INCREDIBIL...DAR ADEVARAT! Adunarea Eparhiala a Arhiepiscopiei Buzaului si Vrancei e plina de penali, securisti si masoni! Vezi aici amanunte tulburatoare, pe care IPS Ciprian le ascunde “sub fuste”!

Intotdeauna paduchii flausati s-au crezut vulturi volterieni si au tins spre o emancipare si bagare in seama dincolo de puterile lor ridicole – asa se intampla si cu Adunarea Eparhiala a “Cezarului” IPS Ciprian Spiridon. Imi aduc aminte de IPS Epifanie (Ne)Norocel (nevrednica sa-i fie pomenirea!) cum invita el “personalitatile” locale din Buzau si Vrancea sa faca parte din Adunarea Eparhiala: “Poftiti si dumneavoastra, domnule inspector general scolar, 

poftiti si dumneavoastra domnule inginer, profesor, primar…etc…veniti de semnati aici…” – asa se alegeau “democratic” cei care hotarau soarta Episcopiei pe atunci. Acum, Adunarea Eparhiala este plina de penali, securisti dovediti si masoni. Ca este asa se vede din poze…unii au dosare grele la DNA, altii se imbraca in ridicolele sorturi de miel si isi iau manusi de fata mare prin Lojele masonice “Lumina” (Buzau) sau “Vrancea” (48). Stie IPS Ciprian Spiridon de asta? Stie ca bunul simt si alte regulamente interzic ca astfel de persoane sa ia parte in Adunarile bisericesti? De ce nu-i excomunica si pe acestia? Ca doar Sinoadele Ortodoxe si nu numai au afurisit masonii (vezi materialul atasat mai jos!)…este cumva si IPS Sa un Venerabil, Mare Maestru al ... “nimicului” flausat? Aflam ca Adunarea Eparhiala a Arhiepiscopiei Buzaului si Vrancei (componenta sa a fost stabilita pentru perioada 2014 - 2018) are primari penali in componenta (Mitroiu de la Cislau si Dumitru Constantin de la Maracineni - Buzau), Victor Roman (Vrancea), trimis in judecata pentru conflict de interese si un imbogatit din contractele cu statul, masoni (printre care - Mihai Copaci, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Vrancea – (Vezi iarasi linkurile de mai jos cu adresele de mail si numerele tuturor masonilor) si securisti - Ciprian Nica, fost colaborator dovedit al Securitatii comuniste (conform surselor de la Vrancea24.ro ). Asta este sleahta "de soi valutar" a Arhiepiscopiei in frunte cu dezamagitorul si “ omul-ura” – Cezar (dupa numele de mirean) Spiridon, acel care se vrea IPS Ciprian (“pupa maini” si altceva... poate…doar e venit de la Crasna, nu?).

 

Iulian Gavriluta

Surse:

http://vrancea24.ro/cine-sunt-smecherii-din-vrancea-in-adunarea-eparhiala-a-arhiepiscopiei-buzaului-si-vrancei/

Masoni lista: https://airportprisoner.wordpress.com/2011/01/13/lista-lojelor-masonice-din-romania/

https://www.scribd.com/doc/156981060/Lista-Organizatiilor-Masonice-Sefi-Adrese-Telefoane#download

 

 

INFORMATII DESPRE CONDAMNAREA MASONERIEI DE CATRE BISERICA

“Primul act de condamnare venit din partea unei Biserici Ortodoxe este Afurisania impotriva francmasoneriei a Arhiepiscopului Ciprului Ciprian, data pe 2 februarie 1815. Voi cita in intregime aceasta declaratie, pentru a se observa termenii duri, prin care aceasta organizatie este caracterizata.

