DOUA VESTI BUNE: Comisia pentru votul în diaspora: Românii vor vota pe parcursul a trei zile / Cei care se află la coadă vor putea vota și după ora închiderii secțiilor si Curtea Constituțională a validat referendumul pe justiție

vot parlamentRomânii din diaspora vor vota pe parcursul a trei zile, a decis joi comisia parlamentară pentru modificarea legilor electorale. Parlamentarii din comisie au mai decis că cei care se află la coadă vor putea vota și după ora 21.00, când se închid urnele. Decizia vine după ce, la alegerile europarlamentare din 26 mai, zeci de mii de oameni au stat la cozi interminabile la secțiile de votare, iar unii dintre ei nu au reușit să voteze. Modificările adoptate de comisia de cod electoral trebuie să fie adoptate însă și în plen.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală a decis joi ca în diaspora votul să se desfăşoare în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.

"În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00", se arată în raportul adoptat joi de membri comisiei de cod electoral, potrivit Agerpres.

Comisia a mai stabilit că românii din diaspora care se vor afla la rând sau în secția de vot la ora 21.00, când se închid secțiile, să își poată exercita dreptul la vot.

”La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot”, prevede articolul adoptat, joi, în comisie.

Comisia specială are termen până în 5 iulie să redacteze un proiect de act normativ care să reglementeze desfăşurarea procesului electoral în afara ţării.

Curtea Constituțională a validat referendumul pe justiție

Curtea Constituțională a validat joi rezultatele referendumului pe justiţie inițiat de președintele Klaus Iohannis și a respins cele cinci contestaţii referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 26 mai.

Contestațiile au fost respinse deoarece judecătorii constituționali au constat că procedurile de desfășurare a referendumului au fost corecte, potrivit unor surse din CCR.

De asemenea, Curtea Constituțională a validat referendumul din 26 mai, constatând că acesta este unul consultativ. Decizia de validare a referendumului a fost luată în unanimitate de judecătorii Curții Constituționale.

Potrivit legii, "înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial, hotărârea Curţii Constituţionale este prezentată Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună".

Curtea Constituțională a primit zilele trecute cinci contestații referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului. Printr-una dintre contestații se cerea anularea decretului emis de președintele Klaus Iohannis pentru organizarea referendumului și infirmirareea rezultatelor scrutinului.

În 14 iunie, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a transmis o solicitare Biroului Electoral Central (BEC) în care cere lămuriri referitoare la listele pentru referendum, întrebând, printre altele, de ce numărul votanţilor nu a fost identic la cele două întrebări.

Biroul Electoral Central (BEC) i-a răspuns președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendumul din 26 mai se datorează unei "erori generate de formularea ambiguă a legii" privind organizarea și desfășurarea referendumului.

BEC arată în documentul trimis CCR că "lista pentru referendum" este mai mare decât lista electorală permanentă pentru că unii președinți de secții de votare i-au adaugat și pe cei care au votat pe listele sumplimentare la numărul celor care au votat pe liste permanente. Biroul Electoral Central spune că fost o eroare generată de formularea ambiguă a legii, iar BEC nu a putut interveni pentru că nu intră în atribuțiile instituției.

La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin "Da” sau "Nu” la întrebările:

"Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?"

"Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Potrivit datelor centralizate de BEC, din 7.922.591 de participanţi la referendum, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

SURSA:hotnews

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează