New News Buzau header

Ce semnificatie are 1 Mai? "Ziua Internationala a Muncii", trecut si prezent (VIDEO)

Romania COVID 19Potrivit Wikipedia, 1 mai a devenit, in aproape toata lumea, Ziua Internationala a Muncii. Exista si exceptii, de exemplu Australia, Elvetia si Statele Unite, unde 1 mai nu este o sarbatoare oficiala. In majoritatea tarilor vest europene, ziua de 1 mai este zi libera. Reducerea normei orare zilnice de lucru sta la originea semnificatiei zilei de 1 mai, de sarbatoare internationala a lucratorilor.

In anul 1872, circa 100 de mii de lucratori din New York, majoritatea din industria constructiilor, au demonstrat, cerand reducerea timpului de lucru la 8 ore. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, insa cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranti, din care aproximativ 40 de mii se aflau in greva. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au castigat dreptul la ziua de munca de 8 ore, fara reducerea salariului. In anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 mai a devenit sarbatoarea muncii in majoritatea tarilor lumii, diversele manifestari capatand amploare pe masura ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera. Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscuta pe intreg mapamondul in urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai tarziu, in Piata Haymarket din Chicago. Numarul grevistilor se ridicase la peste 65.000. In timpul unei demonstratii, o coloana de muncitori a plecat sa se alature unui protest al angajatilor de la intreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Politia a intervenit, 4 protestatari au fost impuscati si multi altii au fost raniti.

 Mars de 1 Mai in Suedia, 1899

In anul 1888, la intrunirea Federatiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 sa fie data pentru sustinerea, prin manifestatii si greve, a zilei de munca de 8 ore. Dar, in anul 1889, social–democratii afiliati la asa–numita Internationala a ll–a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai sa fie o zi internationala a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstratii in SUA, in majoritatea tarilor europene, in Chile, Peru si Cuba. Dupa aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Pana in 1904, Internationala a ll-a a chemat toti sindicalistii si socialistii sa demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de munca de 8 ore, cererile de clasa ale proletariatului si pentru pace universala”. La scurt timp, Federatia Americana a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrand in schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, in prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmand aceasta data ca sarbatoare legala. Aceasta decizie a fost luata pentru a repara ofensa adusa grevistilor de la Sindicatul American al Cailor Ferate si al caror protest fusese inabusit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii in SUA este asimilata gratarelor, autostrazilor aglomerate si ca ultimul lung week-end al verii.

1 Mai in tarile comuniste

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o sarbatoare de stat insotita de defilari propagandistice. Regimurile comuniste incercau sa duca traditia unei miscarii muncitoresti internationale, aparuta sub egida celei de-a doua Internationale. De asemenea, si nazistii au avut tentative de uzurpare a acestor traditii. Ziua de 1 mai, fusese transformata intr-o sarbatoare a comunitatii nationale germane, promitandu-se construirea unui socialism national, in centrul caruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator in acest sens: Certurile si neintelegerile simbolizate de lupta de clasa se transforma acum intr-un simbol al unitatii si inaltarii natiunii. Ziua de 1 mai a fost transformata de catre nazisti intr-o sarbatoare propagandistica. Se sutinea ca ziua de 1 mai trebuie sa devina o sarbatoare a intregii natiuni si nu poate fi transformata intr-un simbol al luptei proletare si a decadentei.[necesita citare] Serbarile campenesti, chioscurile cu bere si spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fusesera interzise. Organizatiile muncitoresti au fost inlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupari radicale folosesc retorica nazista, participand la proteste violente avand ca pretext ziua de 1 mai (de exemplu, in Germania).

In Romania, dupa evenimentele din decembrie 1989, timp de mai multi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sarbatorita prin festivitati decat la initiativa unor reprezentanti ai unor partide precum PSM, PRM si PSR. In Romania aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890. In perioada regimului comunist, de 1 mai autoritatile organizau manifestatii uriase pe marile bulevarde. Coloane de oameni, in tinute festive, scandau lozinci si purtau pancarte uriase. Dupa 1990, importanta propagandistica a zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura de acest eveniment, sarbatorindu-l in aer liber, la iarba verde, la mare ori la munte. In 2003, pentru prima oara in istoria postdecembrista, o confederatie sindicala (Blocul National Sindical) a incercat organizarea unei adunari populare, cu mici, bere si muzica, pentru a serba acesta zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzatiile de simpatie pro-comunista, amintirea propagandei PCR fiind inca vie in constiinta populatiei.

1 Mai 2020 - Stare de urgenta - PANDEMIE COVID 19

România nu a ajuns încă la vârful epidemiei de coronavirus, iar data de 1 Mai va reprezenta un nou test pentru populație, pentru că românii sunt obișnuiți să iasă din casă și să socializeze în minivacanță, spune Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Dacă numărul cazurilor crește semnificativ, se va putea reveni asupra măsurilor de relaxare avute în vedere după 15 mai, a avertizat el. „În tradiția noastră, perioada de 1 Mai e o perioadă de zile libere, în care populația simte nevoia să iasă din casă, să socializeze și, așa cum a fost și Paștele, ne atrage atenția posibilității să apară aglomerații incontrolabile care să genereze difuzia infecției. Din acest motiv trebuie să fim atenți și să menținem măsurile de protecție, de distanțare socială, să se evite deplasările, aglomerările”, a explicat Horațiu Moldovan. „Până la data la care se va renunța la starea de urgență, măsurile rămân în vigoare și e necesară prudență pentru a evita o creștere bruscă a numărului de pacienți infectați”, a avertizat el. El a adăufat că măsurile sunt necesare pentru ca frecvența îmbolnăvirilor de la o zi la alta să nu crească în mod semnificativ.

E.S.

 

https://www.youtube.com/watch?v=XjwPh1Vly24

 

https://www.youtube.com/watch?v=TpcAIR_ZYyc

 

https://www.youtube.com/watch?v=4Q2Nvcx2sR8