 

Prin urmare, spunem ca, oricine fiind imbracat in sfintele vesminte cu epitrahir si omofor, si un astfel de om va va binevesti voua o alta Evanghelie afara de ceea ce am binevestit voua, macar de ar fi si Inger din cer, anatema sa fie (Galateni 1, 8-9). Deci, oricati se alatura cu grabire acestei slujbe dracesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmeaza in mandria si ratacirea lor, sa fie afurisiti si dati anatemei de catre Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Dupa moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinand si tremurand, precum Cain, vor fi ei asupra pamantului. (Facere IV, 14). Pamantul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vanzatorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, pana la sfarsitul vietii lor, nimic nu vor dobandi. Fie ca lucrarile si mestesugurile lor sa fie blestemate si sa se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor starui in rautatea lor vor avea parte de o atare rasplata. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa uracioasa lor erezie, si se vor lepada de blestemata lor mandrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adica vor fi binecuvantati si iertati de catre Tatal, Fiul si Sfantul Duh, Treimea cea singura neamestecata si nedespartita, Unul Dumnezeu in fiinta, si de catre noi, smeritii Sai slujitori.

Se poate remarca o definire destul de violenta, dar in acelasi timp justa, a francmasoneriei, privita inca de atunci, desi inca era la inceput, ca erezie si o slujba draceasca. Intregul act de osandire, care implica anatematizarea si iertarea in caz de pocainta, urmeaza linia Bisericii Catolice, care se pronuntase cu mult inainte in privinta acestui subiect.

 

Urmatorul act de condamnare este dat la 15 august 1932 de Mitropolitul Antonie Hrapovitki, care anunta printr-o enciclica pastorala afurisania francmasonilor.

 

Apoi un an mai tarziu, va veni randul Bisericii Ortodoxe a Greciei sa isi expuna punctul de vedere in legatura cu aceasta organizatie internationala. Hotararea s-a luat in sedinta din 12 octombrie 1933, dupa ce Sinodul a ascultat expunerea Comisiei, formata din patru epicopi, insarcinata la precedenta sedinta sa se ocupe de acest subiect, a pozitiei Facultatii de Teologie a Universitatii din Atena si in mod special parerea profesorului Panag Bratiotis.

 

S-a hotarat ca: francmasoneria nu este o societate filantropica sau o scoala filosofica, ci constituie un sistem mistagogic ce aminteste de vechile credinte pagane din care provine si a caror continuare si rod este. Aceasta afirmatie este sustinuta de probe, provenite in special din cartea Morala si Dogma a lui Albert Pike. Prin ritualurile sale, preluate din diferite religii antice, prin propriile temple la care slujesc masonii, care le caracterizeaza ca fiind temple ale virtutii si intelepciunii, unde Fiinta Suprema este adorata si unde este invatat adevarul, prin propriile ritualuri si ceremonii, prin initierile si disciplina stricta, prin propriile sarbatori, francmasoneria este o religie foarte diferita, separata si straina de credinta crestina, o religie fiziolatra. Chiar daca la prima vedere se impaca cu orice alta religie, nedand importanta religiei careia initiatul ii apartine, aceasta demontreza inca o data caracterul sincretic pe care il poseda, chiar acest caracter dovedind ca ea isi are radacinile in vechile credinte idolatre care acceptau spre initiere pe adoratorii oricaror alti zei. Prin acest caracter sincretic, francmasoneria submineza treptat celelalte religii, incercand sa atraga toti oamenii, carora le promite perfectiunea morala si cunoasterea adevarului, dorind sa se ridice sa se ridice in pozitia unei super-religii, privind la celelalte religii, neexceptand crestinismul, ca fiindu-i inferioare.

 

Se induce adeptilor sai ca francmasoneria creaza o fraternitate, excluzand orice alte legaturi ale masonilor cu ceilalti membrii ai societatii, acestea fiind considerate inferioare. Astfel, prin initierea masonica, crestinul ajunge frate cu musulmanul sau cu budistul, in timp ce crestinul neinitiat in Masonerie devine pentru el un strain. Totodata, francmasoneria, prin adoptarea eticii naturale si prin incurajarea liberei cugetari, se gaseste in opozitie totala cu religia crestina.

 

Incompatibilitatea dintre crestinism si francmasonerie sunt clare, de aceea era firesc faptul ca diferite denominatiuni crestine au luat pozitie impotriva organizatiei, la fel ca si Biserica Catolica, care infierase prin numeroase enciclice papale miscarea masonica si comunitatile lutherane, metodiste sau presbiteriene, declarand-o ca fiind incompatibila cu crestinismul. Cu atat mai mult ca oricare, Biserica Ortodoxa, care pastreza in integralitatea sa tezaurul credintei crestine, trebuia sa se pronunte cu privire la acest subiect, Comisia Inter-Ortodoxa, intrunita la muntele Athos la care au luat parte reprezentantii tuturor Bisericilor Autocefale Ortodoxe, caracterizand masoneria ca fiind un sistem anticrestin, subversiv.

 

Dupa aceasta expunere, episcopii greci au acceptat concluziile Prea Sfintitului Arhiereu Hrisostom al Atenei. Acestea au fost: Francmasoneria nu poate fi compatibila cu crestinismul atata timp cat ea ramane o organizatie secreta actionand si propovaduind in ascuns, glorificand rationalismul. Francmasoneria accepta in randurile membrilor sai nu numai crestini ci si iudei si musulmani. Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis sa faca parte din aceasta organizatie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar sa fie atrasa atentia acelora care au intrat in Masonerie fara ganduri ascunse si fara sa se fi lamurit ce este intr-adevar Masoneria, sa rupa orice legatura cu ea, crestinismul fiind singura religie care invata adevarul absolut si care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si intr-un singur glas episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declara ca toti fiii credinciosi ai Bisericii trebuie sa se fereasca de Francmasonerie. Cu nestramutata credinta in Domnul nostru Iisus Hristos intru care avem rascumpararea, prin sangele Lui si iertarea pacatelor dupre bogatia darului Lui, pre care l-a prisosit intru noi, intru toata intelepciunea si priceperea (Efeseni 1, 7-8) intru adevarul revelat de El si propovaduit de Apostoli, nu prin cuvinte intelepte ci impartasindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curatati si mantuiti spre viata vesnica, nu trebuie sa decadem din harul lui Hristos devenind partasi la inchinarea paganeasca. Este impotriva firii sa apartii lui Hristos si in acelasi timp sa cauti usurare si perfectiune morala inafara Lui. Acestea fiind spuse, toti cei care au luat parte la initierile masonice, de acum trebuie sa rupa orice legatura cu lojele si activitatile masonice, asigurandu-se astfel de reinnoirea legaturilor, slabite de ignoranta, cu Dumnezeul si Mantuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteapta cu dragoste acest lucru de la cei initiati in loje, fiind incredintata ca multi dintre ei au primit initierea masonica nestiind ca prin aceasta ei au trecut la alta religie, ci au facut-o din ignoranta crezand ca nu au facut nimic potrivnic credintei parintilor lor. Incredintandu-i dragostei, si in nici un caz ostilitatii sau adversitatii fiilor credinciosi ai Bisericii, Adunarea Episcopilor ii indeamna sa i se alature in rugaciune ca Domnul Iisus Hristos, Calea, Adevarul si Viata sa-i lumineze si sa-i intoarca la adevarul de care prin ignoranta s-au departat.

 

Actul de condamnare pune in discutie o problema interesanta. Este pentru prima data cand o Biserica Crestina defineste organizatia francmasonica drept religie, pana la aceea data fiind cel mult considerata drept secta.

 

Dupa acest act de osandire al Bisericii Greciei, urmatorul a venit din partea Bisericii Ortodoxe Romane. Despre conjuncturile in care el a fost aprobat am vorbit in capitolul anterior. Condamnarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, prin sedinta din din 11 martie 1937, s-a facut dupa expunerea Studiului asupra francmasoneriei intocmit de Inalt Prea Sfintia Sa, Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului. Este un studiu amplu, tratand probleme de ordin istoric, doctrinar, dar si probleme tabu: masoneria si evreii. Mitropolitul merge pe aceesi linie cu autorii romani antimasoni precedenti, descriind masoneria ca o societate secreta, raspandita azi in lumea intreaga, pretinzand a avea un scop filosofic si umanitarist. Conceptia despre francmasonerie in relatie cu crestinismul este aceeasi cu a Bisericii Greciei, subliniind ca masoneria nu reprezinta o conceptie statistica, care se multumeste sa existe si ea alaturi de crestinism, este prin excelenta dinamica, cerand adeptilor actiunea de recladire a lumii, conform principiilor ei. Astfel francmasoneria lupta cu indarjire sa elimine conceptia opusa ei, crestinismul, si institutia care-l sustine, Biserica. Devizele ei sunt: separarea Bisericii de Stat, scoala laica, casatoria civila, difuzarea principiilor anticrestine in masele largi, in unele state ca Franta, Spania, Rusia, acestea fiind realizate.

