VIDEO - 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului, sărbătoare mare a doua zi de Crăciun

Soborul Maicii DomnuluiBiserica Ortodoxă sărbătorește în a doua zi de Crăciun, Soborul Maicii Domnului, aceasta fiind una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria care datează încă din sec. al V-lea.

 

Cuvântul sobor înseamnă adunare de oameni, iar în cadrul liturgic el exprimă chemarea spre slujbă cât și adunarea în jurul sfântului prăznuit pentru ca aceasta prin rugăciunile sale să mijlocească în fața lui Dumnezeu pentru noi. Soborul are loc în general după o mare sărbătoare și este pomenit sfântul sau sfânta care s-a făcut unealta lui Dumnezeu pentru împlinirea planului Dumnezeiesc. Soborul Maicii Domnului a devenit model de sărbătoare și pentru alți Sfinți precum Soborul Sf. Ioachim și Ana, Soborul Sf. Ioan Botezătorul sau Soborul Sf. Arhangheli. Biserica a rânduit ca astăzi, a doua zi după Crăciun, să fie pomenită Maica Domnului împreună cu soborul celor care o cinstesc pe ea. Cinstirea deosebită pe care o aducem Macii Domnului este foarte importantă deoarece Maica Domnului reprezintă iubirea milostivă, smerită, ocrotitoare și a devenit icoană vie a Bisericii. Fecioara Maria este Maica Mântuitorului nostru Iisus Hristos și ocrotitoarea tuturor creștinilor, precum și a familiei creștine.Astăzi, adunarea cea cerească se unește cu adunarea pământească în jurul Maicii Domnului pentru a cinsti sfințeia Sa. Pruncul pe care L-a născut Fecioara Maria este cu adevărat Dumnezeu. Fecioara Maria reprezintă astfel omenirea în fața lui Dumnezeu, se face templu curat al Lui Hristos, primindu-L și născându-L pe Mesia, devenind astfel mijlocitoare pentru noi în fața Domnului, Eva cea nouă, mama noastră a tuturor. Soborul Macii Domnului este unul din cele cinci mari praznice din anul bisericesc închinate Sfintei Fecioare Maria. În cea de-a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă îl va cinsti pe Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan.

Tot pe 26 decembrie este pomenit și Sfântul Nicodim de la Tismana

Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana s-a născut într-o familie de aromâni, în satul Prilep. Nicodim și-a arătat istețimea încă de mic și a învățat repede să citească Sfintele Scripturi umplându-se astfel de râvnă pentru slujirea lui Isus Hristos.mCuviosul Nicodim a renunțat la averea părintească, a îmbrăcat haine sărăcăcioase și a fugit din casa familiei sale. Nicodim a stat timp de 3 ani pe Sfântul Munte ca ucenic. Aici a fost tuns călugăr și pentru că s-a dovedit smerit și evlavios a ajuns repede diacon, egumen și mai târziu stareț al mănăstirii unde stătea. Pentru că își iubea foarte mult poporul Nicodim a părăsit Sfântul Munte și s-a întors în țara sa. Totodată, Cuviosul Nicodim a fost cel care a mijlocit împăcarea între scaunul patriarhal din Constantinopol și Biserica Sârbească. Preoții și credincioșii din țara sa au aflat despre evlavia și smerenia Cuviosului Nicodim și l-au propus ca patriarh al Bisericii sârbești, dar acesta a socotit că nu este demn pentru o asemenea cinste. Sfântul Nicodim a trecut la cele veșnice pe 26 decembrie 1406 și a fost petrecut cu jale de mulțimea de credincioși și călugări din țara sa. Nicodim a fost îngropat în mormântul pe care și l-a săpat singur la Mănăstirea Tismana, dar după o vreme a fost dezgropat, iar moaștele sale au fost depuse într-o raclă. Câțiva ani mai târziu sfintele moaște ale lui Nicodim au fost ascunde din cauza tulburărilor și vitregiei vremurilor trecute și numai starețul mănăstirii știa locul. Din nefericire, cu timpul urma moaștelor s-a pierdut și nimeni nu mai știe locul unde au fost îngropate.

Sursa - crestinortodox.ro

A.M.

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează