- Detalii
-
Categorie: Național
-
Publicat: Miercuri, 30 Ianuarie 2019 10:02
Epidemia de gripă a fost declarată oficial în România astăzi, după ce Ministerul Sănătății a consultat datele puse la dispoziție de specialiștii Institutului de Sănătate Publică - bilanțul ultimei săptămâni. România a trecut deja prin două săptămâni epidemice, iar dupa a treia săptămâna epidemica consecutiv, Ministerul Sănătății a declarat oficial epidemie de gripă, a anunțat, ministrul Sorina Pintea. 54 de români au murit de gripă de la începutul acestui sezon din cauza gripei. Toate victimele aveau un lucru în comun - nu erau vaccinate antigrial. 5 nu aveau alte afecțiuni, în timp ce 43 dintre ele aveau condiții medicale preexistente (alte afecțiuni). 522 de cazuri de îmbolnăviri de gripă dintr-un total de 117.576 de infecții respiratorii se înregistraseră de la începutul sezonului până la precedenta centralizare a Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, realizată săptămâna trecută. Sorina Pintea: Autoritățile acționau deja ca în cazul unei epidemii. Școlile nu vor fi închise. Pentru a se declara epidemie de gripă, este nevoie de de 3 săptămâni în care numărul cazurilor diagnosticate să fie mai mare decât numărul cazurilor estimate. Epidemia nu aduce măsuri suplimentare. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a precizat, vinerea trecută, că Ministerul nu va lua măsuri suplimentare în cazul în care va fi declarată epidemie de gripă, deoarece autoritățile acționează, în acest moment, la fel ca în cazul unei epidemii.
Școlile nu se vor închide. Sorina Pintea a mai anunțat că nu se va lua măsura închiderii școlilor, ci "fiecare școală, fiecare clasă va putea cere suspendarea cursurilor dacă 20% dintre copii lipsesc (din cauza gripei - n.red.). Se vor închide punctual, acolo unde sunt probleme, Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar pot decide acest lucru." Ministrul Sănătății a subliniat saptamana trecuta că "suntem în plin sezon gripal, ca în fiecare an în această perioadă. Am avut două săptămâni cu caracter epidemic. Conform specialiștilor, suntem în pragul unei epidemii. În fiecare an, în această perioadă are loc o circulație a virusului gripal. Eu nu cred că trebuie să facem din asta un caz special", spunea ministrul Sănătății, adăugând că cel mai bun lucru care se poate face în această situație este respectarea recomandărilor specialiștilor în acest caz. Sorina Pintea a subliniat că "nu este o surpriză că în fiecare iarnă avem gripă".
Ce înseamnă epidemia de gripă și în ce condiții se declară
România nu a întrunit până acum, în ciuda exploziei de cazuri din ultima perioadă, criteriile pentru declararea oficială a unei epidemii de gripă, care nu sunt stabilite de fiecare țară în parte, ci de Organizația Mondială a Sănătății. Unul dintre cele mai importante este înregistrarea a 1.500 de cazuri la fiecare 100 de mii de locuitori. Ne-am putea confrunta, însă, cu o epidemie de gripă săptămâna aceasta. Măsurile de prevenție nu diferă, însă, foarte mult în cazul unei epidemii, comparativ cu cele luate în acest moment, au explicat, pentru HotNews.ro, specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. Ultimele două săptămâni au fost caracterizate de specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică drept săptămâni epidemice, însă pentru declararea unei epidemii era nevoie de succesiunea a cel puţin 3 săptămâni epidemice si acest lucru s-a intamplat.
Ce înseamnă săptămână epidemică - creştere de minim 20% a numărului de îmbolnăviri faţă de nivelul aşteptat (media aritmetica a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare) şi cel puţin 10% virusuri gripale aparţinând aceluiaşi subtip în izolatele din totalul produselor patologice testate, potrivit specialiștilor Institutului Național de Sănătate Publică. Pentru o perioadă epidemică este nevoie, însă, de succesiunea a cel puţin 3 săptămâni epidemice (ce îndeplinesc criteriile de mai sus).
Două țări vecine României, Bulgaria și Ungaria, au declarat, în urmă cu două săptămâni, epidemie de gripă, însă ambele îndeplinesc condițiile Organizației Mondiale a Sănătății. Ungaria a declarat epidemie la nivel național, iar Bulgaria la nivelul a 8 județe. Criterii de evaluare a formelor de manifestare a gripei, agreate de Organizația Mondială a Sănătății (sursa: Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile):
focar local - creșterea morbidității peste nivelul așteptat la nivel local (județ) sau focare în două sau mai multe colectivități din județ, cu confirmări de laborator.
activitate regională - creșterea morbidității peste nivelul maxim așteptat în unul sau mai multe județe din teritoriul de supraveghere regional, dar numai cu confirmări de laborator.
săptămână epidemică - creștere de minim 20% a numărului de îmbolnăviri față de nivelul așteptat (media aritmetică a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare) și cel putin 10% virusuri gripale aparținând aceluiași subtip în izolatele din totalul produselor patologice testate.
perioadă epidemică - succesiunea a cel puțin 3 săptămâni epidemice (care îndeplinesc criteriile de mai sus).
epidemie extinsă - creșterea morbidității peste nivelul maxim așteptat în una sau mai multe regiuni, populația însumată a acestor regiuni totalizând 50% sau mai mult din populația totală a țării, cu confirmări de laborator în toate zonele în care se înregistrează creșteri ale numărului îmbolnăvirilor.
Cum te ferești de gripă. Sfaturile specialiștilor, recomandate public de Ministerul Sănătății:
Consultarea medicului de familie pentru simptome care sugerează gripa, inclusiv pentru a stabili o eventuala indicaţie de spitalizare;
Izolarea voluntară la domiciliu a persoanelor care prezintă simptomatologie asemănătoare gripei;
Respectarea etichetei tusei și strănutului (utilizarea de batiste de unică utilizare sau tuse/strănut la nivelul părții interne a articulației cotului);
Igiena adecvata a mâinilor, in vederea reducerii răspândirii virusului;
Evitarea aglomerațiilor și limitarea organizării de evenimente;
Triaj epidemiologic zilnic in orice tip de colectivitate, inclusiv pentru personalul medico-sanitar și auxiliar, cu scoaterea temporara din colectivitate a celor depistați cu simptomatologie respiratorie;
Limitarea accesului vizitatorilor în spitale, in special în secțiile cu risc;
Purtarea echipamentului de protecție adecvat (măști, mănuși, halate) de către vizitatori și personalul medical;
Continuarea vaccinării antigripale.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a ținut, de asemenea, să sublinieze că cea mai sigură metodă de evitare a îmbolnăvirilor, potrivit specialiștilor, este vaccinarea anti-gripală și a amintit că "vaccinul anti-gripal nu este introdus în schema obligatorie, dar recomandarea specialiștilor este să ne vaccinăm."Sorina Pintea a precizat că Ministerul Sănătății a comandat, în acest an, 1,3 milioane de doze de vaccin anti-gripal, în condițiile în care estimarea de doze necesare era de 1,1 milioane. Estimarea Ministerului Sănătății se face în funcție de numărul persoanelor încadrate în categoriile de risc - în special copii și persoane în vârstă, care primesc vaccinul, la cerere, de la medicul de familie. Ministrul Sănătății a subliniat că și pentru cadrele medicale există recomandarea să se vaccineze, acolo unde nu sunt contraindicații.
În acest moment, cea mai mare parte a persoanelor vaccinate - aproximativ 800.000 - sunt persoane din grupa de risc cu vârsta de peste 65 de ani, a precizat ministrul Sănătății.
Ministerul Sănătății a transmis și spitalelor un set de măsuri suplimentare pentru această perioadă:
1. Refacerea urgentă a stocurilor de antivirale de către spitalele care internează cazuri de infecții respiratorii acute.
2. Instituirea terapiei antivirale imediat după internare la toți pacienții care prezintă tablou clinic compatibil cu gripa – febra și tuse, respectiv cu gripa severa (SARI) - febra, tuse și dispnee, cu debut în ultimele 10 zile, fără a aștepta rezultatul de laborator!
3. Instituirea tratamentului profilactic cu antivirale la contactul pacienților internați: inițial pacienți din același salon și personalul care îi ingrijește, chiar dacă au fost vaccinați cu minimum 2 săptămâni înainte.
4. Vaccinarea urgentă a personalului nevaccinat.
5. Refacerea urgentă a stocurilor de echipament de protecție și utilizarea corespunzătoare a acestuia.
6. Refacerea urgentă a stocurilor de antiseptice și dezinfectante, pentru o igiena riguroasă a mâinilor și a suprafețelor.
7. Transferul imediat al cazurilor cu tablou clinic compatibil cu gripa/gripa severa (SARI) în spitalul/secția de boli infecțioase. În caz de supra-aglomerare a acestuia/acesteia se vor asigura condiții de izolare pe secția de origine sau într-o altă secție, cu personal dedicat.
Cele mai răspândite mituri despre gripă, demontate de medici
Medicii Spitalului Universitar de Urgență din București au alcătuit, săptămâna trecută, o listă cu 5 cele mai cunoscute mituri despre gripă și vaccinul anti-gripal, care circulă în rîndul populației, pe care le-au demontat punct cu punct. Printre acestea: "gripa este o răceală mai puternică", "vaccinul antigripal poate produce gripă" și "oamenii sănătoși nu au nevoie de vaccin antigripal".
5 mituri despre gripă și vaccinuri care circulă în rândul populației, conform medicilor de la Spitalul Universitar de Urgență din București, care au consultat și o listă similară realizată de specialiștii de la Center for Disease Control and Prevention din Statele Unite ale Americii:
Mitul 1: Vaccinul anti-gripal poate produce gripă. Fals. Vaccinul antigripal nu poate să producă gripă. Durează 2 săptămâni pentru ca organismul că capete imunitate în fața virusului gripal, timp în care persoana vaccinată nu e protejată împotriva vreunei gripe și nici vreunei răceli (viroze) pe care a contractat-o între timp. Oamenii își fac vaccinul la cabinete medicale sau în clinici unde cu siguranță mai sunt persoane răcite în preajma lor și de unde pot lua o răceală/ viroză.
Mitul 2: Oamenii sănătoși nu au nevoie de vaccin anti-gripal. Fals. Și persoanele perfect sănătoase, adulți sau copii care nu au factori de risc pentru boli grave, se pot îmbolnăvi de gripă, vor necesită spitalizare și chiar pot mori din cauza gripei. Având în vedere că persoanele care vor fi cel mai grav afectate nu pot fi identificate din timp, "recomandarea este ca toți oamenii, începând de la vârsta de 6 luni, să se vaccineze antigripal în fiecare an", spune dr Lisa Grohskopf, MD, MPH, ofițer medical în cadrul Departamentului de Gripă de la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Mitul 3: Gripa este o răceală mai puternică. Fals. Față de altă răceli sau viroze, gripa debutează brusc, cu febră puternică, frisoane, tremurături, dureri musculare și durere de cap. În situații mai grave, oamenii pot dezvolta simptome severe ale tractului respirator inferior, cum ar fi o tuse puternică și chiar pneumonie.
Mitul 4: Vaccinul anti-gripal nu este eficient. Fals. Tulpina H1N1 este de fapt H1N1pdm09, care a apărut în timpul sezonului de gripă pandemică din 2009 și a fost inițial numită " gripa porcina ". Deși nu se mai numește gripa porcină, tulpina H1N1 din vaccinul sezonier din acest an protejează împotriva tulpinii H1N1pdm09, astfel încât oamenii să poată fi siguri că primirea vaccinului sezonier de gripă din acest an îi protejează împotriva "gripei porcine". Potrivit lui Paul Offit, MD, profesor de pediatrie și director al Centrului de Vaccinări de la Spitalul de Copii din Philadelphia, vaccinurile antigripale cu doza standard oferă cea mai bună protecție împotriva bolilor la copiii sub vârsta de 8 ani, în proporție de 65%. După aceasta, eficacitatea vaccinului depinde atât de vârsta pacientului, cât și de cât de bine se potrivesc tulpinile de virușii din vaccin cu cele care circulă în comunitate.
Mitul 5: E prea târziu să îmi fac vaccinul anti-gripal. Fals. Într-adevăr, medicii recomandă ca oamenii să se vaccineze din timp, împotriva gripei, de obicei până la sfârșitul lunii octombrie, deși focarele de gripă pot apărea și mai devreme. Totuși, atâta timp cât virusurile gripale circulă, nu este niciodată prea târziu pentru a ne vaccina, chiar și în luna ianuarie, când sezonul de gripă este probabil să fi atins punctul maxim. Potrivit specialiștilor CDC, gripa poate dura până în luna mai, așadar nu e târziu să vă vaccinați!
Sursa - hotnews.ro
A.M.
Pe site-ul Comisiei de Strategie și Prognoză a fost publicat Planul Național de Adoptare a Monedei Euro (PNAME), un document ambițios de 90 de pagini care analizează ce îmbunătățiri trebuie aduse sectoarelor economice pentru a putea adera la moneda unică. Documentul, conceput în proporție de 90% în laboratoarele BNR, în care academicianul Dăianu (membru în CA al Băncii Naționale) a avut un rol decisiv, a fost asumat de întreaga Comisie și făcut public, vineri. El include corecțiile care trebuie făcute și riscurile cu care țara noastră s-ar putea confrunta
Mai multe organizații naționaliste, reunite sub titlul de „Platforma Naționaliștilor Creștini”, au protestat luni, în fața Ministerului Justiției, împotriva deciziilor de retrocedare a unor păduri, imobile și alte terenuri, pe care aceștia le consideră ilegale. Între cele mai importante cazuri, exemplificate de reprezentanții organizațiilor, a fost cel al țăranilor din Nădaș, județul Arad.
Guvernul a aprobat, un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în 2019, în creştere cu 5.000 faţă de anul trecut, informează un comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS). "Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019, în creştere faţă de anul trecut. Documentul stabileşte, pentru anul 2019, un contingent de 20.000 de lucrători nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România, cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, având în vedere că anul trecut Guvernul a fost nevoit să suplimenteze cu 8.000 contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Măsura de suplimentare a contingentului aprobat iniţial anul trecut a fost adoptată după ce s-a înregistrat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate", se spune în comunicat.Potrivit sursei citate, decizia privind stabilirea contingentului din acest an la 20.000 de lucrători nou-admişi a fost luată având în vedere potenţialul de dezvoltare economică a României, necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale. Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont de datele comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, conform cărora, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018, au fost eliberate 6.519 avize, din care 4.299 pentru lucrători permanenţi, 1.980 pentru lucrători detaşaţi, 121 pentru lucrători înalt calificaţi, 90 pentru lucrători sezonieri, 25 pentru lucrători transfrontalieri şi 4 pentru lucrători stagiari, dar şi de datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit cărora, anul trecut, în perioada ianuarie - august, 63.819 de locuri de muncă au fost declarate vacante, în mod repetat, de către angajatori. Contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se mai precizează în document.
Patronatele avertizează că ar putea urma un val de concedieri în următoarea perioadă. Potrivit unui sondaj făcut de Confederaţia Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, 80% dintre oamenii de afaceri spun că vor fi nevoiţi să dea afară angajaţi. Numărul celor care vor rămâne fără loc de muncă variază între 1 şi 10, în funcţie de specificul firmei. Cei mai afectaţi vor fi muncitorii necalificaţi. Patronii spun că vor ajunge la astfel de decizii din cauza ultimelor măsuri fiscal-bugetare şi a creşterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie.Florin Jianu, preşedinte Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a explicat motivele pentru care oamenii vor rămâne fără locuri de muncă. ''Explicaţia este simplă. Guvernul a ales prin politicile publice pe care le-a promovat anul trecut, să lovească exact în categoria cea mai vulnerabilă de angajaţi, adică angajaţii cu contracte part-time'', a spus Florin Jianu.