 

In capitolul al VII-lea se face o ampla radiografie a masoneriei autohtone, atragand atentia ca din cele sase grupe francmasonice romane, una e pur evreiasca, B’nai B’rith, Federatia Lojilor Simbolice de Rit Ioanit din Romania e evreo-ungureasca, in Ardeal si in 1933 s-a unit cu Marea Loja Nationala Romana, cea de-a treia e evreo-germana, Marea Loja Germana din Romania. Romanii se gasesc numai in celelalte trei: Marea Loja Americana din Romania, afiliata la Marii Loje Americane din New York, Marele Orient din Romania afiliat la Marele Orient din Franta, cuprinzand 90 la suta evrei si Marea Loja Nationala din Romania, care afiseaza tricolorul, luptand contra celorlalte grupuri francmasonice, pe motiv ca sunt jidovite, acesta fiind doar o masca cu scopul de a vana cat mai multi ofiteri si alti buni romani. La acea data in Romania existau peste 3300 masoni, pe cand Cehoslovacia avea 60, Iugoslavia 900, Polonia 450, iar Bulgaria 500.

 

Analizand relatia dintre fractiunile masonice romane cu Biserica, conchide ca Marele Orient din Romania si Marea Loja a lui Mihail Sadoveanu sunt fara indoiala atee, deoarece stau in stransa legatura cu Marele Orient din Franta, despre care insasi intampinarea Masoneriei Nationale Romane catre Sfantul Sinod spune: Prima mare organizatie dizidenta a fost asa numitul Mare Orient din Franta, care inca din secolul al VIII-lea s-a indepartat incetul cu incetul de masoneria traditionala, suprimand obligativitatea credintei in Dumnezeu si in nemurirea sufletului, precum si aceea a contractarii juramantului pe Sf. Scriptura, dintr-un asa zis spirit de libera cugetare, si ajungand in anul 1878, la insasi primirea ateilor in Ordin. Aceasta a provocat, dupa cum era si firesc, o imediata ruptura a relatiilor intre marile loji masonice regulate cu Marele Orient din Franta, si de atunci incoace atat Marele Orient din Franta cat si toate organizatiile afiliate lui, din lumea intreaga, sunt socotite ca schismatice, eretice si orice relatii sunt interzise intre masonii regulati si membrii acestor organizatii.

 

Legat de contradictiile dintre masonerie si crestinism, primul argument adus este acela ca francmasoneria formeaza o confraternitate mai presus de religie, de neam si de familie. Un mason considera mai apropiat siesi pe un evreu mason decat pe un roman crestin, iar prin aceasta legatura bisericeasca dintre cei care formeaza, dupa Apostolul Pavel, Trupul tainic al Domnului, se rupe si se afirma principiul care pune mai presus legaturile masonice decat cele bisericesti si nationale. In francmasonerie se intalneste acelasi indiferentism fata de revelatia crestina, fiind pusa in rand cu oricare alta credinta, masonul avand o atitudine cu totul individuala in ceea ce priveste religia. Nici Biserica nu impune cu sila a credinta crestina, dar propovaduieste ca aceasta e revelata de Dumnezeu si, deci, singura adevarata in plenitudinea ei, dezaproband faramitarea societatii in tot atatea credinte cati indivizi sunt. Francmasoneria afirma ca n-are nici o dogma, dar in realitate impune adeptilor ei destule convingeri si secrete, pe care chiar masonii gradelor inferioare nu le cunosc.

 

Scopul masoneriei nu este nici cercetarea filosofica a adevarului si nici filantropia, pentru ca acestea n-ar trebui tinute intr-un secret atat de sever, ci scopul ei este unul politic, unul si acelasi pentru toata masoneria, de aceea straduindu-se sa formeze un front cat mai strans. Scopul ei este unul politic, dar nu de politica de partid, ci de conceptie.

