New News Buzau header

LIVE - TV NEWS BUZAU - EMISIUNILE CARE CONTEAZA !

VIDEO - Primarul Toma NU va lasa accesul liber cetatenilor si jurnalistilor la sedintele CLM (ACTE OFICIALE)! Prefectura va ataca in “Contencios administrativ” decizia Primariei! "TRANSMIT INTREGII PRESE BUZOIENE: DOMNUL TOMA V-A MAI PACALIT INCA O DATA!

Toma minte NU va da acces liber presei la CLMPrefectul judetului Buzau – Daniel Ticlea: “Pana la ora asta cand vorbim (25.10.2022 – afirmatie a prefectului in cadrul emisiunii “RAPORT SPECIAL” de la TV News Buzau – minutul 13:54 – LINK mai jos), numai eu sunt serios…domnul primar a afirmat la o televiziune locala (FOCUS TV – vezi LINK mai joc – n.r.) ca va opera modificari la acest Regulament, vreau sa va spun ca in adresa in care ne-a transmis-o spune cu totul altceva…ca NU ARE DE GAND SA MODIFICE ACEST REGULAMENT, ca sunt destui oameni in dreot – facand trimitere la consilierii locali, iar daca vor sa modifice, sa initieze o propunere in acest sens…asadar, TRANSMIT INTREGII PRESE BUZOIENE CA DOMNUL TOMA V-A MAI PACALIT INCA O DATA!”, a precizat in cadrul emisiunii, prefectul Daniel Ticlea (vezi VIDEO).

Sa ne aduceme aminte de istoria acestui gest fara precedent in democratia romana:

 In data de 29.06.2022 – in sedinta ordinara a Consiliului Local municipal Buzau, consilierii PSD au propus un Proiect de Hotarare, la initiative primarului Toma, ca la sedintele publice sa FIE INTERZIS ACCESUL JURNALISTILOR SI AL CETATENILOR… (?!)” – LINK mai jos.

Iata diferentele majore dintre Vechiul Regulament al organizarii CLM si noul Regulament, votat abuziv de consilierii PSD:

“Vechile prevederi din Regulamentul CLM:

“…Art 27 - (4) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română.

            (5) Cetățenii cu domiciliul sau reședința în Municipiul Buzău care doresc să asiste la ședințele consiliului local, vor comunica această intenție secretarului general, înainte de începerea ședinței, cu minimum 24 ore înainte, numele și prenumele, prin cerere scrisă depusă la Ghișeul Unic al Primăriei Buzău; accesul în sala de ședințe se va face în limita locurilor disponibile, în ordinea depunerii cererilor, adică maxim 5 persoane.

            Neaprobarea cererii nu se motivează.

În situații excepționale, constatate de către autoritățile abilitate, precum epidemii, pandemii etc. nu este permis accesul în sala de ședințe…”

Noile prevederi ce vor sa fie introduce in Regulament de Toma si ai lui:

“…c) (c') cetatenii cu domiciliul in municipiul Buzdu pot participa la sedintele consiliului local daca au un interes legitim legat de un proiect de hotdrare cu caracter individual si daca au aprobarea presedintelui de sedinta (PREVEDERE INTRODUSA DE TOMA - n.r.); neaprobarea cererli nu se motiveaza.

———————

(c’) participarea la sedinta se deruleaza doar in intervalul de timp in carese dezbate proiectul respectiv de hotarare:

(c*) Cetatenii cu domiciliu! in Municipiul Buzau care doresc sa asiste la sedintele consiliului local, vor comunica aceasta intentie secretarului general, inainte de inceperea sedintei, cu minimum 24 ore inainte, prin cerere scrisa depusa la Ghiseul Unic al Primariei Buzau; accesul in sala de sedinte se va face in limita locurilor disponibile, in ordinea depunerii cererilor, adica maxim 5 persoane, cu conditia aprobarii prealabile a cererii, in conditiile alin (c').

d) -Sedintele de consiliu local se filmeaza si se transmit live pe pagina de facebook a Primariei municipiului Buzau, precum si pe contul de youtube al Primariei municipiului Buzau, de catre operatorul caruia i s-a atribuit, potrivit legii, acest serviciu;

-presa poate utiliza imaginile realizate potrivit alineatului precedent, fara a mai fi nécesara prezenta Sa efectiva in Sala de sedinta;…” (prevedere introdusa abuziv de Toma - n.r.)….”

