ULTIMA ORA:

Donati aici! Sprijiniti Presa libera!

presa libera DONATI AICI banner

Stâlpii Tainiţei - Capitolul VIII. 4° Cota 914 DTM = Vf. Stâlpilor? (FOTO)

de proiecţie Gauss şi documentele cartografice editate în perioada 1925-1937, după proiecţia austriacă Lambert (total 5400 planşe). Traducând denumirile din germană, maghiară, turcă, de pe vechile documente şi comparându-le…”1    La un moment dat, aproape sigur involuntar, Direcţia Topografică Militară (DTM) a făcut o serie de erori în redarea corectă a unor toponime în zona de referinţă. Cu o mare probabilitate, situaţia a apărut în perioada la care se referea mr. Olteanu.

            Un prieten de-al nostru, dl. Mario Ruse, pregăteşte o lucrare geografică de proporţii, care plecând de la documente cartografice, intervievarea metodică a localnicilor şi măsurători sistematice pe teren, va reuşi să restabilească înţelegerea corectă a reliefului întregii zone şi a toponimelor asociate. Abordarea sa este complet inedită: lăsând la o parte istoria şi mitologia modernă, Domnia-sa se concentrează exclusiv şi intensiv pe realităţile geografice. Din câte cunoaştem, cartea sa va zgudui din temelii multe date sigure, care de fapt nu sunt sigure deloc.

În ceea ce ne priveşte, aici şi acum, dorim să lămurim neînţelegerea produsă de DTM în ceea ce priveşte Vf. Stâlpilor. Intuind legătura dintre Vf. Stâlpilor şi Stâlpii Tainiţei, două denumiri relaţionate, dar nu identice, anumite persoane s-au apucat să-i caute urmând indicaţiile hărţilor militare. Care hărţi, cele noi mai exact, erau eronate. Cum se întâmplă adesea, erorile iniţiale generează un lanţ de erori, iar plasarea anapoda a Vf. Stâlpilor a generat o seamă de neînţelegeri majore.

În perimetrul delimitat la Nord de pârâul Tainiţa, la Sud de pârâul Goteş, la Vest de râul Bâsca-Rosilei şi la Est de drumul forestier al Tainiţei se află o înălţime numită câteodată în documentele cartografice militare Vârful Stâlpilor.

Acestei înălţimi îi sunt atribuite, în funcţie de sursă, diferite înălţimi. Pe hărţile militare austriece apare cota 910m.; va fi (pre)luată şi în hărţile Cassini.  Pe o ediţie mai veche a unei planşe DTM 1:50K apare 929.0m., aceeaşi valoare fiind redată şi în harta care însoţeşte broşura turistică Munţii Buzăului. Pe o ediţie mai nouă a unei planşe DTM 1:25K, valoarea este 914.0 m.

În harta Cassini (Institutul Geografic al Armatei, 1909), punctului îi corespunde toponimul Muchia Goteşului, iar Vf. Stâlpilor apare şi el figurat, într-o cu totul altă parte. Modificarea ulterioară pare a proveni dintr-o eroare a DTM, de vreme ce şi hărţile forestiere (mult mai exacte decât cele militare în ceea ce priveşte denumirile) urmează varianta Cassini. Chiar şi pe Planurile Directoare de Tragere (scara 1:20.000), situaţia este identică.

În ceea ce ne priveşte, considerăm corectă denumirea Muchia Goteşului, de vreme ce înălţimea se află la Est de Poiana Goteşului, şi trasează cumpăna de ape dintre Valea Tainiţei şi cea a Goteşului.  În orice caz, Vf. Stâlpilor nu este la Cota 914 DTM, deoarece se află în altă parte. 

Ca o paranteză, pe hărţile vechi apare un anume Lac Mercan, în apropiere de albia, Poiana şi Muchia Goteşului. Cu titlul de ipoteză cu mari şanse de a se adeveri, credem că aceasta este soluţia pentru fantomaticul lac Goteş. Îndeobşte, se consideră în mod eronat că Goteş şi Hânsaru sunt două denumiri ale aceluiaşi lac, ceea ce nu este cazul.  

            În încheiere, vom folosi pentru exemplificare Medalionul lui Dan Nedelea. În el se repetă elegant eroarea DTM, plasându-se Vârful Stâlpilor la Cota 914:

”Depărtându-se de ei, drumul forestier ne oferă unghiuri şi mai bune de a-i privi, până când se hotărăşte să urce în serpentină o culme nordică secundară (marcată la dreapta de şa de Vârful Stâlpilor) pe care o trece la peste 900 m altitudine, cel mai înalt punct de pe parcursul acestui drum forestier (circa 5.5 km din Valea Bâsca Rosilei)”2.

            Pe scurt, Direcţia Topografică Militară a plasat eronat pe hartă toponimul Vf. Stâlpilor şi mulţi au perpetuat eroarea, fără a verifica nici un moment acurateţea datelor.

 

            Lupele topografice au fost extrase din planşele s.IXc.I (IGA, 1909), L-35-089-D-b (DTM) şi din harta care însoţeşte broşura Munţii Buzăului.

            Mulţumim echipei de voluntari de la geo-spatial.org şi în special Dlui. Vasile Crăciunescu pentru hărţile Cassini puse la dispoziţie.

 

 

Note:

1. Florin Olteanu, Petre Cârstea, Zoe David - Contribuţii hermeneutice la o geografie istorică în Astra nr. 7/1988;

2. Dan Nedelea - Medalion Masivul Ivănețu. Călătorie în spațiu și timp în Revista Munții Carpați nr. 22, pg. 21.

 

Stâlpii Tainiţei în delimitări administrative

 

Motto: ”Arhivele nu sunt simple depozite de acte vechi,

ci adevărate laboratoare de cercetare ştiinţifică”.

Nicolae Iorga

 

            În lipsa unor referinţe concrete din prezent, singurele date certe despre poziţia în teren a Stâlpilor Tainiţie se găsesc în vechile documente de arhivă. Atestaţi documentar încă din anul 1587, Stâlpii Tainiţei au fost vreme de secole punct de hotar al unor entităţi funciare sau administrative.

            Ar părea o întreprindere uşoară, dar nu este. Timpul a modificat unele repere din teren, cunoaşterea altora a fost pierdută. Fapt curios, chiar şi denumirea Stâlpilor Tainiţei a variat în funcţie de epoca din care datează documentul.

            În continuare, vom profita de migăloasa muncă a prof. Ilie Mândricel, care a ostenit în biblioteci şi arhive, strângând documentele la care facem trimitere. Majoritatea lor au fost publicate de el în ”Scormonind prin cenuşa veacurilor” (2011), iar câteva în mai noua monografie ”Fosta mănăstire Găvanele” (2015). Am adăugat şi unele extrase folositoare din Dicţionarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău (1892).

 

I. În hotărniciile unor moşii

 

Motto: “Arhivă - Ingrediente păstrate pentru o colivă”.

monostih de Gheorghe Leu

           

I.1.Moşia Schiturilor

 

            I.1.1.Prima arestare documentară a Stâlpilor Tainiţei apare în 18 Iulie 1587 (7095*). Mihnea vv. Turcitul dă mănăstirilor Motnău, Agathon şi Ioan Bogoslav Hrisov de proprietate a pământurilor dimprejurul lor. Se stabilesc astfel hotarele Moşiei Schiturilor:

            "Însă hotarele să se ştie: din Vârful lui Martirie până în Piatra Motnăului şi până la Crucea lui Agaton şi la Obârşia Pârscovelului, până la Stâlpii Tainiţei şi la Hânsariul în sus, pe culme, până la Vârful lui Martirie"1

 

            I.1.2. La15 martie 1697 (7205) Constantin Basarab vv. întăreşte Hrisovul lui Mihnea vv. referitor la Moşia Schiturilor:

”Însă hotarele încă să-s ştie: deasupra mănăstirii până în Piatra Motnăului şi până în Crucea Agatonului şi în Obârşia Pârscovelului, până în Stâlpii Ascunşi şi în Hânsariu şi pre calea Hânsariului în sus pre culme până deasupra Măneciu (?)..."2.

 

            I.1.3.O redare a hotarelor stabilite de cele două hrisoave de mai sus  (Mihnea vv. - 1587 şi Constantin Basarab vv. - 1697) datează din 9 iulie 1870:

"I. Anul 7095/1587 Iulie 18 - Hrisovul lui Mihnea Voevod prin care dă mănăstirilor Motnău, Agathon şi Ioan Bogoslav moşie împrejurul lor cu hotară: din Vărful lui Martirie până în Piatra Motnăului şi până în Crucea lui Agathon şi în obârşia Pârscovelului, până în Stâlpii Tainiţei şi în Hânsarul şi pe drumul Hânsarului în sus pe slemne până în Vârful lui Martirie.

II. Anul 7205/1697 Martie 15 - Hrisovul lui Constantin Basarab Vodă prin care  dă acestor mănăstiri numite în primul hrisov moşie împrejurul lor cu hotară: deasupra Mătcii până în Piatra Motnăului şi până în Crucea Agatonului şi obârşia Pârscovelului până în Stâlpii Ascunşi şi în Hânsarul şi pe callea Hânsarului în sus pre slemne până deasupra Mătcii"3.

 

I.2.Moşia Scăienilor

           

            I.2.1.Printr-un hrisov datat 1 septembrie 1650 - 31 august 1651 (7159),  Matei Basarab vv întăreşte dania lui Radu Vodă din 1524 către moşnenii Scăieni - moşia Nucetului (Nucu):

            "Şi iar să le fie lor moşie la Legărul în plaiu la Brădet iară cât s-ar alege. Şi sămnile încă să fie: de la Hânsarul până la Bâsca şi apa jumătate pă Bâsca în sus până la apa Tainiţi<i>, apoi apa în sus până la Poiana Fulgerişului şi prin dos până la Nucu şi de la Nucu la Petra Tainiţi<i>, până la Vârful Agatonului, unde se hotăraşte cu schiturile şi de la Vârful Agatonului până în Curmătura Prisecii şi pe Dealul Zimnicelor iar la Piatra Silionului"4.

           

            I.2.2.O ocolnică a moşiei Scăieni, datată ante 1870, este o copie a Hrisovului de mai sus:

            "Şi iar să le fie lor moşie la Hânsaru, în pădure la Brădet, oricâtă parte să va alege. Şi semnele încă să se ştie: din Hânsaru până în Bâsca şi apa Bâşcii în sus până la apa Tainiţii, apoi apa în sus până la Vârful Fulgerişului şi prin dos până la Nucu şi de la Nucu la Curmătura Stâlpilor şi drept în Vârful Agatonului până la Curmătura Prisecei şi Dealul Zimnicelor şi iar în Piatra Silionului, precum am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radu Vodă..."5.

 

I.3. Conflicte între Schituri şi moşnenii Scăieni

 

            Între Schituri şi moşnenii Scăieni au existat mai multe conflicte generate de drepturile de proprietate şi încălcarea vecinătăţilor. În ceea ce ne priveşte, reţinem extrase din mai multe documente.

           

            I.3.1.La 25 mai 1827, într-un raport de cercetare asupra Chinoviilor  - "Iar din Crucea lui Agaton şi până în obârşia Pârscovelului se coprinde acest petic de loc ce se numeşte Chinoviile" - cele 2 părţi opun pentru partea de hotar 2 hrisoave diferite.

Moşnenii prezintă un hrisov de-al lui Matei Vodă Basarab, datat 7159: ”din Stâlpi la Vârful Agatonului unde se hotărăşte cu schiturile şi de la Vârful Agatonului la Curmătura Prisecii, în puterea cărora semne cerea moşnenii a merge cu stăpânirea şi din Vârful Agatonului devale spre răsărit a coprinde acest petic de loc Chinoviile”.

Schiturile contrapun o copie a Hrisovul lui Constantin Basarab Voievod din 7205: "deasupra Mătcii până în Piatra Mutnăului şi până în Crucea lui Agaton şi în obârşia Pârscovelului, până în Stâlpii Ascunşi şi pre calea Hânsarului în sus pre slemne iarăşi deasupra Mătcii"6.

Din acelaşi document reţinem situaţia de la 1825: "Dintr-ale cărora semne, Stâlpii Ascunşi şi Hânsarul se văd în moşia cinst. comisului Iorgu Văcărescu ce este dată de moşnenii Scăieni în datoria vânzărilor lor din trupul moşiei Scăieni…".

           

            I.3.2. Din parcursul Procesului care a opus Schiturile moşnenilor Scăieni şi clucerului Nicolae Băleanu, încheiat prin hotărârea nr. 95 din 23 septembrie 1837, reţinem cererea Schiturilor:

            “… ca să se sloboază către părinţi acea călcare de moşie din moşia Scăieni printr-acele 2 semne, adică Stâlpii Tainiţii ce li se zice şi Stâlpii Ascunşi acum şi Calea Hânsarului în temeiol a 2 copii de hrisoave i o copie după un zapis cu l(ea)t 7160 (1652) Iunie 8, domneşti, zicând că au dat din moşia schitului D(umnealui) clucerului Băleanu acele 2 hotară datoria lor”7.

           

            I.3.3.O ”Însemnare despre moşia Scăieni”, datată 1849 descrie circumstanţele Hrisovului dat de Matei Voievod (1651/ 7159) şi al înstrăinării unei părţi din partea moşiei către Constantin Filipescu: 

            "... prin semne fireşti horărâte (ale Moşiei Schiturilor cf. Hrisovului lui Mihnea Vv. - n.n.), adică din Vârful lui Martirie până în Piatra Motnăului şi până în Crucea lui Agaton şi în Obârşia Pârscovelului până în Stâlpii Tainiţei şi în Hânsaru şi pă drumul Hânsariului în sus pă culme, până în Vârful lui Martirie [...] Acest codru de pământ fiind învecinat la o margine cu moşia moşnenilor Scăieni, la anul 7159, în zilele răposatului întru fericire Matei Vv Basarab, cu ani 198 în urmă, când atunci la aceste 3 mănăstiri să afla egumenaşi din chiar moşnenii Scăieni, [...] au cerut la pomenitul domn de li s-au dat hrisov pă numele moşii Scăieni în care hrisov nu au arătat numai semnele dimprejurul moşii Scăieni, ci s-au întins în toate moşiile învecinate. [...] Chinoviile. De acolo (de la Chinovii - n.n.), trecând peste toate semnele moşiei schiturilor, intră în moşia Sibicenilor, mergând din Stâlpii Tainiţei, şi din Hânsarul, unde după duhul hrisoavelor se învecineşte Schiturile cu Sibicenii, până în apa Bâscii, încă şi apa jumătate. [...] Şi aflându-se datori răposatului C-tin Filipescu nişte vânzări de stj. (stânjeni - n.n.) din moşia lor, carele pe la leat 1785 vrând numitul boer să-şi aleagă moşia la o parte de-a numiţilor, au venit cu boeri hotarnici şi au măsurat moşia. Când atunci, în puterea hrisovului ce-l avea (!), au pus în moşia lor şi moşia schiturilor, încă şi a Sibicenilor, neavând ştiinţă nici schiturile, nici Sibicenii pentru acel zapis cu care şi-au apărăsit hrisovul lor. Şi văzând boerii hotarnici acel codru de pământ al Sibicenilor şi în hrisovul Scăenilor şi în cel al Sibicenilor, i-au silit cu sfătuiri de i-au împăcat, puind semne despărţitoare cam pă la mijloc"8.

 

I.4. Conflicte între moşnenii Sibiceni şi Scăieni

           

            Dar conflicte generate de drepturile de proprietate şi încălcarea vecinătăţilor au existat şi între moşnenii Sibiceni şi Scăieni.

           

            I.4.1. Într-o Hotărnicie a moşiei Scăieni a Logofătului Nicolae Băleanu, datată 28 aprilie 1867, este relatat istoricul la zi al unui conflict dintre moşnenii Sibiceni şi Scăieni, privind vecinătăţile ”la cel dos al Bâştei”.          

            Reţinem din document consemnarea unei mai vechi Hotărnicii, datată la 1 Iunie 1796:

            ”… apoi întrebând şi pe moşnenii Scăieni de au ei veri unu sinet cu semne pentru acest loc de pricină, şi scoaseră o carte de hotărnicie a 6 boeri hotarnici cu leat 7212 din zilele lui Constantin Vodă în care zice că arată semnele dinspre Scăieni şi Sibiceni la cel dos al Bâştei în care s-a hotărât prin jurământ în biserică atunci de cei 6 boeri de au jurat 16 oameni din Scăieni şi că acei oameni au jurat a arăta că au pomenit din moşii lor ştiinţă la hotarul de către Sibiceni printre aceste semne: din Brusturii Hânsarului până în piscul Ciopârtac şi până în piscul din jos de stâna lui Jercău şi în piscul Tainiţei din jos şi din piscu drept în apa Fulgerişului şi că acei hotarnici, văzând că moşnenii Sibiceni nu scot hotărnicia ce o arată în hrisovul lor, au pusără sfoară din Brusturii Hânsarului de unde scrie hotărnicia Scăienilor şi, puind piatră, au mers prin piscul Ciopârtac şi prin piscul cel din jos de stâna lui Jerpău (Jercău - n.n.)şi în piscu Tainiţii din jos şi drept la apa Fulgerişului, unde s-au împlinit sfori 98, şi a pus piatră hotar la colţul moşii de către Brăeşti şi de către Sibiceni. Au tras şi la mijlocul moşii la capul Pietrei Tainiţii unde au pus piatră către Brăieşti, lângă drumul ce urcă şi drept pe deasupra malului Şutu şi din vârful Făgeţelului şi devale până  la Izvorul Hânsarului şi au prins piatră unde s-au făcut sfori 95. A treia tăsură lângă apa Pârscovelului de către Brăieşti au pus piatră şi au mers din capul Chinovii ce urcă în muchie, ce l-au arătat moşnenii că este al Agatonului, unde în muche au făcut semne..."9.

 

I.5. Moşia Nucu-Scăieni (Băleanca)

           

            I.5.1.Din Cartea Albă a comunei Bozioru (2009)aflăm succesiunea transferului de proprietate al unei importante părţi a moşiei Scăienilor către boieri:

"Analiza mutaţiilor imobiliare relevă fărămiţarea moşiilor moşneneşti şi mănăstireşti şi închegarea treptată a unor mari domenii ale boierilor Cândeşti, ajunse apoi la cpt. C-tin Filipescu, la Ianache Văcărescu şi date de el ca zestre fiicei şi ginerelui - marele logofăt Nicolae Băleanu"10.  

 

            I.5.2.O detaliere a acestor transferuri găsim în documentele Procesului care a opus Schiturile moşnenilor Scăieni şi clucerului Nicolae Băleanu, încheiat prin hotărârea nr. 95 din 23 septembrie 1837:

            “Aceasta (moşie ce umblă pe 6 moşi) fusese vândută de către moşneni boierilor Cândeşti jumătate (adică 3 moşi). Paharnicul Ioniţă Cândescu şi soţia sa o dăruiseră nepoatei lor la căsătoria cu medelnicerul Constantin Filipescu, iar acesta o vânduse lui Iorgu Văcărescu. […] aşa cum se vede din trăsurile (măsurătorile) ei, docxument din 1781, conform căruia Filipăescu stăpânea Muntele (2120 de stânjeni), iar moşnenii Siliştea (tot 2120 stânjeni)”11.

 

            I.5.3.Dintr-un Regulament de exploatare a pădurii Nucu-Scăieni a moştenitorilor Ghika datat 1923 aflăm istoria moşiei, tipul pădurii şi unele toponime de interes:

"Pădurea Nucu, situată pe moşia Nucu-Scăieni, numită şi Băleanca (după numele fostului proprietar Grigore N. Băleanu), a fost cumpărată de Gheorghe Gr. Cantacuzino, fost prim-ministru. După moartea lui (1913), a trecut lui George şi Matei N.I. Ghica, primul major, ultimul minor. Pe baza înţelegerii dintre ei, proprietatea s-a împărţit în două, urmând o linie de-a lungul pârâului malul Şut, prelungindu-se pe Izvorul Mare şi pârâul Poieniţa până în Vârful Schitului, de unde se lasă pe piciorul ce dă în apa Pârscovelului. Partea stângă e a lui Grigore N.I. Ghica, cea dreaptă (până la Martiri-Nucu) e a lui Matei N-I. Ghica".

            ”Aspectul pădurii: codru neregulat de fag, în cea mai mare parte pur, în unele locuri cu mici ochiuri de răşinoase”.

            ”În timpul ploilor de lungă durată, argila îşi pierde din aderenţă şi provoacă alunecări şi surpări - Bahna, Vărf, Pietrele Stâlpilor, Iconiţa, Poiana Stâlpilor, Piatra Găurită”12

           

            Mulţumim Dlui. Prof. Ilie Mândricel pentru preocuparea sa de o viaţă privind aducerea la lumină a documentelor de arhivă care fac referinţă la comuna Bozioru şi nu numai.Cărţile sale sunt o adevărată mină de aur pentru orice cercetător serios al enigmelor şi misterelor din Munţii Buzăului.

 

Note:

*În paranteze sunt daţi anii după Cronologa Bizantină sau Domnească (numită şi de la Adam), socotiţi de la facerea lumii (AM). Diferenţa faţă de calendarul curent (AD)  este de 5508 ani pt. o dată cuprinsă între 1.I şi 31.VIII şi 5509 ani pt intervalul 1.IX-31.XII. 

1-6. Ilie Mândricel - Scormonind prin cenuşa veacurilor, Ed. Vega, Buzău, 2011. Indicaţiile bibliografice urmează structura autorului: nr. de referinţă document - pagină cărţii: 2/47, 50/61, 545/205, 24/53, 26/54, 147/90;

7. Ilie Mândricel - Fosta Mănăstire Găvanele, Ed. Editgraph, Buzău, 2015, pg. 76;

8-10. Ilie Mândricel - Scormonind prin cenuşa veacurilor, 397/157, 520/195, 1050/359; 

11. Ilie Mândricel - Fosta Mănăstire Găvanele, pg. 76;

12. Ilie Mândricel - Scormonind prin cenuşa veacurilor, 790/280. 

 

Atribute foto:

1. Istoria unei erori cartografice aşa cum apare ea în hărţile mai vechi şi mai noi: 1. Harta Cassini 1:100000 (IGA-1909) 2. Harta care însoţeşte broşura Munţii Buzăului, înspirată din hărţile militare. 3. Planşa L-35-089-D-b DTM;

2. Plan topografic al moşiei Nucu/Scăieni a logofătului Nicolae Băleanu. Reprodus după Ilie Mândricel - Scormonind prin cenuşa veacurilor, pg. 428;

3şi 4. Coperţi ale cărţilor lui Ilie Mândricel din care am extras documentele acestui capitol;

5şi 6. Dedicaţii deosebit de generoase primite de autor de la prof. Ilie Mândricel, pe aceleaşi cărţi.   

 

V.I.M.

 

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează

EDITORIAL

schitul Sf Andrei AthosIntrăm în curtea Schitului Sf. Andrei din Athos. Oprirea nu era în program. Dar ”fratele” Daniel voia să cerceteze magazinul cu obiecte de cult. După vreo 20 de minute, așteptându-l să cumpere suvenirurile sfințite, se apropie de mine călugărul care avea în grijă magazinul.

BOR(Preluat și adaptat de la alți anonimi...de prin interentul, uneori și benefic, chiar dacă face parte din puterile duhurilor răutăților răspândite prin văzduhuri​, alături ​de stăpânitorii întunericului acestui veac ​(​Efeseni ​6, 12)

Din BOR n-a mai rămas decît un SISTEM bisericesc, o BIROKRATURĂ religioasă, menită să gestioneze/controleze corect-politic, adică să veștejească, orice energie duhovnicească și națională autentică. Patriarhul fiind ales de mulți masoni infiltrați în Adunarea Națională Bisericească, devine astfel, sluga unui sistem masonic, care a penetrat la toate nivelurile Biserica.

Donald Tom profil PsihicZilele aceste nu am avut ce a face si am dat curs invitatiei unui colaborator de la MI5 din Londra de a-l vizita, in concediu. Nu, nu a fost ceva oficial, dar schimbul de impresii si experienta intre G.I.M. (Buzau, Bucuresti, Cluj si Iasi) a fost benefic si plin de reusite. Brusc, la ceaiul de la ora 5, amicul meu m-a invitat la un local sa cunosc o parte din echipa lui. Surpriza : la intalnire a fost prezenta si o studenta a faimoasei Leanne ten Brinke - asistent profesor doctor la Universitatea din Denver și un expert de top în ceea ce privește limbajul trupului. Brusc, stiind parca despre ce vreau sa o intreb, mi-a intins o carte si am rasfoit-o impreuna. Mi-a venit ideea sa-i arat un videoclip cu Donald Tom si sa o intreb « ce vede » ? Iata ce mi-a subliniat, printre alte comentarii si glume, inevitabile :

halep nervoasaDe la bun inceput trebuie sa spun ca ceea ce este scris mai jos parca sunt scris de mine...dar nu sunt! Cu toate acestea, gandurile asternute de bunul meu prieten din America mi-au fost impletite cu uriasa bucurie a victoriilor Simonei Halep ! Si cum gesturile mici fac totul, mi-a placut ca si voua, unele atitudini ale Simonei, dar intr-un mod cu totul ciudat s-au impletit cu altele, dizgratioase si chiar scarboase facute de ea.  Da, mereu a existat ceva care m-a intrigat, am vorbit cu cei apropiati despre asta si nu am spus-o in public…pana ce nu am citit randurile altora care, intamplator sau nu, observase aceleasi carente de caracter si gandire gaunoasa la campioana Halep. Sa fi fost mereu asa si sa se fi ascuns atat de bine de ochiul lumii, sau... banii au schimbat-o ? Oricum, in ultima perioada a inceput sa isi dea rau in petic si sa lase la suprafata din ce in ce mai mult caracterul ei dictatorial si avar dupa succes si bani ! Ceea ce m-a deranjat insa cel mai mult a fost lipsa de sentiment patriotic din ce in ce mai pregnant si un fel de tupeu….pacat amestecat cu smecherie ieftina ! Las acum sa vorbeasca altii despre asta, in randurile si interviul de mai jos (I.G.)!

ACUZ mDa. Acum este o certitudine. Alexandra a fost violată și ucisă. Am aflat despre aceste orori, numai prin curajul supraomenesc al unei fete de numai 15 ani. Dar odată cu Alexandra, am aflat că, în fapt, România a fost violată și ucisă.

trazneaPuţin peste jumătate de veac. Aşa ar începe în cuvinte descrierea unor cifre seci şi goale ale bilanţului vieţii mele. O soţie minunată, înţelegătoare, care şi cu cele mai grele sacrificii, mi-a fost alături. Tot timpul, necondiţionat. Un băiat la facultate, tânăr, frumos şi sănătos. În dese rânduri, mi-am pus familia, adică ce am mai de preţ pe lume la egalitate cu ce trăiesc şi respir: fotbalul. Mi-am dedicat ani din viaţă, am sacrificat timpul, sănătatea şi am mers din datorii în datorii, mi-am făcut din prieteni duşmani şi nici în al doisprezecelea ceas nu am învăţat că bunătatea şi dorinţa de a realiza lucruri într-o manieră corectă, echidistantă şi profesionistă sunt lucruri anormale pentru „normalitatea” societăţii în care trăim. Nu ştiu nici măcar să descriu în cuvinte ce simt.

0 eurocrisisÎn timp ce ne uităm la macabrul spectacol politico-juridic pus în scenă în ţărişoara noastră, în spatele uşilor închise, dar perfect transparent, se desfăşoară cea mai mare operaţiune de jefuire a ţării şi de intrare a ei într-o spirală fără ieşire.

Aşa-i că sunteţi surprinşi? Aşa-i că vă miraţi „cum de nu spune nimeni nimic”?

Sfetoslav Cremarenco matematician BuzauAșa se spunea în Buzău, timp de aproape 50 de ani, când venea vorba de învățat matematică la nivelul de sus, rezervat minților frumoase. Era bătaie pe locurile din clasa lui. La el, adică la Sfetoslav Cremarenco, apostolul matematicii. Unul dintre cei mai buni, dacă nu cel mai bun profesor de matematică din România în ultimii 50 de ani. Așa a spus unul dintre elevii săi geniali, Bogdan Enescu, iar matematicienii români nu l-au contrazis. La 77 de ani, de 10 ori câte 7, plus încă 7, venerabilul profesor urmează drumul trist al intelectualului român de elită ajuns la pensie, uitat de autorități, căutat doar de boli și de poștașul cu facturi, înseninat numai de amintiri și, rar, dar atât de intens, de recunoștința foștilor elevi.A mai trecut un an peste dansul...acum la 78 de ani...

Asociatia Nevazatorilor Buzau Proiect BucovinaPe 8 iulie 2019 începea activitatea din cadrul proiectului „Bucovina, ținut de istorie și legendă”, de care beneficiau persoane cu dizabilități vizuale din cadrul Filialei Judetene Buzau, proiect finantat de Consiliul Judetean Buzau din fonduri nerambursabile. Urma să aibă loc vizitarea unei serii de obiective turistice și desfășurarea unor activități cu caracter cultural și educativ, menite să elimine factorul izolare din rândul nevăzătorilor.Participarea în calitate de voluntar mi-a permis să intru în contact cu beneficiarii proiectului și să aflu cum se descurcă aceștia în viața de zi cu zi, ținând cont de dizabilitățile pe care le au.

TURISM CULTURAL News BuzauUn festival şi un târg turistic medieval. O modalitate optimă de promovare a patrimoniului istoric la nivel interjudeţean. Valorizarea acestor obiective de patrimoniu istoric impune, după cum afirmam, o viziune mai largă şi aplicată, şi anume ofertarea, în plan turistic, a unor acţiuni culturale de impact. După cum în spaţiul transilvănean conceptul de festival şi de târg medieval a devenit o realitate, tot astfel, la o scară redusă şi mai bine centrată pe obiectivele de patrimoniu, se poate lansa o astfel de acţiune culturală, direct legată de aceste foste centre mănăstireşti fortificate din zona Carpaţilor Curburii şi a Subcarpaţilor Moldovei.

mincoinele gogoneleIeri , 27.07.2019, la Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”a avut loc o baie de biodiversitate legumicola dupa tiparele europene indelung uzitate. Gusturi europoide aclimatizate in Valahia. In baia de multime, administratia locala si Onor. Minister al Agriculturii si al Plugariei, destalinizate cu portia, au avut ocaziunea sa insamanteze indelung un asalt de imagine printre poporenii din Targul Buzaului. Oras deschis, nu ? Te pui cu gustul traitorului din mitoc ( metoc)?

neocomunism RomaniaO evaluare corectă a trecutului istoriei recente a României, în speță, a istoriei comunismului, rămâne pe mai departe un deziderat de importanță majoră, mai ales în situația în care tânăra generație este victima influenței unor vechi mentalități încă existente, care umanizează trecutul totalitar și reclamă pe mai departe nostalgiile în raport cu Vechiul Regim. Potrivit unor statistici calificate, putem aprecia faptul că mai mult de 38% dintre adolescenți cred că regimul comunist a reprezentat o perioadă mai bună decât cea contemporană, fapt care pune în evidență o cunoaștere precară a realităților din perioada comunistă.

relation publicVizibilitatea, în plan cultural şi societal, a unei instituţii culturale trebuie să se fundamenteze pe implementarea unei campanii de relaţii publice eficiente, evitându-se, în mod categoric, amatorismul, adică ceea ce am numi, în mod plastic, „jocul improvizaţiei“. În nici un sector al vieţii sociale nu trebuie improvizat şi, drept urmare, nici în cel al culturii. Doar aplicarea profesionistă a unui plan, structurat pe etape distincte, poate genera îndeplinirea unor obiective culturale scontate. În acest sens, un departament de relaţii publice în spaţiul muzeal trebuie să demareze o radiografiere exactă a categoriilor de public asupra cărora urmează să acţioneze, în scopul facilitării prezentării ofertei culturale.

Momentul zilei

risipa apa CABSe intampla in aceasta seara (14.09.2019), In Buzaul haituit de Toma si Savulescu: In timp ce edilul se plimba la OSLO cu Asociatia "Mucipiilor", in Buzau este haos. Cetatenii sunt nevoiti sa plateasca apa neagra de la robinete si sa isi desfunde apometrele, filtrele si tevile din cauza malului de incompetenta al directorului Savulescu, protejata lui Toma Faliment. Pe strada Visinului, colt cu Bicaz (unde pentru "Dobrica view" s-a spart asfaltul si tevile de apa si canalizare)...curge apa...neincetat.

TROIA Premium Construct Buzau 2019 1AU INCEPUT! Sa darame tot....soferii de la TROIA Premium Construct (controlata de IPS Ciprian, arhiepiscopul Buzaului si Vrancei) care a luat prin incredintare directa lucrarile (de la Toma)pentru Podul din "Bariera Brailei" - Buzau...! :D

autobuze rable Transbus BuzauNu a trecut mult de cand am semnalat ca Gica Toader si Traian Cucu – cei doi « mahari » de la societatea Transbus SA, controlata de primarul faliment Toma (LINK), dau date tehnice false despre autobuzele second hand si iata ca primele masini din baza societatii crapa de uzura fizica si morala. Imaginile ne-au fost transmise de un buzoian revoltat pe situatie.

Lopata in asfalt Ramnicelu BuzauDOREII SUNT PESTE TOT! S-a intamplat la Ramnicelu, Judetul Buzau - un muncitor (se pare ca lucra la firma apropiata de PSD - ALKARON - patron un anumit F. T.) dupa chipul si asemanarea renumitului "DOREL" din povestile urbane ale Romaniei - a facut-o lata: a uitat O LOPATA in asfaltul turnat de firma! Asa ceva....mai rar!

Transbus BZ 85 VFGDupa ce au modificat computerul de bord la rablele de autobuze cu peste un million de km la ACTIV, aduse pe spagi de la rudele din Olanda si au montat compostoarele de bilete de pe vremea « Lu ‘ Ceasca »…. « Cuplu celebru » Gica – Cucu , a mai inventat una : « geam » din policarbonat, pentru o vizibilitate "mai buna" a realizarilor bulibasei TOMA ( BZ.85 VFG)!!! « SIGURANTA SI INCREDERE »... da, ma ?

asfaltare bataie de joc BuzauAnuntata cu surle si trambite, de sclavii primarului Toma, “Marea asfaltare” s-a dovedit o mare bataie de joc, pe bani publici. Daca acum putin timp am facut un reportaj cu asfaltarea fara cap si coada de pe varianta din zona Oborului de animale de la marginea orasului (LINK), iata inca o “realizare” de acelasi fel: asfaltarea de pe strada Depozitului, din cartierul Simileasca (facuta cu nici un an in urma - 2018)!

Buzau orasul buhait TomaDe 3 ani, Buzaul s-a buhait la fata! Mizerie, nesimtire tipica adusa de un meltean, jeg moral si fizic, nesiguranta pe strada si totala lipsa de viziune din partea celor platiti sa vegheze la bunastarea contribuabililor! Nimic nou - o mafie inlocuita cu alta, mai fomista si second-hand! Potrivit DEXonline, “Buhait”, inseamna “Umflat (de somn, de beție, de boală etc.); buhav. Ochii mari încercănați cu pungi vinete, buhăiți de somn ori de nesomn. Vorba lui Rebreanu: “Era încă buhăit și mahmur:, sau daca-l preferati pe Sadoveanu: “Un buhăit cu nasul vînăt de beție”. Iata va prezentam, fara prea multe comentarii, cateva imagini din Buzau, primite de la cititorii nostri, care evident sunt mult mai destepti ca ai altora.

caricioplan Toma BuzauAvem nevoie de un avion in rondul de la intrarea in Buzau (Nord)? Categoric, NU ! Puteau sa fie cheltuiti banii mai eficient, pentru lucruri concrete, in slujba cetatenilor ? Categoric, DA ! Ne vom incalzi la iarna cu…. Avionul lui Toma ? « Cu cherosenul de la el » - raspunde un buzoian !

WC scoliO parte din banii pentru toaletele-container, aprobaţi de către Guvern pe 31 mai prin HG 363/2019, va fi retrasă de la 27 de şcoli, potrivit unui proiect de hotărâre publicat de Ministerul Educaţiei.

Desene pe asflat Micro IIIIubire, zambete si veselie prin toata fiinta lor... Voci cristaline, culori, priviri calde si...desene pe asfalt. Asa si-au petrecut o parte din timp un grup de copii din cartierul buzoian Micro III.

blocat de politieIn urma cu putin timp, un buzoian ce a refuzat sa opreasca la semnalul politistilor a fost urmarit si blocat in cartierul Micro III.

Ecaterina STROESCU

totul despre bulau Toma halucinantDelir total a’ la TOMA! Vizualizati cu atentie! :)) Citate celebre: "Aia "marii angrosisti...daca sunt comercianti...sa aprovizioneze numai noaptea!" (de pe Transilvaniei)....despre Gigacalorie: "Daca o sa fie gigacaloria mai mare....O SA-MI CER SCUZE...! " ... "Ordonanta PRESEDENTIALA...", O sa incercam sa livram caldura si la cei care raman bransati la RAM....dar nu cred ca o sa pot livra caldura asa ca ii rog sa se debranseze ...!!!" :))

bon buclucasUn patron de local din Posta Calnau s-a trezit cu mai multe reclamatii verbale din partea clientilor... Totul pentru ca, pe bonurile fiscale, scria un "mesaj indecent". A cui este vina? Nimic masluit, nimic contrafacut..pur si simplu in loc de "PIZZA traditionala" scria "PIZZDA traditionala"! Cine este de vina? GP spune ca de abia si-a deschis localul si cine a montat casele de marcat din restaurant este probabil vinovat de "gluma" respectiva. Pana una alta, toata comuna si nu numai se amuza de intamplarea cu pricina.... Intrebam si noi: "Stie ceva" masina respectiva - asemenea animalelor de companie care copie din caracterul stapanilor? Se poate interpreta si aici in acest fel, patania?

ELCOR 

ziare
Qr Code
URMARITI-NE PE YOUTUBE - QR CODE