ULTIMA ORA:

Donati aici! Sprijiniti Presa libera!

presa libera DONATI AICI banner

Stâlpii Tainiţei din Munţii Buzăului - Dosarul unei enigme (IX) - În delimitarea graniţelor unor comune

Musceleanu Vlad-Ionuţ şi Redacţia ”Buzău-News”

Stâlpii Tainiţei din Munţii Buzăului - Dosarul unei enigme (IX)

II. În delimitarea graniţelor unor comune

 

II.1.Com. Brăesci - ”Comună rurală în Plaiul Pârscov, [...] Limitele sale sunt: la Nord, începe de la Surduce (pietre mari), şi merge pe hotarul moşiei Goideasca, până dă în albia Sărăţelului Goideasca, se lasă pe Sărăţel în jos, până la gura isvorului Călugăru (la dreapta Sărăţelului), ia pe Culugăru în sus până la Ciuciurul Orbului, urcă în vf. Arsenia, de unde apoi se lasă în Curmătura Nucului; de aci merge în Stâlpii Tainiţei şi peste muchi se lasă în Pârscovelu (Isvorul dulce), se lasă pe isvor în jos pe hotarul moşiei Pinu, până dă iar în Sărăţelu...”1;

 

II.2.Bozioru, C. rurală în plaiul Pârscov, [...] Limitele sale sunt: [...] la Est [...] se lasă pe is. Pârscovelu, pe care merge până în vl. Cireşului, de unde se dirig'e spre Poena cu Lapoşi (pd. Nucu) şi linie dreptă în Vf. Mestecănului: La Curmătură; de aci ia pe drumul Fulgerişului, ajunge la Copaciul cu trei giumânări, urcă pe mc. Tănăsoiului în Vf. Ciopârtacului, de unde, iar în linie dreptă, ajunge la Brusturii Hânsarului;  la Nord, din Brusturii Hânsarului se lasă pe is. Hânsaru…”2;

 

II.3.Com. Goidesci - ”Comună rurală în plaiul Pârscov, [...] Limitele sale sunt: [...] coboră în albia râului Sărăţelul (la punctul numit: La Paraschiva'n gârlă) merge puţin pe albia Sărăţelului, până în gura isvorului Călugăru, apoi ia cursul isvorului Călugăru în sus şi continuu urcând, ajunge în vf. Muntelui Arsenia, pe al căruia plaiu merge prin pădurea Tainiţa, trece pe lângă Stâlpii Tainiţei, întâlnesce isvorul Tainiţa şi se lasă pe densul în jos, până la vărsarea sa în râului Bâsca Rosilei, în faţa aşezământului Bâsca...”3;

 

II. 4.Com. Gura-Teghii - ”Comună rurală în plaiul Buzeu, [...] Limitele sale sunt: [...] la Sud, urcă pe r. Bâsca (Rosilei  - n.n.), până în is. Hânsarului, suie puţin pe isvor şi ia costa, mergend pe plaiu, până în Vf. Ciopârtacului, trece pe la Piatra cu bradii, Curmătura-Nucului (Gropa-Nucului) şi dă în dealul lui Vodă, lângă is. Tainiţa…”4;

 

II.5.O Poiană a Stâlpilor Tainiţei apare în actul de stabilire pe teren a hotarului administrativ dintre comunele Brăieşti-Râu (Bozioru - n.n) - Gura Teghii (1964):

            "Astăzi, data de mai sus, am procedat la delimitarea şi bornarea pe teren a hotarului administrativ dintre comunele susamintite, după cum urmează: Hotarul începe din punctul de 3 hotare între comunele Brăieşti-Rîu-Gura Teghii din punctul Pârlitură, materializat pe teren prin bornă de lemn şi movilă de pământ, materializat pe schiţă cu numărul 2/8. De aici hotarul merge pe direcţia N-V, trecând prin punctul 28 printr-o linie sinuoasă pe marginea de Vest a fâneţii dela punctul Poiana Stâlpilor Tainiţei prin borna de beton nr. 50 din pădurea Băleanca şi până la punctul de 3 hotare între comunele Gura Teghii - Râu - Între Sibicii (Colţi - n.n.), materializat pe teren cu bornă de lemn şi movilă de pământ, marcat pe schiţă cu nr. 1/3, punct amplasat pe firul apei Fântâna Rece, de aici la Punctul Crucea lui Coman"5.

            Trebuie precizat că în toate documentele topografice consultate, apare doar Poiana Stâlpilor.  

***

           

O referinţă mai greu de contextualizat în lipsa cunoaşterii perioadei de referinţă găsim într-un articol publicat de Ilie Mândricel într-o revistă ortodoxă:

            ”Una din pădurile de la Bozioru, la hotarul cu Brăeşti şi Gura Teghii, se numeşte Tainiţa. Muntele Tainiţa şi pădurile de pe el au rămas până azi izolate şi mai puţin străbătute de om. De aici privesc spre cer vestiţii Stâlpi ai Tainiţei, un important punct de hotar între ultimele trei comune din latura nordică a judeţului Buzău, pe ”linia de cordon” cu Transilvania”6.

            Componenţa şi implicit limitele acestor comune au variat în timp. De exemplu, din referinţa II.5. putem extrage situaţia actuală (rămasă aceeaşi din anul 1964) a punctului de 3 Hotare dintre comunele Brăieşti - Râu (Bozioru - n.n) - Gura Teghii. El corespunde unui punct aflat la Nord-Est de Poiana Stâlpilor. Vom explica ulterior de ce se numeşte aşa în documentele topografice şi de ce în documentul II.5. apare ca Poiana Stâlpilor Tainiţei. De reţinut că nu aici se află Stâlpii Tainiţei, fiind posibil ca Mândricel să facă o confuzie neintenţionată.

 

Note:

1-4. Basil Iorgulescu - Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzeu, București, Socec, 1892, pg. 61, 53, 256, 488;

5. Ilie Mândricel - Scormonind prin cenuşa veacurilor, Ed. Vega, Buzău, 2011, 1013/344;

6. Ilie Mândricel - Din umbra chiliilor în floare (II): Izvorul tămăduiriiîn Porunca Iubirii nr. 4/2005, pg. 61.

 

Permutări toponimice

 

            Din documentele reproduse am extras următoarele toponime: Stâlpii Tainiței, Stâlpii Ascunşi, Petra Tainiţi<i> (Piatra Tainiţei), Curmătura Stâlpilor, Piscu Tainiţii (din jos?), Pietrele Stâlpilor,  Poiana Stâlpilor, Poiana Stâlpilor Tainiţei.

            La prima vedere constatăm o încâlceală de nedescris: toponimii similare la prima vedere şi prin urmare generatoare de confuzii, puncte identice denumite diferit de la o epocă la alta şi chiar pe parcursul aceleiaşi perioade, … Unele echivalări pot fi făcute cu uşurinţă prin coroborarea datelor, ca de exemplu Stâlpii Tainiței = Stâncii Ascunşi; în alte cazuri însă operaţiunea este nesigură şi riscantă.

            Din analiza încrucişată a documentelor se pot face următoarele constatări:

            - Hrisovul lui Constantin Basarab Vv. din 15 martie 1697 (7205) - I.1.2., întăreşte pe cel anterior, dat de Mihnea Vodă Turcitul la 18 iulie 1587 (7095) - I.1.1. şi se referă la o suprafaţă de teren cuprinsă între aceleaşi semne. Rezultă că Stâlpii Tainiţei = Stâlpii Ascunşi. Documentul din 9 iulie 1870 (I.1.3.) este o copie târzie a celor două menţionări anterioare.  

            - Hrisovul de întărire dat de Matei Vodă Basarab (emis în perioada 1 septembrie 1650 - 31 august 1651/7159) - I.2.1. este menţionat şi reprodus într-un document juridic datat 25 mai 1825 (I.3.1.). Rezultă că Petra Tainiţi<i> = Stâlpi (o prescurtare evidentă a formulelor anterioare);

            -  Acelaşi Hrisov dat de Matei Vodă Basarab (I.2.1.) este reprodus într-o Ocolnică a moşiei Scăieni (datată ante 1870) - I.2.2. Rezultă că Petra Tainiţi<i> = Curmătura Stâlpilor;

            - O Hotărnicie a moşiei Scăieni a Logofătului Nicolae Băleanu datată 28 aprilie 1867 (I.4.1.),  ne tentează să echivalăm Piscu Tainiţii (din jos?) = capul Pietrei Tainiţii, deşi lucrurile sunt neclare aici;

            - De asemenea, din compartartea Regulamentului de exploatare a pădurii Nucu- Scăieni datat 1923 (I.5.2.) cu Actul de stabilire pe teren a hotarului administrativ dintre comunele Brăieşti - Râu - Gura Teghii (II.5.) putem echiva Poiana Stâlpilor ca formulă prescurtată pentru Poiana Stâlpilor Tainiţei, cu precizarea că întinderea spaţială a acesteia a variat considerabil în timp.

            Din documente rezultă că unul și acelaşi punct de hotar - asimilabil Stâlpilor Tainiţei după prima atestare (1697) - a primit de-a lungul timpului mai multe denumiri:

- La 1587, 1849 avem Stâlpii Tainiţei;

            - În 1650/1651 şi 1796 - Petra Tainiţi<i> respectiv Piatra Tainiţii;

            - În 1697, Stâlpii Ascunşi;

            - În 1825 este folosită prescurtarea Stâlpi;

            - În 1837 se foloseşte formularea duală ”Stâlpii Tainiţei ce li se zice şi Stâlpii Ascunşi”,

             - Ante 1870, Curmătura Stâlpilor;

 - În 1923, Pietrele Stâlpilor.

            Credem că această mică babilonie are două cauze principale:

            1. Desemnarea ca punct de hotar a unei mici zone restrânse mai degrabă decât a unui reper individual;

            2. Aparenta variaţie de nume este parţial generată de înlocuirea toponimelor propriu-zise cu atribute toponimice (prin excelență descriptive).   

            Vom detalia pe parcurs indiciile obţinute din parcurgerea documentelor de epocă, asamblându-le treptat într-un tot unitar şi coerent.

 

Referinţe cartografice

 

            În cercetarea noastră am folosit mai multe hărţi şi schiţe topografice ale zonei:

           

Vechi hărţi militare:

- A 2-a ridicare topografică Austro-Ungară Wallachia [B III a 203-4] Planşele IX-X 21-22 şi XI-XII 21-22 (ridicate între anii 1856-1857 de austrieci). Scara 1:28000;

- A 3-a ridicare topografică Austro-Ungară Planşa 44-45 Ploieşti (tipărite cca. 1910). Scara: 1: 200000;

- Charta României Meridionale (cunoscută şi după numele graficianului - Harta Satmari). Columna 9 Seria 2 şi Columna 10 Seria 2. După ridicarea austriacă din 1856-1957. Anul pulicării: 1864. Proiecţie Cassini-Soldner. Scara: 1:57.600;

- Cassini Seria XVI Coloana R – Ivăneţu, Stat Majorul general al Armatei - Institutul Geografic 190. Scara 1:50000;

- Cassini Seria IX Coloana I - Muntele Penteleul şi Nerejul - Institutul Geografic al Armatei 1909. Ridicare pe teren în anii 1894 şi 1895. Scara 1:100000;

- Planurile Directoare de tragere planşa 4455 Direcţia Topografică Militară tipărit în anul 1953. Reprodus după ridicările din anii 1890-1895. Proiecţie Lambert. Scara: 1.20000;

 

            Hărţi militare moderne:

- Direcţia Topografică Militară L-35-89 (Covasna-3) tipărită în anul 1996. Proiecție UTM/WGS 84. Scara 1:100000;

- Direcţia Topografică Militară L-35-89-D.  Scara 1:50000;

- Direcţia Topografică Militară L-35-89-D-b. Proiecție UTM/WGS 84. Scara 1:25000;

 

            Hărţi forestiere:

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Gura Teghii U.P. XII Ivăneţu ICAS Staţiunea Piteşti, anul 1982. Scara 1:20000;

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Gura Teghii U.P. XII Ivăneţu ICAS Staţiunea Braşov, anul 1992. Scara 1:20000;

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Gura Teghii U.P. X Ivăneţu ICAS Staţiunea Roman, anul 2012. Scara 1:20000;

- Harta forestieră a Ocolului Silvic Pârscov U.P. III Bălăneşti ICAS Staţiunea Piteşti, anul 2008. Scara 1:20000;

 

            Hărţi cadastrale:

- Limitele UAT (unităţilor administrativ-teritoriale) judeţul Buzău - ANCPI

- Planuri topografice L-35-89- D-b-1...4. ICSPS 1970. Originalul editat de Institutul de Geodezie, Fotogammetrie, Cartografie și Amenajarea Teritoriului, 1973. Scara 1:10.000;  

 

            (și) Altele:

- Harta anexată broşurii Munţii Buzăului (Munţii noştri, nr. 13) - Gr. Posea, M. Ielenicz, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977. Schiţe şi hărţi: M. Ielenicz, Gr. Posea; Carografia: E. Vişu. Interesează harta medalion ilustrând Traseul Gura Teghii - Hânsaru. La ”Bibliografie” sunt indicate hărţile ocolului silvic Gura Teghii. Scara 1:20000;

- Schiţa topografică ”Munţii Buzăului - Culmea Ivăneţului. Relicvele rupestre din zona satelor Aluniş - Nucu - Ruginoasa” care ilustrează articolul Laurenţiu Mircea Muscalu - Poteci pe culmea Ivăneţului, pg. 103. Schiţa hărţii: L.M. Muscalu,  Cartografia: C. Gherase. Scara 1:20000;

- Schiţa topografică care ilustrează articolul Dan Nedelea - Medalion Masivul Ivănețu - Călătorie în spațiu și timp în revista Munții Carpați nr. 22, pg. 9. Scara 1:30000;

- De asemenea, au fost utilizate serviciile on-line Google Maps, Google Earth Pro, Bing Maps şi  ANCPI - Geoportal.

***

           

În analiza noastră am studiat atât individual diversele planşe de hartă, cât şi comparatriv. După georeferenţiere, ele au fost suprapuse, pentru a identifica elemente comune. Unele surse sunt redundante, deşi sunt datate diferit. Ele au fost de ajutor fie pentru a suplini planşe din aceeaşi categorie cu o calitate slabă a tiparului sau a reproducerii digitale, fie pentru a urmări în timp posibila evoluţie a unor particularităţi.

            Din ”munca cu harta” au reieşit câteva probleme generale:

            - Există cazuri în care deşi toponimul nu apare indicat, se pot efectua echivalări prin convergenţa poziţiei. În astfel de cazuri, de interes este doar poziţia şi cota redată, care ne-au folosit la realizarea unor echivalări;

            - În unele situaţii, atribuirea toponimică este greşită;

            - Unele cote ale aceluiaşi punct diferă de la o sursă la alta;

            - După cum era de aşteptat, după georeferenţierea planşelor de hartă nu a rezultat o suprapunere perfectă. În astfel de cazuri, am operat aproximări rezonabile din punct de vedere statistic.

           

            Dorim să ne arătăm aprecierea faţă de voluntarii de la geo-spatial.org, a căror activitate utilă ar trebui să fie apreciată şi sprijinită, nu îngreunată de birocraţia omniprezentă care vegetează prin instituţiile oficiale. Mulţumim Dlui. Vasile Crăciunescu pentru cele două planşe Cassini cu scările 1:50000 şi 1:100000 şi prietenului nostru, brăileanul Leonard Stelian pentru efortul depus în ”prepararea hărţilor”.

 

Atribute foto:

1. Lupă din Atlasul Căilor de Comunicații (1897; Stabilimentul de Arte Grafice „C. Ghiulea”), scara 1:200.000. Linia roșie trasează granița dintre Plaiurile Pârscov și Buzău;

2. Plaiurile Buzău și Pârscov așa cum sunt ele redate într-un manual geografic școlar de la începutul secolului trecut;

3. Lupă după planșa DTM L-35-89-D-b, peste care au fost suprapuse digital limitele - UAT - ANCPI. Este evidențiat punctul de 3 Hotare dintre comunele Gura-Teghii, Brăești și Bozioru. În fundal, limitele celor 4 comune din aria de interes.

 

 

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează

EDITORIAL

statul de dreptSe spunea ca SIPA si DGPA au facut politie politica si au fost decapitate. Avem indoieli in acest sens. Nu excludem ca au fost si unele abateri . Ce se intampla in prezent insa ? Este democratie? Este transparenta? Alte abuzuri? NKVD rediviva? Trebuie sa acordam, potrivit normalitatii, dreptul la libertatea de exprimare al unui agent din cadrul Penitenciarului Bacau care ne relateaza o speta pe care o putem considera de o imensa gravitate pentru statul de drept.

silvana racoviceanuȘacali, „rău necesar”, șnapani, „morți după bani” sunt câteva dintre etichetele și sintagmele folosite când vorbești despre avocați. Pe doamna avocat Silvana Racoviceanu n-am cunoscut-o personal până acum două săptămâni când ne-am întâlnit într-o crâșmă la Obor, după ce tocmai îl chestionasem pe soțul ei, colegul meu Alecu Racoviceanu, cu privire la un caz celebru al anilor ’90, asasinarea lui Ioan Luchian Mihalea. Mai vorbisem cu ea la telefon prin martie, când m-a sunat și m-a rugat să-i scriu câteva rânduri despre el, că tocmai urma să intre în al șaselea deceniu de viață grea.

schitul Sf Andrei AthosIntrăm în curtea Schitului Sf. Andrei din Athos. Oprirea nu era în program. Dar ”fratele” Daniel voia să cerceteze magazinul cu obiecte de cult. După vreo 20 de minute, așteptându-l să cumpere suvenirurile sfințite, se apropie de mine călugărul care avea în grijă magazinul.

BOR(Preluat și adaptat de la alți anonimi...de prin interentul, uneori și benefic, chiar dacă face parte din puterile duhurilor răutăților răspândite prin văzduhuri​, alături ​de stăpânitorii întunericului acestui veac ​(​Efeseni ​6, 12)

Din BOR n-a mai rămas decît un SISTEM bisericesc, o BIROKRATURĂ religioasă, menită să gestioneze/controleze corect-politic, adică să veștejească, orice energie duhovnicească și națională autentică. Patriarhul fiind ales de mulți masoni infiltrați în Adunarea Națională Bisericească, devine astfel, sluga unui sistem masonic, care a penetrat la toate nivelurile Biserica.

Donald Tom profil PsihicZilele aceste nu am avut ce a face si am dat curs invitatiei unui colaborator de la MI5 din Londra de a-l vizita, in concediu. Nu, nu a fost ceva oficial, dar schimbul de impresii si experienta intre G.I.M. (Buzau, Bucuresti, Cluj si Iasi) a fost benefic si plin de reusite. Brusc, la ceaiul de la ora 5, amicul meu m-a invitat la un local sa cunosc o parte din echipa lui. Surpriza : la intalnire a fost prezenta si o studenta a faimoasei Leanne ten Brinke - asistent profesor doctor la Universitatea din Denver și un expert de top în ceea ce privește limbajul trupului. Brusc, stiind parca despre ce vreau sa o intreb, mi-a intins o carte si am rasfoit-o impreuna. Mi-a venit ideea sa-i arat un videoclip cu Donald Tom si sa o intreb « ce vede » ? Iata ce mi-a subliniat, printre alte comentarii si glume, inevitabile :

halep nervoasaDe la bun inceput trebuie sa spun ca ceea ce este scris mai jos parca sunt scris de mine...dar nu sunt! Cu toate acestea, gandurile asternute de bunul meu prieten din America mi-au fost impletite cu uriasa bucurie a victoriilor Simonei Halep ! Si cum gesturile mici fac totul, mi-a placut ca si voua, unele atitudini ale Simonei, dar intr-un mod cu totul ciudat s-au impletit cu altele, dizgratioase si chiar scarboase facute de ea.  Da, mereu a existat ceva care m-a intrigat, am vorbit cu cei apropiati despre asta si nu am spus-o in public…pana ce nu am citit randurile altora care, intamplator sau nu, observase aceleasi carente de caracter si gandire gaunoasa la campioana Halep. Sa fi fost mereu asa si sa se fi ascuns atat de bine de ochiul lumii, sau... banii au schimbat-o ? Oricum, in ultima perioada a inceput sa isi dea rau in petic si sa lase la suprafata din ce in ce mai mult caracterul ei dictatorial si avar dupa succes si bani ! Ceea ce m-a deranjat insa cel mai mult a fost lipsa de sentiment patriotic din ce in ce mai pregnant si un fel de tupeu….pacat amestecat cu smecherie ieftina ! Las acum sa vorbeasca altii despre asta, in randurile si interviul de mai jos (I.G.)!

ACUZ mDa. Acum este o certitudine. Alexandra a fost violată și ucisă. Am aflat despre aceste orori, numai prin curajul supraomenesc al unei fete de numai 15 ani. Dar odată cu Alexandra, am aflat că, în fapt, România a fost violată și ucisă.

trazneaPuţin peste jumătate de veac. Aşa ar începe în cuvinte descrierea unor cifre seci şi goale ale bilanţului vieţii mele. O soţie minunată, înţelegătoare, care şi cu cele mai grele sacrificii, mi-a fost alături. Tot timpul, necondiţionat. Un băiat la facultate, tânăr, frumos şi sănătos. În dese rânduri, mi-am pus familia, adică ce am mai de preţ pe lume la egalitate cu ce trăiesc şi respir: fotbalul. Mi-am dedicat ani din viaţă, am sacrificat timpul, sănătatea şi am mers din datorii în datorii, mi-am făcut din prieteni duşmani şi nici în al doisprezecelea ceas nu am învăţat că bunătatea şi dorinţa de a realiza lucruri într-o manieră corectă, echidistantă şi profesionistă sunt lucruri anormale pentru „normalitatea” societăţii în care trăim. Nu ştiu nici măcar să descriu în cuvinte ce simt.

0 eurocrisisÎn timp ce ne uităm la macabrul spectacol politico-juridic pus în scenă în ţărişoara noastră, în spatele uşilor închise, dar perfect transparent, se desfăşoară cea mai mare operaţiune de jefuire a ţării şi de intrare a ei într-o spirală fără ieşire.

Aşa-i că sunteţi surprinşi? Aşa-i că vă miraţi „cum de nu spune nimeni nimic”?

Sfetoslav Cremarenco matematician BuzauAșa se spunea în Buzău, timp de aproape 50 de ani, când venea vorba de învățat matematică la nivelul de sus, rezervat minților frumoase. Era bătaie pe locurile din clasa lui. La el, adică la Sfetoslav Cremarenco, apostolul matematicii. Unul dintre cei mai buni, dacă nu cel mai bun profesor de matematică din România în ultimii 50 de ani. Așa a spus unul dintre elevii săi geniali, Bogdan Enescu, iar matematicienii români nu l-au contrazis. La 77 de ani, de 10 ori câte 7, plus încă 7, venerabilul profesor urmează drumul trist al intelectualului român de elită ajuns la pensie, uitat de autorități, căutat doar de boli și de poștașul cu facturi, înseninat numai de amintiri și, rar, dar atât de intens, de recunoștința foștilor elevi.A mai trecut un an peste dansul...acum la 78 de ani...

Asociatia Nevazatorilor Buzau Proiect BucovinaPe 8 iulie 2019 începea activitatea din cadrul proiectului „Bucovina, ținut de istorie și legendă”, de care beneficiau persoane cu dizabilități vizuale din cadrul Filialei Judetene Buzau, proiect finantat de Consiliul Judetean Buzau din fonduri nerambursabile. Urma să aibă loc vizitarea unei serii de obiective turistice și desfășurarea unor activități cu caracter cultural și educativ, menite să elimine factorul izolare din rândul nevăzătorilor.Participarea în calitate de voluntar mi-a permis să intru în contact cu beneficiarii proiectului și să aflu cum se descurcă aceștia în viața de zi cu zi, ținând cont de dizabilitățile pe care le au.

TURISM CULTURAL News BuzauUn festival şi un târg turistic medieval. O modalitate optimă de promovare a patrimoniului istoric la nivel interjudeţean. Valorizarea acestor obiective de patrimoniu istoric impune, după cum afirmam, o viziune mai largă şi aplicată, şi anume ofertarea, în plan turistic, a unor acţiuni culturale de impact. După cum în spaţiul transilvănean conceptul de festival şi de târg medieval a devenit o realitate, tot astfel, la o scară redusă şi mai bine centrată pe obiectivele de patrimoniu, se poate lansa o astfel de acţiune culturală, direct legată de aceste foste centre mănăstireşti fortificate din zona Carpaţilor Curburii şi a Subcarpaţilor Moldovei.

mincoinele gogoneleIeri , 27.07.2019, la Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”a avut loc o baie de biodiversitate legumicola dupa tiparele europene indelung uzitate. Gusturi europoide aclimatizate in Valahia. In baia de multime, administratia locala si Onor. Minister al Agriculturii si al Plugariei, destalinizate cu portia, au avut ocaziunea sa insamanteze indelung un asalt de imagine printre poporenii din Targul Buzaului. Oras deschis, nu ? Te pui cu gustul traitorului din mitoc ( metoc)?

Momentul zilei

Vanatoru genistul BuzauCe-mi plac mie aceste evenimente taranesti de tipul “Amintirilor din Epoca de aur” – celebrul film romanesc, cu legende urbane! De ce-mi plac? Pentru ca aici, meltenii, pupincuristii si flausatii sunt la ei acasa…se simt ca "viermii in untura"! Poate cel mai recent dus cu pluta” este Pr. Dr. Prof. Cercetator, Academician (prin corespondenta!) – Costel Vanatorul, uns de curand (cu toate alifiile) sef la “Gene”.

UIE candidatiDuminica 15 septembrie 2019, in plin centru Buzaului, sub nasul lui Donald Tom, au fost vandalizate corturile electorale ale tuturor candidatilor la Alegerile Prezidentiale din 2019! Mai multe inscrisuri - "M..E", au aparut atat in interiorul corturilor cat si in afara!

risipa apa CABSe intampla in aceasta seara (14.09.2019), In Buzaul haituit de Toma si Savulescu: In timp ce edilul se plimba la OSLO cu Asociatia "Mucipiilor", in Buzau este haos. Cetatenii sunt nevoiti sa plateasca apa neagra de la robinete si sa isi desfunde apometrele, filtrele si tevile din cauza malului de incompetenta al directorului Savulescu, protejata lui Toma Faliment. Pe strada Visinului, colt cu Bicaz (unde pentru "Dobrica view" s-a spart asfaltul si tevile de apa si canalizare)...curge apa...neincetat.

TROIA Premium Construct Buzau 2019 1AU INCEPUT! Sa darame tot....soferii de la TROIA Premium Construct (controlata de IPS Ciprian, arhiepiscopul Buzaului si Vrancei) care a luat prin incredintare directa lucrarile (de la Toma)pentru Podul din "Bariera Brailei" - Buzau...! :D

autobuze rable Transbus BuzauNu a trecut mult de cand am semnalat ca Gica Toader si Traian Cucu – cei doi « mahari » de la societatea Transbus SA, controlata de primarul faliment Toma (LINK), dau date tehnice false despre autobuzele second hand si iata ca primele masini din baza societatii crapa de uzura fizica si morala. Imaginile ne-au fost transmise de un buzoian revoltat pe situatie.

Lopata in asfalt Ramnicelu BuzauDOREII SUNT PESTE TOT! S-a intamplat la Ramnicelu, Judetul Buzau - un muncitor (se pare ca lucra la firma apropiata de PSD - ALKARON - patron un anumit F. T.) dupa chipul si asemanarea renumitului "DOREL" din povestile urbane ale Romaniei - a facut-o lata: a uitat O LOPATA in asfaltul turnat de firma! Asa ceva....mai rar!

Transbus BZ 85 VFGDupa ce au modificat computerul de bord la rablele de autobuze cu peste un million de km la ACTIV, aduse pe spagi de la rudele din Olanda si au montat compostoarele de bilete de pe vremea « Lu ‘ Ceasca »…. « Cuplu celebru » Gica – Cucu , a mai inventat una : « geam » din policarbonat, pentru o vizibilitate "mai buna" a realizarilor bulibasei TOMA ( BZ.85 VFG)!!! « SIGURANTA SI INCREDERE »... da, ma ?

asfaltare bataie de joc BuzauAnuntata cu surle si trambite, de sclavii primarului Toma, “Marea asfaltare” s-a dovedit o mare bataie de joc, pe bani publici. Daca acum putin timp am facut un reportaj cu asfaltarea fara cap si coada de pe varianta din zona Oborului de animale de la marginea orasului (LINK), iata inca o “realizare” de acelasi fel: asfaltarea de pe strada Depozitului, din cartierul Simileasca (facuta cu nici un an in urma - 2018)!

Buzau orasul buhait TomaDe 3 ani, Buzaul s-a buhait la fata! Mizerie, nesimtire tipica adusa de un meltean, jeg moral si fizic, nesiguranta pe strada si totala lipsa de viziune din partea celor platiti sa vegheze la bunastarea contribuabililor! Nimic nou - o mafie inlocuita cu alta, mai fomista si second-hand! Potrivit DEXonline, “Buhait”, inseamna “Umflat (de somn, de beție, de boală etc.); buhav. Ochii mari încercănați cu pungi vinete, buhăiți de somn ori de nesomn. Vorba lui Rebreanu: “Era încă buhăit și mahmur:, sau daca-l preferati pe Sadoveanu: “Un buhăit cu nasul vînăt de beție”. Iata va prezentam, fara prea multe comentarii, cateva imagini din Buzau, primite de la cititorii nostri, care evident sunt mult mai destepti ca ai altora.

caricioplan Toma BuzauAvem nevoie de un avion in rondul de la intrarea in Buzau (Nord)? Categoric, NU ! Puteau sa fie cheltuiti banii mai eficient, pentru lucruri concrete, in slujba cetatenilor ? Categoric, DA ! Ne vom incalzi la iarna cu…. Avionul lui Toma ? « Cu cherosenul de la el » - raspunde un buzoian !

WC scoliO parte din banii pentru toaletele-container, aprobaţi de către Guvern pe 31 mai prin HG 363/2019, va fi retrasă de la 27 de şcoli, potrivit unui proiect de hotărâre publicat de Ministerul Educaţiei.

Desene pe asflat Micro IIIIubire, zambete si veselie prin toata fiinta lor... Voci cristaline, culori, priviri calde si...desene pe asfalt. Asa si-au petrecut o parte din timp un grup de copii din cartierul buzoian Micro III.

blocat de politieIn urma cu putin timp, un buzoian ce a refuzat sa opreasca la semnalul politistilor a fost urmarit si blocat in cartierul Micro III.

Ecaterina STROESCU

ELCOR 

ziare
Qr Code
URMARITI-NE PE YOUTUBE - QR CODE