La 3 luni distanta de acest act ilegal, abuziv si rusinos, primarul Toma, la presiunile unor jurnalisti (altii decat cei obedienti, prin contracte cu Primaria!),a unor parlamentari – Ungureanu USR si a unei parti din opinia publica locala si nationala, in data de 21 septembrie la Focus TV, Toma declara, printre glume de santier si hahaieli specifice, ca “v-a reveni asupra deciziei… (?!)! Toata presa il aplauda pe “salvatorul libertatilor”, desi se stie ca: “Toma minte, cum respira!”

“Jurnaliştii şi cetăţenii ar putea fi reprimiţi la şedinţele Consiliului Local Buzău, după ce, în urmă cu trei luni, primarul Constantin Toma a iniţiat un regulament de funcţionare al CL aprobat de majoritatea aleşilor locali prin care se interzicea accesul jurnaliştilor şi al cetăţenilor la şedinţele deliberativului municipal. Toma afirmă că va iniţia un nou proiect pentru a se reveni la situaţia iniţială, ”acum, că a trecut pandemia”. ”Am vrut să salvez viaţa ziariştilor buzoieni, dar nu am fost înţeles”, îşi explică el gestul. (FOCUS TV – vezi LINK mai jos!)

Sa reamintim ca in urma cu cateva zile, Prefectura Buzău a arătat, într-un comunicat, că a transmis Primăriei Buzău, după ce juriştii instituţiei au analizat proiectul, că ”este oportun ca accesul cetăţenilor şi al jurnaliştilor la şedinţele miniparlamentului buzoian să fie posibil în funcţie de numărul infectărilor cu coronavirus, fără ca interzicerea la şedinţe a acestor două categorii de persoane să fie cu caracter permanent”.

"La momentul la care în Consiliul Local Municipal a fost adoptat proiectul privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al miniparlamentului local, toate privirile şi speranţele s-au îndreptat către Instituţia Prefectului. Am promis în luna iulie că voi analiza subiectul cu prioritate. Pe 15 septembrie, am transmis către Primăria municipiului Buzău propunerile pentru revenirea la normalitate. În principiu, propunerea este ca prevederile celor două alineate, care îngrădesc accesul presei şi al cetăţenilor, să intre în vigoare doar între anumite praguri de infectare. Jurnaliştii au dreptul şi trebuie să asiste la aceste şedinţe, asemenea cetăţenilor care sunt interesaţi de proiectele consilierilor pe care i-au votat", a transmis prefectul judeţului Buzău, Daniel Ţiclea.

Iata insa, ca primarul Toma a indus, inca o data in eroare opinia publica si “A MAI PACALIT INCA O DATA PRESA…!” – afirmatie a prefectului judetului Buzau – Daniel Ticlea, la emisiunea “RAPORT SPECIAL” de la TV News Buzau – 25.10.2022 (vezi LINK VIDEO mai jos.)

In urma acestor fapte, NEWS BUZAU  a cerut oficial Prefecturii Buzau, printr-o adresa – L 544/2001, privind “Liberul acces la informatii de interes public”, punctul de vedere al Serviciului Juridic din institutia amintita, legat de acest HCLM si de stadiul si demersurile problemei (vezi FOTO documente, mai jos!). In emisiuena amintita, prefectul Ticlea a precizat ca urmeaza sa se adreseze instantei, in Contencios Adminsitrativ, pentru a OBLIGA Primaria si CLM sa respecte legea si sa anuleze prevederile HCLM ce interzice accesul liber al jurnalistilor si cetatenilor la sedintele Consiliului.

Aducem in atentia celor interesati urmatoarele :

Libertatea presei privește desfășurarea activităților specifice presei de strângere și transmitere de informații de interes public prin intermediul canalelor media, fără intervenția guvernului. Libertății de expresie i se atribuie, dintr-o perspectivă istorică, un rol esențial în influențarea pozitivă a calității vieții cetățenilor, datorită modului în care susține practicile sociale ale democrației, pieței libere și investigației științifice și jurnalistice, responsabile pentru competitivitatea națiunilor[1].

Libertatea presei este un drept fundamental al omului recunoscut și protejat prin lege in majoritatea statelor moderne. Acest drept este strâns asociat cu libertatea de exprimare și este o componentă a acesteia[2].

Pentru ca libertatea presei să fie reală, publicul și mass-media necesită acces neîgrădit la informații. Accesul la informații împuternicește publicul să dezvolte o imagine adecvată și să-și formeze o opinie critică și realistă cu privire la societatea în care trăiește[3] și la autoritățile care îl guvernează[4], încurajează participarea corect informată a acestui public la chestiunile care îl privesc[5], prezintă capacitatea să impună transparență la nivelul instituțiilor publice în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și tragerea la răspundere a funcționarilor publici[6], expunerea și sancționarea corupției[7] și să legitimeze administrația ca serviciu public[8].

Jurnalismul și GDPR-ul: între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal

​Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecția datelor („GDPR”), este mentionat că prevederile cuprinse în GDPR dau dovada unui echilibru necesar între interesele persoanelor fizice ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate și interesele economice sau de altă natură care justifică această prelucrare. Un astfel de interes este reprezentat de exercitarea dreptului la informație și a dreptului la liberă exprimare, astfel că adoptarea GDPR a dat naștere unei întrebări legitime: care este impactul Regulamentului general privind protecția datelor asupra presei? Încă de la început subliniem că aspectele pe care le vom prezenta în paragrafele următoare acoperă numai o parte foarte mică în raport de complexitatea acestui subiect.

•   Dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare sunt două drepturi fundamentale, la fel de importante într-o societate democratică

Jurnaliștii – fie că ne referim la companiile media, fie la jurnaliști priviți în mod individual – pot avea calitatea de operatori în înțelesul Regulamentului. Există însă o diferență substanțială între jurnaliști și celelalte categorii de operatori, diferență care își găsește rațiunea în specificul activității pe care o desfășoară cei dintâi. Presa are un rol esențial într-o societate democratică, rol subliniat și protejat constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. Într-o accepție largă, libertatea de exprimare este o garanție esențială, indispensabilă presei pentru a-și putea îndeplini rolul său.

În mod inevitabil, există numeroase situații în care dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare interferează, drept pentru care se ridică problema de a ști care dintre cele două drepturi va prevala.

Atât dreptul la protecția datelor cu caracter personal, cât și dreptul la liberă exprimare sunt drepturi fundamentale, reglementate prin intermediul diferitelor instrumente juridice (e.g., Constituția României, Convenția europeană a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene). Însă niciunul dintre cele două drepturi nu are un caracter absolut, ambele fiind susceptibile de restrângeri. Între cele două drepturi nu există o relație de prevalență ci, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, va trebui să se pună în balanță interesul persoanei vizate la respectarea vieții sale private și interesul public față de libertatea de exprimare, interes în care jurnaliștii joacă un rol esențial de gardian public; Curtea Europeană a tranșat cât se poate de clar că nu există o ierarhie între cele două drepturi (CEDO, Timciuc c. României, para.144 și altele) și ambele merită a priori un respect egal (CEDO, van Hannover c. Germaniei - 2, 2012, para.106). Statele au obligația de a asigura un just echilibru între protejarea celor două valori care în anumite situații pot intra în conflict: pe de o parte, libertatea de exprimare și, pe de altă parte, dreptul la respectarea vieții private (CEDO, Axel Spinger c. Germaniei, 2012, p.84 și altele). Acest just echilibru trebuie asigurat atât în relația dintre autoritățile publice și cetățeni (raport vertical), cât și între particulari (raport orizontal).

•   GDPR obligă la rândul său statele membre să asigure un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la libertatea de exprimare și de informare

Menționăm că statele membre nu au simpla doar simpla posibilitate, ci o veritabilă obligație de a asigura acest echilibru prin dreptul intern.

Cum se realizează în concret acest echilibru?

În primul rând, art. 85 din GDPR conferă statelor dreptul de a stabili prin dreptul intern derogări și exonerări de la dispozițiile din Regulament. Este important să subliniem că aceste exonerări și derogări de la prevederile GDPR nu sunt limitate doar la anumite obligații specifice ale operatorilor ci pot să vizeze inclusiv principiile generale ale GDPR. Cu toate acestea, în niciun caz statele membre nu vor putea sacrifica pur și simplu dreptul la protecția datelor cu caracter personal în favoarea libertății de exprimare (sau viceversa), orice derogări trebuind să fie restrictive și reglementate atât timp cât sunt necesare asigurării echilibrului între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare.

Considerăm că acest echilibrul dintre dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare va fi asigurat prin mecanismul Convenției europene a drepturilor omului. În vasta jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului regăsim principii și criterii esențiale, dar mai ales obligatorii, ce trebuie să fie respectate atunci când interesul jurnalistic interferează cu dreptul la viață privată al unei persoane.

Ideea asigurării acestui just echilibru este subliniată și de dispozițiile cuprinse în GDPR. Astfel, în art.6 din GDPR, pe lângă temeiul privitor la obținerea consimțământului persoanei vizate, Regulamentul stipulează că o prelucrare va fi legală (deci chiar și în lipsa consimțământului persoanei vizate) atunci când este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de un terț, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate. Credem că ceea ce Regulamentul a urmărit prin reglementarea acestei ipoteze este asigurarea unui temei legal general care să permită echilibrarea intereselor contrare care ar putea decurge din exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Putem extrage din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului mai multe criterii care trebuie analizate atunci când în balanță sunt puse interesele jurnaliștilor, pe de o parte, și dreptul persoanei vizate la protecția vieții private, pe de altă parte, de exemplu:

contribuția pe care un articol o aduce la o dezbatere de interes general (e.g., chiar și articolele, publicațiile etc. care aparent prezintă un conținut care ar putea fi considerat ca neserios pot să contribuie la o dezbatere de interes general).

notorietatea persoanei vizate și obiectul reportajului (e.g., persoanele care nu sunt cunoscute publicului se bucură de un grad de protecție mai ridicat, în cazul politicienilor și a persoanelor care exercită înalte funcții publice libertatea de exprimare este mai puternic protejată);

comportamentul anterior al persoanei în cauză (e.g., atitudinea persoanei vizate față de presă);

conținutul, forma și repercusiunile publicării (e.g., datele cu caracter personal divulgate prin presă sunt toate necesare scopului legitim urmărit de jurnalist? Care sunt consecințele asupra persoanei căreia i-au fost divulgate datele cu caracter personal în presă?);

circumstanțele în care au fost obținute informațiile.

Interesul legitim al jurnaliștilor de a divulga anumite date cu caracter personal trebuie să fie suficient de clar articulat pentru a permite realizarea testului de proporționalitate și să fie un interes real și actual. De asemenea, pentru ca interesul legitim al operatorului să prevaleze, prelucrarea datelor trebuie să fie necesară și proporțională. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că tipul și cantitatea de date furnizate trebuie să fie necesară îndeplinirii scopului propus prin publicarea unui articol.

Mai mult decât atât, în contextul activității jurnalistice prezintă relevanță toate elementele vieții private care sunt comunicate publicului. În acest sens, alăturarea unor imagini cu persoana vizată unui articol de presă trebuie la rândul său să fie analizată de la caz la caz. Protecția oferită imaginii unei persoane se realizează în principal în temeiul dreptului la propria imagine și, subsecvent, în temeiul dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Relevantă pentru această chestiune este jurisprudența van Hannover a Curții Europene a Drepturilor Omului, jurisprudență în care s-au conturat diferite criterii ce trebuie luate în considerare pentru a se analiza dacă a fost asigurat un just echilibru între dreptul la imagine și libertatea de exprimare: notorietatea persoanei, locul în care au fost realizate fotografiile, modalitatea în care au fost realizate, scopul pentru care acestea sunt prelucrate, relevanța acestora în contextul articolului de presă și altele.

Echilibrul între protecția generală a datelor cu caracter personal și prelucrările în scop jurnalistic poate căpăta valențe diferite în funcție de diferite categorii de prelucrări. Astfel, în ceea ce privește colectarea datelor cu caracter personal, un potențial risc mai ales pentru investigațiile jurnalistice îl poate constitui o eventuală reticență a autorităților publice de a pune la dispoziție informațiile necesare unei anchete de presă după intrarea în vigoare a GDPR. În acest context, se cuvine să precizăm că autoritățile publice au obligația de a asigura interesul legitim al presei de a avea acces la informații, simplul fapt că datele solicitate reprezintă date cu caracter personal nefiind suficient pentru a refuza divulgarea acestora (CEDO, Magyar Helsinki Bizottság c. Ungariei, 2016). În egală măsură, obligații privind colectarea datelor cu caracter personal incumbă și jurnaliștilor căci modalitatea de obținere a informațiilor și veridicitatea lor joacă, de asemenea, un rol important. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât deja că „ (…) garanția oferită ziariștilor la art. 10, în ceea ce privește rapoartele privind probleme de interes general, este subordonată condiției ca aceștia să acționeze cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte, și să furnizeze informații „fiabile și precise”, respectând deontologia jurnalistică” (CEDO, Axel Springer AG c. Germaniei, 2012).

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ne oferă câteva elemente de care se va ține seama atunci când o anumită activitate va fi calificată ca având „scop jurnalistic”, astfel: derogările și exceptările de la GDPR se vor aplica indiferent de maniera în care jurnaliștii își desfășoară activitatea fie în cadrul unei companii media, fie în mod independent; nu va avea relevanță suportul pe care sunt prezentate informațiile (e.g., ziar tipărit, online, radio, TV) și nici faptul că se obține un profit de pe urma activității; va putea fi calificată ca fiind o activitate de jurnalism inclusiv preluarea unor date din registrele publice în măsura în care au ca scop aducerea la cunoștința publicului a unor informații, opinii sau idei.

SURSA: Dragoș BOGDAN, Senior Partner si Constantin Cosmin PINTILIE, Associate

Note

1. Parker, Richard Barron, “Free Speech and the Social Technologies of Democracy, Scientific Inquiry and the Free Market”, 2010, In Freedom of Expression in a Diverse World, The Philosophical Foundations of Law and Justice, Springer Netherlands, p. 3-11.

2. International Law on the Right of the Freedom of the Press, Dr. Đặng Dũng Chí Chu Thị Thúy Hằng, p. 1, worldbank.org. Accesat la 2 iunie 2016.

3. Recomandarea Rec(2002)2 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind accesul la documentele publice, 2002, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Accesat la 15 iulie 2016.

4. Ce norme încalcă demnitarii moldoveni, atunci când refuză să participe la emisiunile televizate?, 2016, Tatiana Puiu, media-azi.md. Accesat la 15 iulie 2016.

5. Transparența decizională în administrația publică, 2006, pp. 5-7, Transparency International Romania / Asociația Română pentru Transparență (ART). Accesat la 15 iulie 2016.

6 Ghid Practic pentru Accesul la Informațiile de Interes Public, 2015 Muzeul Național de Istorie a României. Accesat la 15 iulie 2016.

7 Expunere de motive, 2014 Camera Deputaților. Accesat la 15 iulie 2016.

8 Accesul la Informațiile de Interes Public, Ghid Teoretic și Practic pentru Judecători, 2005, p.7, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Accesat la 15 iulie 2016.

de Dragos BOGDAN, Constantin Cosmin PINTILIE     STOICA & Asociatii

REDACTIA

LINKURI UTILE PENTRU ARTICOLUL DE MAI SUS:

https://www.newsbuzau.ro/eveniment/50529-avertisment-toma-da-ultimul-atac-asupra-libertatii-presei-si-libertatii-participarii-cetatenilor-la-sedintele-clm-buzau-vezi-aici-ce-vrea-sa-faca-miercuri-in-sedinta

https://sansanews.ro/ce-l-a-determinat-pe-primarul-toma-sa-i-primeasca-pe-jurnalisti-la-sedintele-clm-hotararea-e-clara-ori-la-bal-ori/

https://sansanews.ro/la-loc-comanda-jurnalistii-au-invins/

https://www.newsbuzau.ro/tv/tv-news-buzau-emisiuni/51605-video-tv-news-buzau-raport-special-cu-iulian-gavriluta-la-un-an-de-la-depunerea-jurmantului-de-reprezentant-al-guvernului-in-teritoriu-prefect-daniel-ticlea

 

 

AdSense 4