Cu planuri inainte de Al Doilea Război Mondial... In anii 80 Romania trebuia sa aiba 3.200 de kilometri de autostradă. Suntem in anul 2019 si avem...sub 1000 km

Autostrazi anii 80La sfârșitul anilor 80, România trebuia să aibă 3.200 de kilometri de autostradă, însă în anul 2019 țara noastră are mai puțin de 1.000 de km. Ceea ce este aproape de necrezut astăzi când ne uităm pe harta rutieră a ţării, autostrada Bucureşti-Piteşti era parte a unui plan gândit înainte de al doilea război mondial. Pentru autostrada Bucureşti-Piteşti, comuniştii lui Ceauşescu au folosit 450.000 de tone de asfalt.Primii 95 de kilometri au fost inauguraţi 1973. “Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale.

Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explica, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti. O ilustraţie de arhivă din revista Flacăra dovedeşte că harta autostrăzilor României din 1968, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, se suprapune perfect peste proiectul coridorului IV pan-european, încă nefinalizat nici la aproape şase decenii distanţă. Acesta urma să lege Europa Occidentală de Orient.Proiectele originale din epoca Ceauşescu prevedeau rute care coincid nu doar cu coridoarele IV şi IX de autostrăzi, încă de actualitate, ci şi cu Autostrada Transilvania. De asemenea, pe hartă figura şi un traseu inedit: autostrada Oltenia-Litoral, care traversa sudul ţării, de la Vama Veche, până la Constanţa, Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara. Din cei 3.200 km promişi, până la Revoluţie, regimul lui Nicolae Ceauşescu a finalizat doar 113 km de autostradă, 96 km pe ruta Bucureşti-Piteşti şi 17 km pe ruta Feteşti-Cernavodă.Traseele europene importante s-au stabilit în 1972, atunci când a fost semnat acordul TIR, iar România lui Nicolae Ceauşescu a semnat acest acord, mai ales că pe teritoriul ţării noastre a fost trasat unul din cele mai importante culoare europene – IV, sau actul TEN –T. Era vorba de traseul prin care Europa Occidentală era legată de Orient, iar, la acea oră, cei mai mari transportatori de marfă din Europa de Est care aveau nevoie de infrastructură erau turcii.

Sursa: capital.ro

A.M.

Harta autostrazi Ceausescu

 

Lucrări de reabilitare termică la Unitatea Militară din Boboc

UM BobocMinisterul Apărării Naţionale anunţă semnarea contractului şi începerea activităţilor proiectului „Reabilitarea termică a pavilionului 31 – Învăţământ din cazarma 329 Boboc”, Cod SMIS 118344.Proiectul va fi implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Regio-Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 3 – „Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon”, Prioritatea de investiţii 3.1- „Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor”, Operaţiunea B – „clădiri publice”. Proiectul este implementat în satul Boboc, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău, în perioada 01.03.2017 – 31.10.2020, are valoarea de 18.524.541,14 lei din care finanţarea nerambursabilă acordată din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 8.935.963,53 lei.Obiectivul general al proiectului are în vedere creșterea eficienței energetice a clădirii pavilionului 31 - învățământ din cazarma 329 Boboc prin reabilitarea termică, gestionarea inteligentă a energiei și utilizarea energiei din surse regenerabile. Scopul proiectului este de a realiza lucrări de îmbunătățire a performanțelor energetice a clădirii, având ca rezultat final reducerea consumurilor energetice și, implicit, optimizarea confortului termic pentru utilizatorii clădirii.

Obiectivele specifice ale proiectului vizează :

1. Reducerea consumurilor energetice din surse convenţionale şi diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kW/m arie utilă;

2. Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie a clădirii prin asigurarea unui nivel de peste 10% din consumul total de energie primară realizat din surse regenerabile de energie regenerabilă.

Sursa - mapn.ro

E.S.

42 de ani....La aceasta ora avea loc CUTREMURUL din 1977. Povestea celor 55 de secunde de groaza... (VIDEO)

Cutremur 77Vineri, 4 martie 1977. Luna plina. Primavara batea la usa. Aparusera deja mugurii copacilor.La televizor-filmul bulgaresc Dulce si Amar. Ceausescu, aflat în Nigeria, participa la dineul oficial dat de presedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urma sa se abata asupra României...

10 bombe atomice

La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7, 2 grade pe scara Richter, loveste tara noastra. Violenta lui s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia nord-sud si est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km, planul în care s-a produs prabusirea straturilor fiind de aproximativ 60°. Toate statiile seismice de pe glob, aflate pe receptie, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat si analizat informatiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden-Colorado (Statele Unite). Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!55 de secunde de groaza! Peretii s-au prabusit, geamurile s-au spart, focul a izbucnit! Unii s-au repezit îngroziti pe scari sau spre iesiri;altii au ramas încremeniti în casa, paralizati de teama. Aceeasi teama care i-a îndemnat pe altii sa se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar si cazuri de femei care au nascut înainte de vreme.

Ceausescu este informat despre cutremur. Banchetul este întrerupt câteva minute mai târziu. Informatiile care i-au parvenit initial vorbeau despre un cataclism de 10 grade si despre distrugerea totala a Bucurestiului. Stabilind legatura cu tara, Ceausescu a cerut informatii precise, a dat primele ordine si a instituit starea de necesitate pe teritoriul României. A doua zi, la ora 8.15 minute, o aeronava având la bord familia Ceausescu si restul delegatiei ateriza pe aeroportul Otopeni.Bucurestiul a fost cel mai greu lovit. Apoi Teleormanul, Doljul, Iasiul, Vasluiul, Buzaul, Vrancea, Mehedintiul...

Dimensiunea dezastrului

În Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns cladirile de la Lizeanu-colt cu Stefan cel Mare, Continental-Colonadelor, Dunarea, Scala, Casata si Nestor. Sub darâmaturile blocului de la Colonadelor si-au gasit sfârsitul:Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internata cu câteva zile înainte în spital. Ca prin minune, sotul, scriitorul Romulus Rusan, a fost gasit în viata sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatra, în fata blocului Scala, care s-a prabusit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului:508 morti. 2.600 de raniti. Orasul Zimnicea este prefacut în ruine:175 de case prabusite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550 cladiri, printre care se numara Muzeul de Arta, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeteana. Primele estimari indicau un numar de 30 de morti si 300 de raniti. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, atât umane-7 persoane decedate, cât si materiale. La Ploiesti au fost distruse în jur de 200 de locuinte, alte 2.000 fiind grav avariate;situatia este grava si în judetul Buzau, unde sunt afectate în jur de 1.900 de cladiri. Mai fericite sunt judetele din Transilvania si Dobrogea, care au scapat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finala a pierderilor-umane si materiale, este teribila:1.570 morti, 11.300 raniti, 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unitati economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta neîncetata, zile în sir, pentru scoaterea supravietuitorilor de sub darâmaturi. Au fost adusi chiar si specialisti din Elvetia, însotiti de câini dresati pentru salvarea victimelor din munti. Au fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc Continental nu mai putin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat si redat vietii!

Sursa - historia.ro

A.M.

VEZI SI ARTICOLUL ACESTA - FOARTE INTERESANT: "Adevarul despre cutremurul din 1977! Marturiile unui inginer, specialist in constructii si cutremure"

Scrisoare către țara care a obosit...

Scrisoare catre taraDragă țară care ai obosit,

Îți scrie un om rușinat că e la fel de istovit ca tine, când abia a împlinit 30 de ani. Stau cu laptopul îngrămădit într-un scaun low-cost, locul în care atât de mulți români își digeră dezamăgirile și-și iau rămas-bun de la tine. La fel ca pe ei, neputința ta de acum m-a lăsat fără puteri. Pentru că, vezi tu, puterea mea e să cred în tine. Trebuie să știu că poți să te faci bine, să te urnești din capcana unui trecut care a înghițit viitorul atâtor generații. Cu fiecare moment în care ei îți mai fură un pic din demnitate, cu fiecare doctor fals pe care-l descoperim în spitale tale care ne omoară sau ne umilesc, cu fiecare profesor care-ți produce încă o generație apatică, forța noastră colectivă se stinge laolaltă cu a ta.

S.O.S ! Votati platanul din orasul CAMPENI !

campeni 2Platanul din orasul Campeni, judetul Alba, a fost declarat “Arborele Anului 2019” in Romania, in urma voturilor exprimate online. El intra in competitia europeana” Tree of the Year - 2019” organizata de catre asociatia “Environmental Partnership Association”. Copacul a castigat competitia nationala, organizata in perioada 3 octombrie – 23 octombrie 2018. Propunerea platanului din Campeni, copac aflat in pericol de disparitie datorita dezvoltarii urbane excesive , a venit din partea doamnei avocat Stana Dragoiu, un sustinator al mediului inconjurator.

furt-societati-buzoiene.jpg