Sunteti de acord? Ca de la criptocomunist la securist: Toma vrea schimbarea numelui strazii Chiristigii cu numele lui Epifanie Norocel „persoana de sprijin” a Securitatii

EpifaniePrimaria Buzau, supune dezbaterii publice spre aprobare in sedinta CLM din luna aprilie, un proiect de hotarare prin care se doreste schimbadea denumirii strazii Chiristigii cu numele fostului Episcop de Buzau, Epifanie Norocel, un cunoscut colaborator al Securitatii si un mare amator de placeri "lumesti".

 

Cine a fost "Persoana de sprijin" Epifanie Norocel?

S-a nascut pe 14 decembrie 1932, la Malini, judetul Suceava. Intre 1965 si 1971 acesta a fost profesor si director la Seminarul Teologic Minastirea Neamt, iar intre 1971 si 1975 staret al Minastirii Neamt. Din 1982, Epifanie Norocel, cunoscut pe numele sau de laic drept "Epifanie", este episcopul Buzaului si Vrancei.Acesta s-a remarcat in perioada post decembrista ca un apropiat al PSD-ului pe plan local, fiind prezent la toate evenimentele importante la care au venit mai marii partidului. In Focsani mai exista o serie de preoti despre care se spune ca au fost colaboratori ai Securitatii, insa aceasta este prima confirmare ca asemenea cazuri au existat. Purtatorul de cuvint al Episcopiei Buzaului si Vrancei, preotul Costica Panaiete, a declarat pentru Mediafax, ca exista o instiintare a CNAS, potrivit careia Episcopul Epifanie Norocel nu a colaborat cu Securitatea. "Adresa trimisa de CNSAS exista inca, fiind arhivata", a spus Costica Panaiete. Imediat dupa revolutie, activitatea comunista a PS Epifanie Norocel a facut obiectul mai multor articole negative in presa buzoiana, conducatorul bisericii locale intrind si in vizorul preotilor vrinceni. Ziarul Opinia scria chiar ca episcopul platea pensie alimentara in 1989. Trebuie spus ca deconspirarea preotilor a incins spiritele in CNSAS, unde au avut loc discutii aprige in momentul discutarii dosarelor. Acestea erau la acel moment sa degenereze in dispute fizice.

Epifanie Norocel, fost Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei până în ianuarie 2013, când a decedat, a fost unul dintre multele personajele din tagma preoţilor care înainte de 1989 au pactizat cu Securitatea comunistă. Cel puţin aşa relevă un raport al Serviciului Român de Informaţii din 1991, în care se face cunoscut că dosarul de colaborator al Securităţii al Prea Sfinţitului Epifanie a fost distrus exact în ziua Revoluţiei Române, pe 22 decembrie 1989. „Din ordinul col. (r.) Raţiu Gheorghe, fostul şef al Direcţiei I, motivate în fata cadrelor de unitate prezente, prin faptul că, datorită situaţiei create, trebuie prevenită producerea unor consecinţe negative pentru ţara, în ziua de 22 decembrie 1989 au fost distruse prin rupere şi introduse în saci următoarele materiale: 1) Dosarul personal al informatorului Argatu Constantin-Calinic; 2) Dosarul personal al persoanei de sprijin Norocel Gavril Epifanie; 3) Dosarul personal şi mapa anexa ale informatorului Cocoşel Ion Gherasim ("¦)", scrie în documentul SRI, redactat de executantul acestui ordin, mr. Marin Nicolae, pe 9 iunie 1991.

Într-o carte scrisă de Ciprian Mega, fostul Arhiepiscop al Parisului din perioada 1980-1990 spune că Epifanie Norocel ar fi fost colaborator al Securităţii în perioada de început a preoţiei. „Prin 1964 aflu că un coleg de-al meu, Chesarie Georgescu, călugăr la Mănăstirea Cozia, fusese arestat. Se întorcea de la Moscova, unde plecase cu o bursă pentru a studia la Academia duhovnicească de la Zagorsk. Împreună cu el, mai fusese trimis un călugăr, Epifanie Norocel, din Mănăstirea Neamţ. Chesarie, într-adevăr, în afară de studiu nu a avut alte preocupări în Rusia. Norocel însă era trimis de Securitate pentru a urma câteva cursuri pentru spionaj (…) Întorcându-se în ţară, Chesarie a fost arestat, iar Norocel a fost numit stareţ al Mănăstirii Neamţ şi director al Seminarului Teologic de pe lângă mănăstire (…) Bietul Chesarie s-a întors la Cozia, însă nu a trecut mult timp şi l-au arestat din nou. În perioada cât a stat a doua oară, Epifanie Norocel avea să fie înscăunat episcop vicar la Constanţa”, povesteşte arhiepiscopul Parisului în cartea “Pântecul desfrânatei” scrisă de către Ciprian Mega. Teologul vrâncean Valentin Muscă este unul dintre cei care au scris în presa judeţeană despre trecutul securist al lui Epifanie Norocel. „Dacă nu mai exista informaţii privind natura acţiunilor prin care Epifanie Norocel a sprijinit fosta Poliţie Politică, dosarul acestuia fiind distrus pe 22 decembrie 1989, graţie acestui document întocmit de SRI avem dovada faptului că episcopul a colaborat cu Securitatea. Bănuiala că episcopul lor fusese informator al Securităţii, dar şi atmosfera dictatorială pe care a instaurat-o la Centrul Eparhial de la Buzău au determinat preoţii vrânceni să-l schimbe pe episcop. Pe 6 martie 1990, 497 de preoţi întruniţi la sediul Centrului Eparhial au votat pentru menţinerea sau demiterea acestuia. În urma acestui referendum, 186 de preoţi au votat menţinerea episcopului în funcţie, iar 311 slujitori au fost pentru demitere. Consecinţă a acestui vot, Epifanie Norocel a fost obligat să se retragă temporar de la conducerea Eparhiei. În locul său preoţii l-au ales pe episcopul vicar, Gherasim Cocoşel. Din nefericire, episcopul Gherasim era la rândul său tot informator al Securităţii, dar preoţii nu aveau de unde să ştie. Cu alte cuvinte, au dat jos o persoană de sprijin şi au pus un informator, ambii cu dosarele distruse pe 22 decembrie 1989”, scrie Valentin Muscă. Epifanie a revenit la puţin timp în scaunul de episcop apoi arhiepiscop de Buzău şi Vrancea, până la moartea sa, pe 7 ianuarie 2013. Acesta a avut grijă să practice la Arhiepiscopie un adevărat cult al personalităţii, înfiinţând în 2007 Muzeul Bisericesc “Episcopul Epifanie”, amenajat în fosta clădire a Seminarului Teologic “Chesarie Episcopul”.

Sursa: ziaruldevrancea.ro, adevarul.ro

A.M.

FOTO - Raportul SRI, unde la punctul 2 este mentionat despre dosarul personal al persoanei de sprijin Epifanie Norocel

400x200