Protestul dăm #foaiagoală continuă si astăzi la simularea probelor de BAC pentru clasele a XI-a şi a XII-a

Examene evaluari eleviElevii claselor a XI-a şi a XII-a încep astăzi simularea probelor de la Bacalaureat, care se va încheia în 21 martie, urmând ca în 29 martie să fie anunţate rezultatele. În acelaşi timp, Consiliul Naţional al Elevilor continuă protestul dăm #foaiagoală, pe care la început la simularea probelor de la Evaluarea naţională. Elevii din clasele a-XI-a şi a XII-a vor susţine simularea examenului de Bacalaureat după următorul program:

18 martie - Limba şi literatura română – probă scrisă

19 martie - Limba şi literatura maternă – probă scrisă

20 martie - Probă obligatorie a profilului – probă scrisă

21 martie - Probă la alegere a profilului şi specializării – probă scrisă (se organizează numai pentru elevii claselor a XII-a)

29 martie - Afişarea rezultatelor

Consiliul Naţional al Elevilor continuă protestul început la simularea Evaluării Naţionale, îndemnându-i pe elevi să dea foaia goală.

A.M.

Romania intra in istoria stiintei! Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume. Cum s-a ajuns la a zecea parte din puterea Soarelui si la ce foloseste?

Laser MagurelePremieră mondială - laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere, 10 PetaWatts, a anunțat Guvernul. Componenta românească a Proiectului ELI este axată pe domeniul fizicii nucleare (ELI-NP) și se construiește la Măgurele, în cadrul Institutului pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH). Sistemul, a cărui instalare în clădirea ELI-NP a început în septembrie 2016, s-a aflat în procedura de testare finală, atingându-se, în acest moment, puterea propusă de 10 PW, cea mai mare putere din lume. "Este o zi mare pentru noi, o zi foarte importantă - comunicăm rezultatele ultimelor teste de putere ale sistemului laser de la Măgurele. Pot spune că s-a atins o putere mai mult decât am visat noi - 10.88 PetaWatts, pentru cei care nu au noțiune de multipli și submultipli, sunt 10 milioane de miliarde de wați, a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină. De aici și marea realizare tehnică și științifică, care constituie o premieră mondială. Cu ajutorul acestui laser, putem să creăm fenomene noi, să urmărim comportarea materiei în condiții extreme, condiții care până acum nu au fost pe Pământ, probabil că în Univers există și încercăm astfel să deslușim unele dintre tainele Universului", a declarat, la un eveniment organizat de Guvern, Nicolae Zamfir, directorul proiectului Laserului de la Măgurele.Componenta românească a Proiectului ELI este axată pe domeniul fizicii nucleare (ELI-NP) și se construiește la Măgurele, în cadrul Institutului pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH). Sistemul, a cărui instalare în clădirea ELI-NP a început în septembrie 2016, s-a aflat în procedura de testare finală, atingându-se, în acest moment, puterea propusă de 10 PW, cea mai mare putere din lume. Recent laureat al premiului Nobel pentru Fizică, profesorul Gerard Mourou sublinia rolul major cu care construcția acestui sistem în România a contribuit în acordarea acestei distincții. Componenta românească a Proiectului ELI este axată pe domeniul fizicii nucleare (ELI-NP) și se construiește la Măgurele, în cadrul Institutului pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH)."Vreau să felicit echipa de la Măgurele, zeii și-au făcut datoria, mai rămâne ca noi, oamenii de rând, să fim în stare să beneficiem de ceea ce ne dau ei. Ține doar de noi. Ceea ce se întâmplă aici nu este un eveniment important pentru România, nu pentru Europa, ci, după părerea mea, este un eveniment foarte important pentru omenire. În 2013, l-am întrebat pe domnul academician Zmafir ce se întâmplă aici. Ce se întâmplă aici ne plasează la frontiera cunoașterii. Mâine poate să fie cu totul și cu totul altfel", a declarat Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov. Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai mare proiect de cercetare din lume pe laseri și face parte dintr-un proiect pan-european. Costul total al proiectului laserului de la Măgurele este de 356,2 milioane de euro. Proiectul este cofinanțat din fonduri europene cu 311 milioane de euro. Principalele echipamente de cercetare de la Măgurele sunt cei doi laseri de mare putere (10PW) și acceleratorul de electroni ca generator de fascicul gamma de mare intensitate. Dacă laserii au fost instalați, la Sistemul Fascicul Gamma se înregistrează o întârziere de mai bine de un an. Construit de Consorțiul EuroGammaS condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, în baza unui contract de 66 de milioane de euro, semnat în martie 2014, Sistemul Fascicul Gamma este adus pe platforma de la Măgurele, dar consorțiul nu începe instalarea, care ar trebuie să fie gata pe 31 octombrie 2018. Instalarea sistemului de fascicul luminos Gamma de la Laserul de la Măgurele, pe care italienii de la consorţiul european EuroGammaS (EGS) trebuiau să o facă, se judecă în instanță. Ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, declara pentru HotNews.ro că încă din luna noiembrie a fost reziliat contractul cu italienii care trebuiau să furnizeze echipamentul şi nu poate face nimic cu privire la această situaţie pentru că este o problemă juridică. În luna februarie, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, se declara "foarte îngrijorată” de ultimele evoluții ale proiectului privind Laserul de la Măgurele, precizând că în luna ianuarie a avut, la Bruxelles, o întâlnire pentru a soluții în cazul litigiului care blochează lucrarea. "În prima fază a proiectului a fost construită o clădire specială pentru fascicule laser şi gamma, precum şi pentru experimente; iar etapa a doua presupune dotarea cu echipamentele și utilajele necesare construirii unui laser de 10 PW şi a unui fascicul gamma, precum şi instalarea acestora. Sper din suflet să reușim să salvăm acest proiect fanion atât pentru România, cât şi pentru cercetarea din întreaga Uniune Europeană!”, spunea Crețu.

„Amplificarea pulsului are o problemă intrinsecă. Dacă am lăsa laserul să treacă prin mediul activ, laserul ar distruge mediul activ și pulsul nu ar putea să fie amplificat. Metoda folosită de compania Thales folosește o idee a fizicianului Gerard Mourou, care a luat premiul Nobel pentru acest lucru anul trecut. Metoda asta are o șmecherie. Înainte de a lăsa raza de laser să intre în mediul activ, sparge raza de laser în culorile sale componente, după fiecare culoare e amplificată. Intensitatea este acum mai mică și mediul activ rezistă. După acest pas, componentele se aduc la loc și de data aceasta se formează un puls uriaș, atingând la ora actuală un record mondial de 10 petawatts.

Fizicianul a explicat și la ce folosește acest laser.

„La București se studiază interacțiunea dintre lumina și materie. Primul lucru pe care îl facem e să verificăm legile naturii și să le înțelegem și eventual să descoperim alte lucruri noi. Sunt chestii fundamentale. Vrem să vedem legile naturii și ce e dincolo de ele. Trebuie să înțelegi lucrurile ca să treci la aplicații”, a spus Cristian Presură. Există și aplicații practice, spune fizicianul, care dă drept exemplu terapia cu protoni, folosită în tratarea cancerului. „Există spitale care folosesc această terapie, numai că protonii respectivi sunt accelerați de niște acceleratoare foarte mari care costă foarte mult și ocupă mult spațiu. Ideea e să accelerăm acești protoni cu laserul. De ce? Pentru că lumina, intrinsec, e o oscilație a câmpului electric, care e foarte puternic. Un câmp electric e în stare să acclereze saricini electrice. Dacă acest câmp electric de la Măgurele e foarte puternic, el poate să accelereze protoni pe o distanță foarte scurtă și în felul asta putem să avem un accelerator de protoni mult mai compact, poate să intre eventual într-un spital, după ce tehnologia este demonstrată”, a explicat el.

A.M.                                                            

VIDEO Sebastian Ghiță îi amenință pe manifestanți: Dacă poliția nu-i ia de pe străzi, o să ne luăm la bătaie cu ei / Doi dintre protestatarii #rezist au făcut plângere penală împotriva lui

Ghita RTVFostul parlamentar PSD Sebastian Ghiță, fugit în Serbia și care a anunțat că va candida la europarlamentare pe lista Partidului România Unită (PRU), i-a amenințat cu bătaia pe cei care protestează în stradă față de modificarea legilor justiției. El a spus într-o intervenție telefonică la România TV, postul pe care îl patronează, că îi va trimite pe membrii PRU "să le dea o mamă de bătaie" manifestanților: "Dacă poliția nu-i trimite acasă, o să-i trimitem noi". Doi dintre protestatarii #rezist au anunțat marți că au depus plângere penală împotriva lui Ghiță, pentru amenințare.

Luni seară, într-o intervenție la România TV, Sebastian Ghiță s-a dezlănțuit împotriva "bandelor rezist", amenințându-i cu bătaia pe manifestanți.

"Dacă le mai prindem pe străzi pe bandele #Rezist, cum i-am văzut astăzi la Ministerul Justiției, s-ar putea să se întâlnească cu niște cetățeni de la Partidul România Unită, care să le dea niște șuturi în fund și să îi trimită acasă. Dacă poliția nu-i trimite acasă, o să-i trimitem noi. Că asta nu-i democrație", a declarat fostul parlamentar PSD.

Cu planuri inainte de Al Doilea Război Mondial... In anii 80 Romania trebuia sa aiba 3.200 de kilometri de autostradă. Suntem in anul 2019 si avem...sub 1000 km

Autostrazi anii 80La sfârșitul anilor 80, România trebuia să aibă 3.200 de kilometri de autostradă, însă în anul 2019 țara noastră are mai puțin de 1.000 de km. Ceea ce este aproape de necrezut astăzi când ne uităm pe harta rutieră a ţării, autostrada Bucureşti-Piteşti era parte a unui plan gândit înainte de al doilea război mondial. Pentru autostrada Bucureşti-Piteşti, comuniştii lui Ceauşescu au folosit 450.000 de tone de asfalt.Primii 95 de kilometri au fost inauguraţi 1973. “Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale.

Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explica, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti. O ilustraţie de arhivă din revista Flacăra dovedeşte că harta autostrăzilor României din 1968, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, se suprapune perfect peste proiectul coridorului IV pan-european, încă nefinalizat nici la aproape şase decenii distanţă. Acesta urma să lege Europa Occidentală de Orient.Proiectele originale din epoca Ceauşescu prevedeau rute care coincid nu doar cu coridoarele IV şi IX de autostrăzi, încă de actualitate, ci şi cu Autostrada Transilvania. De asemenea, pe hartă figura şi un traseu inedit: autostrada Oltenia-Litoral, care traversa sudul ţării, de la Vama Veche, până la Constanţa, Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara. Din cei 3.200 km promişi, până la Revoluţie, regimul lui Nicolae Ceauşescu a finalizat doar 113 km de autostradă, 96 km pe ruta Bucureşti-Piteşti şi 17 km pe ruta Feteşti-Cernavodă.Traseele europene importante s-au stabilit în 1972, atunci când a fost semnat acordul TIR, iar România lui Nicolae Ceauşescu a semnat acest acord, mai ales că pe teritoriul ţării noastre a fost trasat unul din cele mai importante culoare europene – IV, sau actul TEN –T. Era vorba de traseul prin care Europa Occidentală era legată de Orient, iar, la acea oră, cei mai mari transportatori de marfă din Europa de Est care aveau nevoie de infrastructură erau turcii.

Sursa: capital.ro

A.M.

Harta autostrazi Ceausescu

 

Lucrări de reabilitare termică la Unitatea Militară din Boboc

UM BobocMinisterul Apărării Naţionale anunţă semnarea contractului şi începerea activităţilor proiectului „Reabilitarea termică a pavilionului 31 – Învăţământ din cazarma 329 Boboc”, Cod SMIS 118344.Proiectul va fi implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Regio-Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 3 – „Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon”, Prioritatea de investiţii 3.1- „Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor”, Operaţiunea B – „clădiri publice”. Proiectul este implementat în satul Boboc, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău, în perioada 01.03.2017 – 31.10.2020, are valoarea de 18.524.541,14 lei din care finanţarea nerambursabilă acordată din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 8.935.963,53 lei.Obiectivul general al proiectului are în vedere creșterea eficienței energetice a clădirii pavilionului 31 - învățământ din cazarma 329 Boboc prin reabilitarea termică, gestionarea inteligentă a energiei și utilizarea energiei din surse regenerabile. Scopul proiectului este de a realiza lucrări de îmbunătățire a performanțelor energetice a clădirii, având ca rezultat final reducerea consumurilor energetice și, implicit, optimizarea confortului termic pentru utilizatorii clădirii.

Obiectivele specifice ale proiectului vizează :

1. Reducerea consumurilor energetice din surse convenţionale şi diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kW/m arie utilă;

2. Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie a clădirii prin asigurarea unui nivel de peste 10% din consumul total de energie primară realizat din surse regenerabile de energie regenerabilă.

Sursa - mapn.ro

E.S.