Vezi aici de ce sarbatoresc catolicii si protestantii la alta data din calendar Pastele, decat credinciosii ortodocsi!

schimbare calendar crestinSa stie toata lumea ca Biserica noastra merge dupa calendarul indreptat (nou - Gregorian) in tot restul anului si numai de Paste mergea “dupa vechi” (Iulian), adica cu celelalte Biserici Ortodoxe surori.

 

Stim foarte bine ca reforma calendarului si indreptarea acestuia este un lucru bun, dar in crestinism nu a prelevat niciodata stiinta in detrimentul spiritualitatii, al credintei, asadar pentru o problema “stiintifica” (de precizie astronomica) nu se renunta la “sobornicitate”, la partasie impreuna cu celelalte Biserici surori. Bine ar fi sa asteptam indreptarea calendarului la ceilalti ortodocsi care nu au facut-o si apoi sa ne bucuram de data unica a celebrarii celei mai importante sarbatori – Pastele sau Invierea Domnului Iisus Hristos. In duhovnicie si in viata credinciosilor autentici schimbare artificiala a calendarului este inadmisibila. Sa nu uitam ca la fiecare Paste “Lumina Sfanta” vine la Mormantul din Ierusalim la “Pastele Ortodox” nu la cel “Catolic” (se cunosc istorisiri cand “Lumina Sfanta” – aceasta "piatra de incercare" pentru multe minti umane – a refuzat sa vina la acea data (a Calendarului schimbat) si a strapuns un stalp de la Mormant aprinzand altarul ortodocsilor de langa respectivul loc de atunci – vezi AICI amanunte!). "Nu toate bisericile ortodoxe au acceptat indreptarea calendarului. Printre ele se numara Biserica ortodoxa Rusa, Sarba, din Georgia, Patriarhia Ierusalimului, Biserica ortodoxa din Ucraina. Va asigur ca Biserica Ortodoxa Romana si toate celelalte care au acceptat calendarul gregorian vor primi cu bunavointa o asemenea initiativa", a declarat purtatorul de cuvant al BOR. Creştin-ortodocsii stabilesc data Pastelui in funcţie de fazele lunii, dupa indicatiile lasate in urma primul Sinod Ecumenic, in anul 325. Atunci, liderii crestinilor au stabilit ca Pastele sa fie sarbatorit in prima duminica dupa prima luna plina aparuta dupa Echinoctiu. Modificarea va fi una dintre cele mai importante pentru confesiunile crestine din ultimele sute de ani.

Putina istorie despre calendarul indreptat (Gregorian) si cel vechi (Iulian)

Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar in 46 i.Hr., intrand in uz in anul 45 i.Hr. (sau 709 ab urbe condita). Acest tip de calendar a fost ales dupa consultari cu astronomul Sosigenes din Alexandria si a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obisnuit de 365 de zile, impartit in 12 luni, cu un an bisect adaugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu sa aiba 365,25 de zile. Calendarul iulian a ramas in uz in unele tari pana in secolul al XX-lea si mai este folosit inca de mai multe biserici nationale ortodoxe. Cu acest calendar ar trebui adaugate prea multe zile pentru a pastra corespondenta cu anul astronomic, care este mai lung cu 11 minute decat anul iulian mediu, aceasta ducand la acumularea unei zile diferenta in 128 de ani. S-a spus ca Cezar era constient de imperfectiunea calendarului propus, dar a considerat ca este vorba de o problema minora. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582[1], reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Acesta facea reglarea functie de echinoctiul de primavara si luna sinodica (pentru Paste). Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele doua moduri de datare, se foloseste denumirea de Stil Vechi prin comparatie cu Stilul Nou, denumirea data calendarului gregorian.

Calendarul Iulian a fost folosit in Europa din timpurile Imperiului Roman pana in anul 1582, cand Papa Grigore al III-lea a promulgat calendarul gregorian, care a fost in scurta vreme adoptat de majoritatea tarilor catolice. Tarile protestante l-au adoptat ceva mai tarziu, iar tarile din Europa Rasariteana l-au adoptat mult mai tarziu, unele la inceputul secolului al XX-lea. Rusia a folosit calendarul iulian pana dupa Revolutia rusa, de aceea Revolutia din Octombrie a izbucnit in noiembrie, conform calendarului gregorian. In Rusia, calendarul iulian a suferit totusi o reforma sub Petru cel Mare (inainte deci de reforma completa de la inceputul secolului XX), cand s-a renuntat la numerotarea anilor de la (ceea ce crestinii credeau ca este momentul care coincide cu) "facerea lumii", adoptandu-se ca moment de la care se numara anii nasterea lui Hristos, in plus tot atunci adoptandu-se si conventia prin care anul incepe pe 1 ianuarie, si nu la 1 septembrie, asa cum era cazul in vechiul calendar bizantin.[1]

Desi tarile din Europa Rasariteana au adoptat calendarul gregorian pana in 1923, bisericile lor nationale ortodoxe folosesc in continuare calendarul iulian. La Conferinta interortodoxa de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit. Acest calendar este format dintr-o parte solara, care este si va fi similara cu calendarul gregorian pana in anul 2800 si o parte lunara, cu ajutorul careia se calculeaza astronomic Pastele la Ierusalim. Toate bisericile ortodoxe au refuzat partea lunara, continuand astfel sarbatorirea Pastelui conform calendarului iulian, (Biserica Ortodoxa Finlandeza foloseste calendarul gregorian pentru sarbatorirea Pastelui). Partea solara a calendarului a fost acceptata numai de unele dintre bisericile ortodoxe, si anume: Biserica Ortodoxa a Constantinopolului, Biserica Ortodoxa a Alexandriei, Biserica Ortodoxa a Antiohiei, Biserica Ortodoxa Greaca, Biserica Ortodoxa Cipriota, Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Poloneza si Biserica Ortodoxa Bulgara (in 1963), acestea sarbatorind Craciunul pe 25 decembrie calendarul gregorian , odata cu bisericile catolice, pana in anul 2800. Biserica Ortodoxa a Ierusalimului, Biserica Ortodoxa Rusa, Biserica Ortodoxa Sarba, Biserica Ortodoxa Georgiana, Biserica Ortodoxa Ucrainiana si calendaristii vechi greci au continuat sa foloseasca calendarul iulian pentru datele fixe, de aceea ei sarbatoresc Craciunul pe 25 decembrie calendarul iulian (7 ianuarie calendarul gregorian) pana in anul 2100.

Iulian Gavriluta