Luni ţinem Paștele Blajinilor sau Paștele Morților. Traditii si obiceiuri

Pastele BlajinilorPaştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Saptamana Luminată, (la o săptămână după Învierea Domnului). Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi. In aceasta zi se viziteaza cimitirele se aprind lumanari la capataiul celor adormiti si se impart bucate de Paste pentru sufletele celor plecati de la noi.

Tradiţia populară spune că blajinii ar fi printre primii oameni de pe pământ, care trăiesc doar 30 de zile pe an cu femeile lor, în scopul procreaţiei. Despre blajini se spune că sunt incapabili să facă rău cuiva, întrucât trăiesc doar în rugăciune şi post, dar eu nu cunosc cu adevărat ziua în care se sărbătoreşte Paştele, fiind anunţaţi despre eveniment de oameni. „Blajinii“ sunt entităţi mito-folclorice despre care se povesteşte că trăiesc pe „Tărâmul Celălalt”, în „Ostroavele Albe ale Apei Sâmbetei”, râu mitic aflat la horarul dintre cele două lumi. Li se mai spune „Rogmani” (Moldova), „Ragmani” (Maramureş), „Rohmani“ (Bucovina), sau „Rugmani” (Năsăud) şi se crede că s-au întrupat din sufletele curate ale copiilor morţi nebotezaţi sau că ar fi descendenţi ai oamenilor primordiali prezenţi la facerea lumii şi că, încă de pe atunci, susţin stâlpii Pământului. Singurul moment din an când oamenii pot comunica cu „Blajinii“ este cel pascal.

Singurul moment din an când oamenii pot comunica cu „Blajinii“ este cel pascal. Atunci tinerele fete neajunse la pubertate şi femeile „iertate” aruncă coji de ouă roşii pe apele curgătoare, pentru ca o săptămână mai târziu, şi anume în a doua luni după Paşte, aceste fiinţe enigmatice să primească vestea Învierii Mântuitorului. Îi poţi auzi cum se bucură de sărbătoare lipind urechea de pământ, însă preţul pe care îl vei plăti este pe măsură: vei rămâne surd pe viaţă. În poveştile populare, „Blajinii” sunt blânzi, înţelepţi şi pururi fericiţi, nu cunosc războiul, răul, ura, minciuna iar rugăciunile lor ţin omenirea întreagă. Paștele Morților vorbește despre tradiția Blajinilor, cunoscuți în folclor sub numele de ”rhomani”. Credința populară îi înfățișează drept primii oameni de pe pământ, care trăiesc fără femeilor lor, conviețuind alături de ele doar 30 de zile pe an, în vederea procreației. Blajinii sunt oameni blânzi, preocupați îndeosebi de post și rugăciuni pentru cei vii. Deoarece aceștia nu cunosc data Paștelui, oamenii le vestesc Învierea prin intermediul apei, în care aruncă cojile de ouă roșii. Paştele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc, informează Agerpres. În credinţa ortodoxă se pune accent şi pe cultul morţilor. Paştele blajinilor sau Paştele morţilor ori Paştele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiţi - spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare - sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina şi Maramureş.Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaţi dintre noi. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.

Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii ''aici'', prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separat, oamenii ''aici'' şi Blajinii ''acolo'', dar cu alimente şi băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de ''aici''.

Credinţele despre blajini sunt multe şi contradictorii. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii şi că, de atunci, susţin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creştinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeţea şi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioşi, blânzi şi înţelepţi. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare şi de legătura dintre ei şi oameni, care se menţine prin intermediul acestui praznic. De asemenea, există credinţe populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite. Ei sunt miloşi şi devotaţi lui Dumnezeu, dar nu ştiu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroşite, pentru ca să afle şi morţii că este Paşti, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii.

Ce sa nu faci de Pastele Blajinilor:

1. Cu toate ca este cunoscuta si ca sarbatoare a mortilor, nu se pomenesc doar cei aflati in nefiinta. In lunea Blajinilor sunt amintiti cei uitati, cei nestiuti si Albii. Preotul citeste pomelnicele in biserica, dupa oficierea slujbei. Se pot intocmi si pomelnice personalizate: preotul se roaga in tacere pentru cei aflati pe lista binecuvantandu-i.

2. Crecinciosii nu trebuie sa uite de copiii nebotezati sau avortati. Acestia cer iertare in fata lui Dumnezeu pentru pacatele mamelor care recurg la chiuretaj.

3. De Pastele Blajinilor nu ai voie sa coci sau sa speli haine. Nici sa bati covoare nu este acceptat pentru ca zgomotul facut ii poate speria pe blajinii care se intorc in aceasta zi speciala de pe lumea cealalta pentru a se ruga si a tine post pentru cei vii. Se spune ca spiritele blajinilor intra in biserica la Sfanta Liturghie.

4. Nu uita sa imparti oua rosii celor necajiti, mai ales daca sunt copii. Se dau si banuti de argint in anumite zone ale tarii. De asemenea, tot de Pastele Blajinilor este bine sa faci pomana daca ai avut un deces recent in familie.

5. Nu ai voie sa ii vorbesti de rau pe cei care s-au dus dintre noi, chiar daca nu ai avut intelegere cu acestia. Se spune ca mortii care sunt barfiti de Pastele Blajinilor pot face necazuri in casele oamenilor. La tara se crede ca blajinii pot da foc grajdurilor sau pot omori animalele aflate in camp, insetandu-le chiar si daca beau apa.

I.G.