Joia Mare sau Joia Patimilor, ziua in care se impletesc traditii... Semnificatia zilei in care are loc slujba "Denia celor 12 Evanghelii"

Joia MareJoia Mare se mai numeste si Joia Neagra sau Joia Patimilor. Acum praznuim spalarea picioarelor Mantuitorului, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea lui Iisus de catre Iuda. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor are loc slujba cunoscută sub numele de Denia celor 12 Evanghelii. În unele mânăstiri, la sfârşitul Sfintei Liturghii, există obiceiul ca stareţul să spele picioarele a 12 dintre călugări, în amintirea gestului făcut de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină.

 

Din Joia Mare pana în ziua de Paşte, nu se mai trag clopotele la biserici, ci doar se bate toaca. Credincioşii participă joi seara, simbolic, la arestarea, judecarea, condamnarea, batjocorirea şi răstignirea Mântuitorului. În biserici are loc Denia celor 12 Evanghelii.La slujba din Joia Mare, sau Denia celor 12 Evanghelii, sfâşietoare prin natura textelor citite, sunt rememorate momentele rugăciunii din grădina Ghetsimani, precum şi trădarea şi prinderea Domnului Iisus Hristos. Slujba îndeamnă la profundă reflecţie asupra patimilor suferite de Mântuitor şi pregăteşte credincioşii pentru zilele următoare, vinerea patimilor şi sâmbăta învierii.Joia Mare ne aminteşte şi de Cina cea de Taină, când a fost instituită taina Sfintei Euharistii. La noi, in zona Buzaului, fetele fac 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Aceasta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Joia Mare este cunoscuta mai ales ca ziua in care se inrosesc ouale. Acestea nu trebuie sa lipseasca de pe masa de Pasti, simbolul lor fiind strans legat de Patimile lui Iisus. Se spune ca Sfanta Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, avea la ea un cos plin cu oua, pe care l-a lasat chiar langa cruce; ouale s-au inrosit de la sangele care s-a scurs din trupul lui Iisus. Oul, simbolizeaza Invierea, el insusi purtator de viata, devine simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. Credinta populara spune ca atata timp cat vor fi inrosite ouale, raul va fi tinut departe. Chiar daca predominanta este culoarea rosie, la vopsirea oualor nu sunt ignorate nici celelalte nuante; astfel ca pe masa de Pasti gospodinele aseaza si oua galbene, verzi, mov, albastre sau chiar negre. Pentru colorarea oualor poti alege din multitudinea vopselelor din comert, iar daca preferi vopsele naturale, poti incerca sa le vopsesti ca pe vremea bunicilor: cu coji de ceapa, suc de sfecla, suc de morcov, menta, spanac, frunze de nuc, violete…Daca alegi aceste variante trebuie sa stii ca ouale trebuie sa stea in vopseaua respectiva mai mult timp pentru a se prinde bine culoarea. De regula, pentru vopsit se aleg ouale cu coaja alba, mata. Acestea se spala bine cu detergent si apa calda, se lasa sa se usuce apoi se fierb in apa cu sare, timp de 10 minute. Vopseaua se fierbe separat impreuna cu otet. Dupa ce sunt fierte, ouale se introduc in vopsea si se tin cateva minute sau cateva ore, daca se folosesc vopsele din plante. Se scot si se sterg cu un servetel imbibat in ulei sau untura pentru a le da un luciu frumos.

Daca vrei sa le dai o nota personala, poti incerca sa imbraci ouale deja vopsite, in hartie creponata umeda, pe care o indepartezi dupa uscarea completa. Poti folosi diverse frunze de plante si sa fierbi ouale infasurate intr-un ciorap. Le poti orna simplu si fara efort, cu abtibilduri dragalase cu iepurasi sau diverse scene biblice. Daca vrei sa le transformi in mici obiecte de arta, aplica incondeierea, un alt mod de infrumusetare al oualor. Acest obicei este mai mult intalnit in Bucovina, dar in ultimii ani s-a raspandit in toata tara, iar motivele ornamentelor variaza de la o zona la alta, incondeierea oualor fiind una dintre cele mai spectaculoase traditii de Pasti. Indiferent de metoda aleasa pentru colorarea si impodobirea oualor, acestea sunt duse apoi la biserica pentru a fi sfintite, iar dupa slujba Invierii, mai intai varstnicii si apoi tinerii le ciocnesc rostind formulele de confirmare a credintei ”Hristos a inviat!”, ”Adevarat a inviat!” Ouale sfintite sunt daruite rudelor sau celor dragi si se pastreaza in apropierea icoanelor pana la Pastele urmator. Se spune ca ouale inrosite in Joia Mare se pot pastra tot anul fara sa se strice. In traditia populara, oul rosu ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Astfel ca el este pus in apa impreuna cu monede din argint, iar cu aceasta apa se spala pe fata in dimineata zilei de Paste.

In ultimii ani, datorita influentelor occidentale, un alt simbol al Pastelui este iepurasul. Se spune ca el aduce ouale rosii, ascunzandu-le prin gradina sau prin colturile ferite ale casei, impreuna cu diverse cadouri, dulciuri si oua de ciocolata, pentru a fi gasite de copii. Iepurasul reprezinta insa, simbolul fertilitatii si al naturii care se trezeste la viata odata cu venirea primaverii si nu are nici o legatura cu sarbatoarea noastra de Paste.

F.M.