Sfantul Mare Proroc ILIE Tesviteanul, aducatorul de ploi, sarbatorit astazi de crestini. Traditiile si superstitiile zilei

Sfantul IlieBiserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Proroc Ilie in fiecare an pe 20 iulie. Ilie, cunoscut ca fiind un proroc evreu este mentionat in cea de-a treia carte a regilor din Vechiul Testament in capitolele 17-20. In Noul Testament, Mantuitorul nostru, Iisus Hristos aduce aminte de Ilie cand vorbeste Ioan Botezatorul spunandu-i ca Ilie este cel care trebuia sa vina (Matei 11:14).

 

In noul Testament acesta este mentionat si in Matei 17:3, Marcu 9:4 si Luca 9:30. Sfantul Ilie este considerat de catre credinciosi ca fiind facator de minuni si aducator de ploi in vremuri grele, de seceta. Sfantul Ilie provine din Tesvi in Galaad, facand parte din tribul lui Aaron. Asadar, Sfantul Ilie era preot. Legenda spune ca la nasterea sa, tatal lui Ilie a zarit oameni imbracati in alb, care il inveleau pe Sfantul Proroc in scutece de foc si dandu-i nume. De asemenea, acestia ii dau sa manance o flacara, care reprezenta simbolul ravnei pentru Dumnezeu. Pentru a afla ce trebuie si ce nu ai voie sa faci astazi, click aici. De mic copil era foarte credincios, fiind mereu in poruncile Legii si postind si rugandu-se neincetat lucruri care l-au facut sa fie privit drept modelul vietii manastiresti. Acesta a activat in Regatul de Nord, unde rege era Ahab. Acesta din urma s-a casatorit cu Isabela, o principesa pagana care l-a convertit la idoloatrie, astfel marcand inceputul persecutiei prorocilor si credinciosilor.

Sfantul Ilie i s-a adresat direct lui Ahab si incearca sa il aduca pe calea cea buna insa Ahab refuza. La spusele Profetului, o seceta groaznica se abatu asupra locului lasand pagube inimaginabile in urma sa: pamantul a fost ars, oamenii si animalele mureau din lipsa hranei si a izvoarelor, iar natura murea si ea odata cu restul celor vii. Dumnezeu ii spune Prorocului sa paraseasca tinutul, iar acesta se conforma si, acoperit cu o piele de vitel si una de oaie, merge la raul Chorrath, situat dincolo de Iordan, in apropierea bisericii Hozeva. Aplecandu-se sa bea apa, Dumnezeu ii trimisese corbi – animale considerate impure si crude fata de progeniturile lor, in conceptia evreilor – pentru a-i aduce paine si carne, sa ii starneasca astfel mila Prorocului. Odata ce seca si cascada, Domnul il trimise la Sarepta din Sidon, calatorie menita de a-i deschide ochii lui Ilie. In drumul sau, Ilie da de o vaduva cu un copil careia ii cere sa ii faca o paine cu faina si uleiul pe care le mai avea. Aceasta, ca gazda primitoare ii face pe plac lui Ilie iar acesta ii promite ca va avea faina si ulei pana cand seceta va inceta. La cateva zile, fiul vaduvei muri iar aceasta il banui ca i-a ucis copilul. Totusi, Ilie lua trupul copilului si il urca la etaj si sufla de trei ori asupra trupului, chemandu-l pe Dumnezeu si copilul invie. Simtind ca urmeaza sa mearga la Ceruri, il alege ca succesor al sau pe Elisei. Data fiind credinta si personalitatea de care a dat dovada, Dumnezeu il muta pe ilie din viata pamanteasca direct in cea cereasca fara a trece prin poarta mortilor. In traditia populara, in momentul in care se intampla fenomene meteorologice spectaculoase se spune ca, de fapt, Ilie traverseaza cerul in caruta lui de foc pentru a ne ocroti. Datorita faptului ca este unul dintre profetii evrei, Biserica Ortodoxa il cunoaste sub numele de Sfantul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

În Panteonul românesc Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui și a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă și cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă. Ca divinitate solară și meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleaga ploile, hotărăște unde și când să bată grindina. Ca divinitate populară a Soarelui și a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase tradiții, mai ales în mediile păstorești: În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă (cânepiști), se dezbrăcau și, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sânt-Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot acum se culegeau și plantele întrebuințate la vrăji și farmece.Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenușa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură. Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei păstrat și astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Ce nu se face de Sfântul Ilie și ce este permis

- nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).

- îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii - se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvântare și se împart de pomană.

- se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor.

- se duc berbecii la berbecar.

- daca tună vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.

- se ține "Târgul de fete de pe Muntele Găina" din jud. Alba.

Sursa - calendarulortodox.ro

A.M.

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează