cataloghez. Funcția vă responsabilizează la cumpătare și echilibru. Așa cum bine știți, și se poate lesne dovedi prin corespondența pe care am avut-o atunci când ați solicitat acces la informații și fotografii din patrimoniul muzeului, am susținut ideea unui ”manual de istorie locală” și am făcut tot posibilul pentru a sprijini acest demers al Primăriei mun. Buzău (a fost pus la dispoziția autorilor un spațiu pentru lucru dotat cu pupitre și posibilitate de a utiliza echipamentele xerox, scanner, imprimantă, a fost desemnat un specialist din cadrul instituției să răspundă solicitărilor științifice ale autorilor, a fost pusă la dispoziția acestora biblioteca muzeului, a fost permis accesul în spațiile expoziționale ale muzeului pentru a realiza fotografii, au fost puse la dispoziția autorilor, de către specialiștii muzeului, 259 de fotografii reprezentând următoarele tematici: ”Buzăul interbelic”, ”Buzăul în timpul războiului de întregire”, ”Buzăul și modernitatea”, ”Buzoienii în anii celui de-al Doilea Război Mondial”, ”Regimul comunist în România”, ”Revenirea la democrație” și alte 23 de fotografii ce corespund tematicilor legate de Preistorie și Antichitate). Faptul că cel puțin capitolul analizat prezintă erori reprezentate de omisiuni, date inexacte și formulări cel puțin nefericite, faptul că nu s-a mai considerat oportun ca specialiștii instituției noastre să fie consultați pe un text parțial sau final nu este vina mea. De altfel v-am și comunicat printr-o Adresă din mai-iunie 2019 că ”Ținând cont de faptul că nu ne este cunoscut textul manualului a fost dificil să facem o selecție mai riguroasă a fotografiilor”. Vă asigur că educația mă îndeamnă să nu vă răspund cu aceeași monedă, iar rațiunea îmi spune că am destule direcții constructive să îmi canalizez energia. Prin urmare doar vă sugerez o aprofundare în liniște a celor semnalate, alcătuirea unei erate și distribuirea acesteia odată cu suportul didactic.

Cu respect, dr. Daniel Costache Daniel

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează