ULTIMA ORA:

Stâlpii Tainiţei din Munţii Buzăului - Dosarul unei enigme (IX) - În delimitarea graniţelor unor comune

Musceleanu Vlad-Ionuţ şi Redacţia ”Buzău-News”

Stâlpii Tainiţei din Munţii Buzăului - Dosarul unei enigme (IX)

II. În delimitarea graniţelor unor comune

 

II.1.Com. Brăesci - ”Comună rurală în Plaiul Pârscov, [...] Limitele sale sunt: la Nord, începe de la Surduce (pietre mari), şi merge pe hotarul moşiei Goideasca, până dă în albia Sărăţelului Goideasca, se lasă pe Sărăţel în jos, până la gura isvorului Călugăru (la dreapta Sărăţelului), ia pe Culugăru în sus până la Ciuciurul Orbului, urcă în vf. Arsenia, de unde apoi se lasă în Curmătura Nucului; de aci merge în Stâlpii Tainiţei şi peste muchi se lasă în Pârscovelu (Isvorul dulce), se lasă pe isvor în jos pe hotarul moşiei Pinu, până dă iar în Sărăţelu...”1;

 

II.2.Bozioru, C. rurală în plaiul Pârscov, [...] Limitele sale sunt: [...] la Est [...] se lasă pe is. Pârscovelu, pe care merge până în vl. Cireşului, de unde se dirig'e spre Poena cu Lapoşi (pd. Nucu) şi linie dreptă în Vf. Mestecănului: La Curmătură; de aci ia pe drumul Fulgerişului, ajunge la Copaciul cu trei giumânări, urcă pe mc. Tănăsoiului în Vf. Ciopârtacului, de unde, iar în linie dreptă, ajunge la Brusturii Hânsarului;  la Nord, din Brusturii Hânsarului se lasă pe is. Hânsaru…”2;

 

II.3.Com. Goidesci - ”Comună rurală în plaiul Pârscov, [...] Limitele sale sunt: [...] coboră în albia râului Sărăţelul (la punctul numit: La Paraschiva'n gârlă) merge puţin pe albia Sărăţelului, până în gura isvorului Călugăru, apoi ia cursul isvorului Călugăru în sus şi continuu urcând, ajunge în vf. Muntelui Arsenia, pe al căruia plaiu merge prin pădurea Tainiţa, trece pe lângă Stâlpii Tainiţei, întâlnesce isvorul Tainiţa şi se lasă pe densul în jos, până la vărsarea sa în râului Bâsca Rosilei, în faţa aşezământului Bâsca...”3;

 

II. 4.Com. Gura-Teghii - ”Comună rurală în plaiul Buzeu, [...] Limitele sale sunt: [...] la Sud, urcă pe r. Bâsca (Rosilei  - n.n.), până în is. Hânsarului, suie puţin pe isvor şi ia costa, mergend pe plaiu, până în Vf. Ciopârtacului, trece pe la Piatra cu bradii, Curmătura-Nucului (Gropa-Nucului) şi dă în dealul lui Vodă, lângă is. Tainiţa…”4;

 

II.5.O Poiană a Stâlpilor Tainiţei apare în actul de stabilire pe teren a hotarului administrativ dintre comunele Brăieşti-Râu (Bozioru - n.n) - Gura Teghii (1964):

            "Astăzi, data de mai sus, am procedat la delimitarea şi bornarea pe teren a hotarului administrativ dintre comunele susamintite, după cum urmează: Hotarul începe din punctul de 3 hotare între comunele Brăieşti-Rîu-Gura Teghii din punctul Pârlitură, materializat pe teren prin bornă de lemn şi movilă de pământ, materializat pe schiţă cu numărul 2/8. De aici hotarul merge pe direcţia N-V, trecând prin punctul 28 printr-o linie sinuoasă pe marginea de Vest a fâneţii dela punctul Poiana Stâlpilor Tainiţei prin borna de beton nr. 50 din pădurea Băleanca şi până la punctul de 3 hotare între comunele Gura Teghii - Râu - Între Sibicii (Colţi - n.n.), materializat pe teren cu bornă de lemn şi movilă de pământ, marcat pe schiţă cu nr. 1/3, punct amplasat pe firul apei Fântâna Rece, de aici la Punctul Crucea lui Coman"5.

            Trebuie precizat că în toate documentele topografice consultate, apare doar Poiana Stâlpilor.  

***

           

O referinţă mai greu de contextualizat în lipsa cunoaşterii perioadei de referinţă găsim într-un articol publicat de Ilie Mândricel într-o revistă ortodoxă:

            ”Una din pădurile de la Bozioru, la hotarul cu Brăeşti şi Gura Teghii, se numeşte Tainiţa. Muntele Tainiţa şi pădurile de pe el au rămas până azi izolate şi mai puţin străbătute de om. De aici privesc spre cer vestiţii Stâlpi ai Tainiţei, un important punct de hotar între ultimele trei comune din latura nordică a judeţului Buzău, pe ”linia de cordon” cu Transilvania”6.

            Componenţa şi implicit limitele acestor comune au variat în timp. De exemplu, din referinţa II.5. putem extrage situaţia actuală (rămasă aceeaşi din anul 1964) a punctului de 3 Hotare dintre comunele Brăieşti - Râu (Bozioru - n.n) - Gura Teghii. El corespunde unui punct aflat la Nord-Est de Poiana Stâlpilor. Vom explica ulterior de ce se numeşte aşa în documentele topografice şi de ce în documentul II.5. apare ca Poiana Stâlpilor Tainiţei. De reţinut că nu aici se află Stâlpii Tainiţei, fiind posibil ca Mândricel să facă o confuzie neintenţionată.

 

Note:

1-4. Basil Iorgulescu - Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzeu, București, Socec, 1892, pg. 61, 53, 256, 488;

5. Ilie Mândricel - Scormonind prin cenuşa veacurilor, Ed. Vega, Buzău, 2011, 1013/344;

6. Ilie Mândricel - Din umbra chiliilor în floare (II): Izvorul tămăduiriiîn Porunca Iubirii nr. 4/2005, pg. 61.

 

Permutări toponimice

 

            Din documentele reproduse am extras următoarele toponime: Stâlpii Tainiței, Stâlpii Ascunşi, Petra Tainiţi<i> (Piatra Tainiţei), Curmătura Stâlpilor, Piscu Tainiţii (din jos?), Pietrele Stâlpilor,  Poiana Stâlpilor, Poiana Stâlpilor Tainiţei.

            La prima vedere constatăm o încâlceală de nedescris: toponimii similare la prima vedere şi prin urmare generatoare de confuzii, puncte identice denumite diferit de la o epocă la alta şi chiar pe parcursul aceleiaşi perioade, … Unele echivalări pot fi făcute cu uşurinţă prin coroborarea datelor, ca de exemplu Stâlpii Tainiței = Stâncii Ascunşi; în alte cazuri însă operaţiunea este nesigură şi riscantă.

            Din analiza încrucişată a documentelor se pot face următoarele constatări:

            - Hrisovul lui Constantin Basarab Vv. din 15 martie 1697 (7205) - I.1.2., întăreşte pe cel anterior, dat de Mihnea Vodă Turcitul la 18 iulie 1587 (7095) - I.1.1. şi se referă la o suprafaţă de teren cuprinsă între aceleaşi semne. Rezultă că Stâlpii Tainiţei = Stâlpii Ascunşi. Documentul din 9 iulie 1870 (I.1.3.) este o copie târzie a celor două menţionări anterioare.  

            - Hrisovul de întărire dat de Matei Vodă Basarab (emis în perioada 1 septembrie 1650 - 31 august 1651/7159) - I.2.1. este menţionat şi reprodus într-un document juridic datat 25 mai 1825 (I.3.1.). Rezultă că Petra Tainiţi<i> = Stâlpi (o prescurtare evidentă a formulelor anterioare);

            -  Acelaşi Hrisov dat de Matei Vodă Basarab (I.2.1.) este reprodus într-o Ocolnică a moşiei Scăieni (datată ante 1870) - I.2.2. Rezultă că Petra Tainiţi<i> = Curmătura Stâlpilor;

            - O Hotărnicie a moşiei Scăieni a Logofătului Nicolae Băleanu datată 28 aprilie 1867 (I.4.1.),  ne tentează să echivalăm Piscu Tainiţii (din jos?) = capul Pietrei Tainiţii, deşi lucrurile sunt neclare aici;

            - De asemenea, din compartartea Regulamentului de exploatare a pădurii Nucu- Scăieni datat 1923 (I.5.2.) cu Actul de stabilire pe teren a hotarului administrativ dintre comunele Brăieşti - Râu - Gura Teghii (II.5.) putem echiva Poiana Stâlpilor ca formulă prescurtată pentru Poiana Stâlpilor Tainiţei, cu precizarea că întinderea spaţială a acesteia a variat considerabil în timp.

            Din documente rezultă că unul și acelaşi punct de hotar - asimilabil Stâlpilor Tainiţei după prima atestare (1697) - a primit de-a lungul timpului mai multe denumiri:

- La 1587, 1849 avem Stâlpii Tainiţei;

            - În 1650/1651 şi 1796 - Petra Tainiţi<i> respectiv Piatra Tainiţii;

            - În 1697, Stâlpii Ascunşi;

            - În 1825 este folosită prescurtarea Stâlpi;

            - În 1837 se foloseşte formularea duală ”Stâlpii Tainiţei ce li se zice şi Stâlpii Ascunşi”,

             - Ante 1870, Curmătura Stâlpilor;

 - În 1923, Pietrele Stâlpilor.

            Credem că această mică babilonie are două cauze principale:

            1. Desemnarea ca punct de hotar a unei mici zone restrânse mai degrabă decât a unui reper individual;

            2. Aparenta variaţie de nume este parţial generată de înlocuirea toponimelor propriu-zise cu atribute toponimice (prin excelență descriptive).   

            Vom detalia pe parcurs indiciile obţinute din parcurgerea documentelor de epocă, asamblându-le treptat într-un tot unitar şi coerent.

 

Referinţe cartografice

 

            În cercetarea noastră am folosit mai multe hărţi şi schiţe topografice ale zonei:

           

Vechi hărţi militare:

- A 2-a ridicare topografică Austro-Ungară Wallachia [B III a 203-4] Planşele IX-X 21-22 şi XI-XII 21-22 (ridicate între anii 1856-1857 de austrieci). Scara 1:28000;

- A 3-a ridicare topografică Austro-Ungară Planşa 44-45 Ploieşti (tipărite cca. 1910). Scara: 1: 200000;

- Charta României Meridionale (cunoscută şi după numele graficianului - Harta Satmari). Columna 9 Seria 2 şi Columna 10 Seria 2. După ridicarea austriacă din 1856-1957. Anul pulicării: 1864. Proiecţie Cassini-Soldner. Scara: 1:57.600;

- Cassini Seria XVI Coloana R – Ivăneţu, Stat Majorul general al Armatei - Institutul Geografic 190. Scara 1:50000;

- Cassini Seria IX Coloana I - Muntele Penteleul şi Nerejul - Institutul Geografic al Armatei 1909. Ridicare pe teren în anii 1894 şi 1895. Scara 1:100000;

- Planurile Directoare de tragere planşa 4455 Direcţia Topografică Militară tipărit în anul 1953. Reprodus după ridicările din anii 1890-1895. Proiecţie Lambert. Scara: 1.20000;

 

            Hărţi militare moderne:

- Direcţia Topografică Militară L-35-89 (Covasna-3) tipărită în anul 1996. Proiecție UTM/WGS 84. Scara 1:100000;

- Direcţia Topografică Militară L-35-89-D.  Scara 1:50000;

- Direcţia Topografică Militară L-35-89-D-b. Proiecție UTM/WGS 84. Scara 1:25000;

 

            Hărţi forestiere:

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Gura Teghii U.P. XII Ivăneţu ICAS Staţiunea Piteşti, anul 1982. Scara 1:20000;

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Gura Teghii U.P. XII Ivăneţu ICAS Staţiunea Braşov, anul 1992. Scara 1:20000;

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Gura Teghii U.P. X Ivăneţu ICAS Staţiunea Roman, anul 2012. Scara 1:20000;

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Pârscov U.P. III Bălăneşti ICAS Staţiunea Piteşti, anul 2008. Scara 1:20000;

 

            Hărţi cadastrale:

- Limitele UAT (unităţilor administrativ-teritoriale) judeţul Buzău - ANCPI

- Planuri topografice L-35-89- D-b-1...4. ICSPS 1970. Originalul editat de Institutul de Geodezie, Fotogammetrie, Cartografie și Amenajarea Teritoriului, 1973. Scara 1:10.000;  

 

            (și) Altele:

- Harta anexată broşurii Munţii Buzăului (Munţii noştri, nr. 13) - Gr. Posea, M. Ielenicz, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977. Schiţe şi hărţi: M. Ielenicz, Gr. Posea; Carografia: E. Vişu. Interesează harta medalion ilustrând Traseul Gura Teghii - Hânsaru. La ”Bibliografie” sunt indicate hărţile ocolului silvic Gura Teghii. Scara 1:20000;

- Schiţa topografică ”Munţii Buzăului - Culmea Ivăneţului. Relicvele rupestre din zona satelor Aluniş - Nucu - Ruginoasa” care ilustrează articolul Laurenţiu Mircea Muscalu - Poteci pe culmea Ivăneţului, pg. 103. Schiţa hărţii: L.M. Muscalu,  Cartografia: C. Gherase. Scara 1:20000;

- Schiţa topografică care ilustrează articolul Dan Nedelea - Medalion Masivul Ivănețu - Călătorie în spațiu și timp în revista Munții Carpați nr. 22, pg. 9. Scara 1:30000;

- De asemenea, au fost utilizate serviciile on-line Google Maps, Google Earth Pro, Bing Maps şi  ANCPI - Geoportal.

***

           

În analiza noastră am studiat atât individual diversele planşe de hartă, cât şi comparatriv. După georeferenţiere, ele au fost suprapuse, pentru a identifica elemente comune. Unele surse sunt redundante, deşi sunt datate diferit. Ele au fost de ajutor fie pentru a suplini planşe din aceeaşi categorie cu o calitate slabă a tiparului sau a reproducerii digitale, fie pentru a urmări în timp posibila evoluţie a unor particularităţi.

            Din ”munca cu harta” au reieşit câteva probleme generale:

            - Există cazuri în care deşi toponimul nu apare indicat, se pot efectua echivalări prin convergenţa poziţiei. În astfel de cazuri, de interes este doar poziţia şi cota redată, care ne-au folosit la realizarea unor echivalări;

            - În unele situaţii, atribuirea toponimică este greşită;

            - Unele cote ale aceluiaşi punct diferă de la o sursă la alta;

            - După cum era de aşteptat, după georeferenţierea planşelor de hartă nu a rezultat o suprapunere perfectă. În astfel de cazuri, am operat aproximări rezonabile din punct de vedere statistic.

           

            Dorim să ne arătăm aprecierea faţă de voluntarii de la geo-spatial.org, a căror activitate utilă ar trebui să fie apreciată şi sprijinită, nu îngreunată de birocraţia omniprezentă care vegetează prin instituţiile oficiale. Mulţumim Dlui. Vasile Crăciunescu pentru cele două planşe Cassini cu scările 1:50000 şi 1:100000 şi prietenului nostru, brăileanul Leonard Stelian pentru efortul depus în ”prepararea hărţilor”.

 

Atribute foto:

1. Lupă din Atlasul Căilor de Comunicații (1897; Stabilimentul de Arte Grafice „C. Ghiulea”), scara 1:200.000. Linia roșie trasează granița dintre Plaiurile Pârscov și Buzău;

2. Plaiurile Buzău și Pârscov așa cum sunt ele redate într-un manual geografic școlar de la începutul secolului trecut;

3. Lupă după planșa DTM L-35-89-D-b, peste care au fost suprapuse digital limitele - UAT - ANCPI. Este evidențiat punctul de 3 Hotare dintre comunele Gura-Teghii, Brăești și Bozioru. În fundal, limitele celor 4 comune din aria de interes.

 

 

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează

EDITORIAL

Toma lavoare BuzauMăi oameni buni, ăștia care mai aveți un pic de conștiință, ăștia care aveți puterea să treceți peste ordinele de partid, opriți-l măi fraților! Opriți elucubrațiile tomisto-bolșevice și habarniste ale lui Toma. După ce ne-a înghesuit în autobuze ca pe sardele, după ce ne-a sacrificat sănătatea pentru banii de la Drăgaică, acum împânzește urbea cu nenorocirilea alea de lavoare folosite de obicei în taberele pentru refugiați!

Spaimele romanilor fara job covidDincolo de masurile guvernamentale pentru prevenirea raspandirii coronavirusului (masuri de inteles pana la un punct), persista o intrebare teribil de apasatoare: ce se intampla cu economia? Cine garanteaza ca micile afaceri nu vor muri vazand cu ochii, din cauza ca au fost nevoite sa-si reduca sau chiar sa-si suspende activitatea pe timpul starii de urgenta?

Lume nesustenabila renastere„Valorizăm ciudații și marginalii, ignorăm adevăratele elite, care prin mintea și brațele lor țin civilizația noastră în spinare de secole”, scrie fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, care explică de ce lumea în care am trăit până la coronavirus se va încheia, privind însă cu speranță către societatea care va renaște din această criză.

Omagiu medici spital BuzauVineri, 03.04.2020, la Buzau, in jurul orei 11:00 echipele mixte ale politistilor, militarilor, jandarmilor, pompierilor si a celor de la Politia Locala au adus un omagiu cadrelor medicale din Spitalul Judetan Buzau. In semn de pretuire au salutat pe cei care se lupta zilnic pentru sanatatea buzoienilor. La randul lor, cadrele medicale au aplaudat initiativa acestora!

TomVID primarul degeaba CLM BZ martie 2020Faptul că situația este una delicată ne este cunoscut. Faptul că mulți dintre minunații noștri aleși au dat bir cu fugiții, iarăși ne este cunoscut. Faptul că alți dintre minunații noștri aleși își continuă campania, chiar înjurând și jignind adversarii politici, unii chiar bolnavi de covid (https://www.newsbuzau.ro/editoriale/41999-dosarele-lui-didimos-idiotulidiotilor-sau-adevarata-fata-a-unui-fost-ministru-al-culturii-din-romania – chiar dacă postarea respectivă a dispărut după materialul nostru), deasemenea ne este cunoscut.

adrian patrusca editorialNu este adevărat că virușii sunt organisme inferioare, aflate la granița dintre viață și moarte. COVID-19 pare înzestrat cu inteligență. Are concepții ideologice. Este de Stânga.

De exemplu, zici că l-a citit pe Malthus, cel atât de drag progresiștilor de azi, care susținea controlul strict al populației în funcție de resursele economice.

ghita K1Campionul mondial la K1 Daniel Ghita (foto), supranumit Samuraiul Salbatic, un aparator al drepturilor omului si un adevarat patriot, ii arata manusa presedintelui Romaniei Klaus Werner Iohannis, acuzandu-l ca isi bate joc de poporul roman, cot la cot cu Guvernul meu, sau mai bine zis Guvernul zero, cel despre care afirma ca a luat zero masuri sociale in timpul pandemiei de coronavirus.

anarhiaAnarhie, conform originalului din greacă, αναρχία, este un concept care se referă la existența unei societății anarhice, societatea oamenilor liberi. Anarhismul este denumirea unei filozofii politice sau denuminarea unui termen generic pentru un grup de concepții de natură filozofico-politică, care sunt mai mult sau mai puțin legate una de alta, derivat din cuvântul din limba greacă veche an-archos, care s-ar traduce în limba română prin expresia fără conducere sau fără conducători.

Petrica Alexa"Este nevoie mai mult ca oricand sa dam dovada de solidaritate. Romania, lumea intreaga, trebuie sa faca fata unei provocari dramatice...

Eliminarea pensiilor speciale a fost o tema de campanie electorala. Chiar credeti ca si-a dorit clasa politica din Romania, rezolvarea acestei probleme?

Acum exista posibilitatea suspendarii pensiilor speciale prin ordonanta de urgenta.Suntem in stare de urgenta!

Nici macar argumentele cu “ anticonstitutionalitatea” sau “atacarea la CCR”, nu mai stau in picioare. Tine doar de vointa celor care conduc aceasta tara. Da, este nevoie de solidaritate. Va propun sa incepeti cu asta.

Urmatoarea perioada, va fi una foarte complicata.Multi dintre concetatenii nostri,vor fi nevoiti sa traiasca de pe o zi pe alta. Desi sunt o persoana optimista, inclin sa cred, ca solidaritatea de care avem nevoie nu va cuprinde si acea categorie “speciala” de cetateni...

Despre coronavirus..

"Este clar ca omenirea se afla in fata unei mari provocari. Trebuie totusi,sa pastram un echilibru in abordarea acesteia.Nici sa exageram cu potentialul patogenic al acestui virus dar nici sa ramanem  nepasatori .

Abordarile diferite in lupta cu aceasta pandemie,inclusiv in cadrul UE,ma fac sa cred ca inca mai sunt multe necunoscute despre acest virus.

Ma intreb, de exemplu,daca este cea mai buna varianta sa mergi pe o abordare generala, sau pe una diferentiata,stratificata din punct de vedere socio-medical.Concret, ma intreb daca nu ar trebui sa ne concentram eforturile prioritar pe segmentul vulnerabil al populatiei, batrani si persoane cu patologii grave asociate,fiind stiut faptul ca la aceste categorii populationale virusul poate fi mortal.

Ma intreb,de asemenea,daca nu ar trebui sa luam in calcul si efectele “colaterale” ale ultimelo masuri: dezvoltarea bolilor psihice, limitarea preocuparilor pentru abordarile preventive ale problemelor medicale in general, probleme economice. Cu toate aceste efecte vom ramane si dupa ce vom trece peste aceasta pandemie.

Si mai concret, ma intreb daca nu ar fi ok sa luam in calcul, macar ca varianta de lucru, pastrarea unor conditii rezonabile de circulatie si socializare,cu riscul de a integistra un nr mai mare de persoane infectate (dar care vor dezvolta imunitate pt acest virus), concomitent cu dezvoltarea masurilor de protectie pentru persoanele vulnerabile.

Pana atunci, va invit pe toti sa respectam toate instructiunile transmise de specialisti si autoritatile statului. Cu siguranta, vom trece cu bine si peste asta!"

Petrica Alexa

SURSA: Facebook

Dosarele lui DIDIMOS grupurid e lucru romania UEÎn plină criză epidemică, cu atentat direct asupra sănătății românilor, vedem o fotografie apărută pe profilul unei rețele de socializare al președintelui partidului care până acum câteva luni a asigurat guvernarea acestei țări. În fotografie vedem niște personaje cărora românii le tot dau eject din viața politică, dar care se agață cu disperare de scaunele puterii.

evz1. Vineri, 20 martie 2020, toate televiziunile de știri, dar și generaliste, au difuzat pînă la inundație catastrofală noul Mesaj către națiune al lui Klaus Iohannis. N-aș fi aflat ce-a zis Sanitarul de la Cotroceni, cel care în 27 februarie 2020, ne sfătuia să nu ne îngrijorăm: „Coronavirus se reduce la o tuse ușoară”, dacă la televiziunile la care am intrat pentru a-mi da cu părerea nu ar fi fost pus în neștire. Am observat mai întîi că distinsul a citit textul de pe prompter. Text scris de alții și, mai rău, trecut prin el fără să-l atingă ca fulgerul printr-un paratrăsnet. Cum să citești un text care se vrea un mesaj menit să emoționeze, să facă națiunea să tresară? După ce l-am auzit pe tot mi-am dat seama că textul nu putea fi altfel decît citit. Nimic omenesc, nimic din suflet. Un text plat ca o bucată de tablă, un text plin de clișee și acelea ieftine: Împreună vom reuși, protejați-vă pe voi și pe cei dragi, românii, popor greu încercat, bla, bla. Au urmat deja binecunoscutele sfaturi de igienă date de dimineața pînă seara de doctorii în criză de andropauză și de vedetism.

ordonanta militara Vela Petrescu Stan„Dacă Patria mă va trimite sub pământ și acolo mă voi duce pentru ea” - Generalul Nicolae Dăscălescu

Domnul ministru al Internelor, ar fi trebuit să-și dea seama că nu este autoritate militară și mă întreb dacă are sau nu dreptul de a emite ordonanțe militare. Nu ne aflăm nici în starea de asediu, nici în cea de mobilizare și nici în cea de război, situație în care o autoritate militară emite asemenea ordine. Se vede treaba că acest colos de funcționari publici și „militari” din MAI, a rămas cantonat în meandrele neocomunismului multilateral dezvoltat și nu dispune de consilieri juridici competenți. Se vede bine că la Cotroceni, ca și la Palatul Victoria, lipsesc consilierii.

Michael LevittBiofizicianul americano-britanic-israelian Michael Levitt, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2013 și profesor al Universității Stanford, este una din figurile care dă asigurări omenirii că răspândirea coronavirus este pe un trend descendent și afirmă că această criză mondială se va sfârși curând.

Momentul zilei

Dr Damian ElenaZilnic îi mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a fost dat să întâlnesc, în momente dificile de sanatate, un medic extrem de profesionist, pentru care pacientul este în primul rând un OM, și apoi un bolnav.

Papa BOR COVIDMesaj dur al unui credincios din Italia, adresat Papei Francisc: "Nu mai intru in biserica pana ce tu Papa nu cumperi din averile tale masti si aparate de respirat la toti credinciosii...!". In BOR cand vedem asa ceva? Unde sunt credinciosii adevarati nu cei de "duminica" spalati pe creier de ierarhi si popi flausati? Cereti bani pentru catedrala Neamului? Acum cine intra in ea? "Vindeti tot si urmati MIE" zice Hristos, voi de ce predicati ceva ce nu urmati? Vipere! IPS Ciprian al Buzaului si Vrancei, nu ai nimic de zis? Te ascunzi in resedinta platita de buzoieni si numeri banii?

toma nas rosuS-a fasait si Eurovision Buzau 2020! Un esec total! Muzica mediocra, acustica de doi lei, 200.000 de euro din bugetul buzoienilor aruncati pe imaginea si grandomania primarului Toma faliment! Buzoienii au platit fara voia lor in euro, un spectacol de tot rasul, cu artisti "no name", care au interpretat elucubratiile lor muzicale intr-un mod ce ar face invidios orice magar care rage. Multi dintre ei nu au avut acces, pentru ca invitatiile s-au impartit "pe spranceana"...rosie! Au platit deci si s-au uitat la televizor! Adevarata batjocura! Singura cu prestatie ceva mai buna a fost Dora, buzoianca noastra, care sincer nu intelegem ce cauta la sindrofiile de partid si campania elctorala a PSD!

tei taiati Crang piroane marmura Platou DaciaIncepand cu sfarsitul saptamanii trecute, cititorii ne-au semnalat niste fapte de nedescris pentru un oras modern, cu respect fata de lege: sub pretextul “toaletarii”, se marcheaza pentru taiere si teii sanatosi de pe aleea principala din Crang! La fel – cu zel specific, comerciantii "de la cortul cu martisoare", acreditati tacit de primarul Toma faliment (sau de unii consilieri contra votului din CLM) au fost zariti de cativa buzoieni cum bat cu barosul piroane in placile de marmura de pe Platoul Dacia - monument istoric - (daca tot e plin cu gropi si jeg si respectivii scuipa si arunca cojile de semninte pe jos, de ce sa nu o faca?

copaci botezati CrangBuzauEpisod demn de “Cascadorii rasului”, intamplat astazi 11 februarie 2020 – in Parcul Crang din Buzau. Toma si “personalitatile” lui (multiple) au descins in Crang si au…”botezat” copacii cu numele unor din “laureatii” de la Palatul Comunal. Imaginea, ca si actiunea este una mai mult decat ridicola – a se vedea colajul foto! Din peisaj nu au lipsit..."tzarcovnicii" presari platiti din banii publici si "maestrii de ceremonii" de la B.P.H.! Una peste alta, actiunea este atat de ridicola, incat respectivii au jubilat si au ras tamp la actiune, nestiind ca prin acest gest de fapt…isi sapa groapa – “unul-altuia”!

SpataruMai multi locuitori din Spataru (jud Buzau) au iesit la un protest spontan astazi - 01.02.2020, pentru ca au inteles ca autoritatile vor sa schimbe iesirea din Spataru si sa  puna alte restrictii de viteza in zona! Primarul comunist din localitate fuge de dialogul cu populatia si are impresia ca poate actiona in detrimentul intereselor comunitatii, dupa cum vrea "muschii lui", sau cum ii dicteaza gasca lui..."interlopa"!

Toma PMP BZDuminica 26 ianuarie 2020, "senzorii" nostri ne-au transmis ca Donald Tom se afla in vizita "de lucru" la Partidul Miscarea Populara Buzau, cu sediul pe strada Pacii din Buzau (sediu dat din "generozitaea" aceluiasi edil, dar cu conditionare precisa: sa se voteze in CLM - Proiectele PSD!!!) Cum martzafoiul este deprins cu astfel de escapade, a dat porunca slugilor de la PMP sa "sigileze" poarta.

parasuta lui Donald Tom"Un tip cade de la etaj pe trotuar

în fara unei femei în vârsta:

- Vai maica, te-ai lovit?

Tipul se ridica Si zice:

- Ce vorbesti mamaie,

eu sunt parasutist de la Buzau,

oras al aviatiei si al

parasutismului militar !

- Si parasuta unde e ?

- E sus, o bate barba-su!"

SURSA: facebook

 

asfaltare cabJupanul Toma continua sarabanda actiunilor de imagine, fara menajamente si bun simt! Astazi, vineri 20.12.2019 URBISUl, asfalta pe ploaie, pe repede inainte, o alee ce dadea la Hotelul Simonei Savulescu (noul sediu al Companiei de Apa Buzau).

Concert Vienez pentru partidDaca si-a inchipuit cineva ca spectacolul de seara trecuta este pentru muritorii de rand, buzoienii care isi dramuiesc banii pentru traiul de zi cu zi se inseala amarnic. Inca o data Primaria Buzau a dat dovada de recompensa din banii publici a sustinatorilor PSD, a pilelor de partid, a angajatilor din institutiile publice platiti si asa cu salarii cu multe cifre gen Compania de Apa, ISJ Buzau, URBIS, RAM. A fost o pomana electorala pe care credeam ca multi dintre cei prezenti o inteleg si nu o accepta din demnitate, am fost dezamagita.

News Buzau colinde CJ BuzauJoi 19 decembrie 2019, zeci de colindatori au trecut pe la Consiliu Judetean Buzau si au incantat auditoriu prin interpretarea unor colinde traditionale de Craciun. Au fost copii, oameni maturi, cunoscatori ai folclorului sau amatori. Toti s-au plimbat prin fata consilierilor judeteni si a presedintelui Petre Emanoil Neagu. Inca o data "elful" PEN a dat dovada de ceva ce nu au multi conducatori de institutii: diplomatie si fler!

Toma MedicamenteUn altfel de plugusor, bantuie la Palatul Comunal: “Semne de boala, anul are…!” – “zicala” preferata a edilului Toma! In timp ce Donald Tom merge pe banii romanilor (Asociația Municipiilor din România) la JW Marriott Bucharest Grand Hotel sau se rupe in figuri si balbe pe la “fratii” moldoveni, tinand alocutiuni poticnite in “tintesteana veche”, Guvernul Orban ii “taie macaroana” finantarilor electorale! Acum cateva zile, prim-ministrul Ludovic Orban i-a anunțat la întrunirea Asociațiilor Municipiilor din România că va sista alocarea de bani prin FSDI, acolo unde nu s-au semnat contracte. Neputand sau nevrand sa aduca vreun cent din Fonduri Europene la Buzău (se fura cam greu banii europeni, nu?), Toma se vede cu promisiunile electorale in aer – cele 15 milioane de euro pentru reabilitarea (a se citi “cumpararea electorala”) a profesorilor, parintilor si directorilor de scoli si gradinite din oras.

autobuze rable Toma Gica Toader transbus BuzauNu de putine ori am semnalat problemele de la societatea Transbus SA, patronata de cuplul de mistocareala paradigmatica “CUCU- TOADER”, rudele lui Toma faliment zis si “facalet penalul” sau “instrument mic si slinos”! Nu, nu ne referim la cum il fura pe Toma, Toader si nici la primele experiente sexuale de la Metalurgica, ingurgitate si de “Facalet”, ci facem misto (din pacate, pe banii buzoienilor) de rablele aduse la Buzau, care sa-i faca meandrele flausate a ultimului bolsevic – Toma!

ELCOR 

furt-societati-buzoiene.jpg

ziare
Qr Code
URMARITI-NE PE YOUTUBE - QR CODE