 

In incheierea studiului, mitropolitul propune o seama de masuri pastorale pentru stoparea acestui fenomen:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii;

2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar Fratia Ortodoxa Romana, extinsa pe toata tara, va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti;

3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor;

4. Sfantul Sinod acompaniat de toate Corporatiunile bisericesti si Asociatiile religioase se va stradui sa convinga guvernul si Corpurile Legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

 

Insusindu-si concluziile acestui referat si votand majoritar pentru condamnarea masoneriei, Sfantul Sinod a hotarat urmatoarele: Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu moral „heteronom” si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei.

4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu dau nici o insemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substitue oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand intreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.

 

Presa din acea vreme nu a scris aproape nimic despre acest subiect, ziarele de stanga si cele de sub conducerea Partidului National Taranesc, ignorandu-l total. Singurul cotidian care a luat atitudine a fost Universul, care in editia din 13 martie 1937 a publicat hotararea Sfantului Sinod.

Trebuie subliniat ca acest act a ramas pana astazi in vigoare, nefiind anulat de nicio alta hotarare luata ulterior, si ca atare ar trebui respectat intocmai.

Ultima osandire a unei Biserici Ortodoxe a venit din partea Bisericii Ortodoxe a Ciprului la 11 februarie 1993. Sfantului Sinod, cerandu-i-se luarea unei pozitii oficiale in legatura cu francmasoneria si condamnarea ei, a hotarat : Masoneria este o organizatie in afara Bisericii noastre Ortodoxe, cu o conceptie despre lume care nu duce catre principiile credintei noastre ortodoxe. Prin ceremoniile secrete oficiate in intuneric si prin modurile de initiere a adeptilor ei, cu initiatori in cele sfinte (tainele) „preoti si arhierei” si initiati, se autopropune ca un fel de alta religie. Se prezinta chiar ca o suprareligie si cultiva sincretismul, adica egalizarea si amestecarea tuturor religiilor din lume, ceea ce este de neacceptat si de condamnat pentru adevarul credintei in Hristos.

 

Pentru toate acestea masoneria nu a fost niciodata aprobata de Biserica. Aceasta a condamnat in mod repetat si condamna organizatiile secrete de orice natura, mai ales cand acestea sunt intretesute cu ceremonii care au coloratura religioasa. Hristos este Lumina, Adevar, Viata, si adeptul adevarat al lui Hristos trebuie sa traiasca si sa lucreze in cadrul acestei lumini si sa evite cate se savarsesc in intuneric. Pentru aceea, crestinul adevarat, si nu numai dupa nume, nu poate sa fie membru sau adept al masoneriei. Principiile intr-ajutorarii, care sunt prezentate a fi profesate de masoni, exista din belsug si in crestinism. Prin urmare, crestinul care doreste sa practice aceste principii, poate sa o faca in cadrul Bisericii si prin Biserica. Nu este nevoie sa se incadreze in organizatii secrete si de provenienta dubioasa.

 

De altfel, dupa cum ne spune Apostolul Pavel „ce impreunare are lumina cu intunericul?” (2 Corinteni VI, 14). Domnul nostru Iisus Hristos ne invata ca „tot cela ce face rele, uraste Lumina; si nu vine la Lumina, ca sa nu se vadeasca lucrurile lui. Iar cela ce face adevarul, vine la Lumina; ca sa se arate lucrurile lui, ca intru Dumnezeu sunt lucrate.” (Ioan III, 20-21).

 

Pentru aceea, sfatul Bisericii catre membrii pliromei sale, in ceea ce priveste situarea lor fata de masonerie, este aceea pe care o arata Apostolul Pavel in Epistola catre Efeseni: „nu va amestecati cu faptele cele fara de roada ale intunericului, ci mai vartos si mustrati… iar toate vadindu-se de lumina se arata; ca tot ce se arata lumina este.” (Efeseni, V, 11, 13) Ramaneti deci, atasati in mod statornic la lumina vesnica a lui Hristos si in cadrul acesteia alcatuiti-va viata si croiti-va calea!

 

Daca am compara acesta ultima osandire cu cele precedente, putem observa ca, desi merge pe aceeasi linie, se diminueaza totusi consistenta si taria declaratiilor precedente. Insa este salutara o astfel de actiune venita in plin secol al tolerantei si al noii ordini”.

 

Sursa: Dragos Parcalabu

http://masoneriesibiserica.blogspot.ro/

 

 

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează