New News Buzau header

ANALIZĂ The Guardian: Occidentul a obosit și riscă să condamne Ucraina la „sufocare lentă”

Lacrimile lui ZelynschiÎnainte ca „oboseala” războiului început de Vladimir Putin în Ucraina să se instaleze, este necesară o regândire pentru a se evita un conflict care să dureze ani de zile. Britanicii spun că dacă Ucraina va câștiga, Rusia nu va accepta niciodată acest lucru, iar dacă Rusia va câștiga, va merge mai departe. În plus, elitele militare din Londra se tem că Occidentul, cu atenția sa de tip TikTok și înclinația către emoția instantanee, nu are hotărârea sacrificiului întins pe ani de zile necesar pentru a învinge Rusia sau chiar pentru a opri asaltul militar al armatei ruse în estul Ucrainei. Potrivit unei analize The Guardian, Vestul riscă să condamne Ucraina la „sufocare lentă”.

Anxietatea asociată cu războiul pornit de armata rusă în Ucraina este împărtășită și de președintele ucrainean. Într-un discurs adresat în această săptămână profesioniștilor din marketing de la Cannes, Volodimir Zelenski i-a rugat să-și folosească ingeniozitatea creativă pentru a menține lumea concentrată asupra războiului din țara sa și asupra rezistenței ucrainenilor.

„Sfârșitul acestui război și circumstanțele lui depind de cât de mult se implică lumea. Și, de aceea, am nevoie de aliați. Avem nevoie de oameni ca voi. Cred că puterea creativității umane este mai mare decât puterea unui stat nuclear care este blocat în trecut. Nu lăsați lumea să treacă la altceva”, a transmis Volodimir Zelenski, conform agenției Ukrinform.

Așadar, succesiunea summiturilor din aceste zile, de la Consiliul European și întâlnirea G7 din această săptămâna și până la reuniunea NATO de săptămâna viitoare, vin într-un moment crucial, nu doar pe câmpul de luptă, al războiului ce a depășit deja patru luni.

Imagine de la summit-ul Consiliului European de la Paris, 10 mai 2022. Foto: Profimedia

Jurnalistul Patrick Wintour de la The Guardian spune că în această perioadă se caută menținerea sprijinului intern, deteriorarea economiei ruse și constituirea de alianțe geostrategice. Dar toate aceste lucruri trebuie realizate într-un context complicat. Inflația din zona euro a crescut luna trecută cu peste 8%. În SUA, un galon de benzină a crescut la aproape 5 de dolari. Vladimir Putin oprește aprovizionarea Europei cu gaze și aprovizionarea Africii Subsahariene cu cereale.

De la începutul invaziei ruse, asistență militară a SUA pentru Ucraina a crescut constant, iar până joi era estimată la 5,6 miliarde. Însă joi după-amiază, John Kirby, care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, a anunțat că Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari. Aceasta duce la „aproximativ 6,1 miliarde” de dolari suma totală a ajutorului militar oferit de Washington Kievului de la invadarea ţării de către Rusia şi la 6,8 miliarde de dolari de când Joe Biden este preşedinte.

Totuși, se estimează că Ucraina are nevoie de o asistență financiară în valoare de 5 până 7 miliarde de dolari lunar pentru a compensa pierderile economice cauzate de război și pentru a rezista în fața agresiunii ruse, după cum declara la sfârșitul lunii aprilie președintele Volodimir Zelenski.

Căldura politică crește în Vest

Liderii occidentali simt deja căldura politică. Partidul președintelui SUA, Joe Biden, riscă să piardă alegerile intermediare (de mijloc de mandat) din noiembrie, iar Donald Trump este acum favoritul caselor de pariuri pentru a câștiga cursa prezidențială pentru Casa Albă în 2024.

Președintele francez, Emmanuel Macron, pare paralizat după ce și-a pierdut majoritatea parlamentară și a văzut cum electoratul francez acordă aproape 90 de locuri în Adunarea Națională de la Paris partidului lui Marine Le Pen, o apropiată a lui Vladimir Putin.

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a pierdut deja alegerile în două landuri și se străduiește să convingă că noua abordare a securității țării reprezintă o schimbare a mentalității germane.

La jumătatea lunii trecute, social-democrații (SPD) lui Olaf Scholz au înregistrat cel mai slab rezultat electoral din istorie în Nord-Westfalia, cel mai populat land german și cândva un bastion al SPD. Votul puternic pentru partidul de opoziție, CDU (partidul lui Merkel), a venit la o săptămână după ce SPD a pierdut alte alegeri regionale, în landul nordic Schleswig-Holstein.

În Italia, premierul Mario Draghi, una dintre cele mai stabile voci europene cu privire la Ucraina, este supus presiunii din cauza vânzărilor de arme către Kiev și l-a văzut pe ministrul său de externe, Luigi di Maio, demisionând din formațiunea Mișcarea 5 Stele pentru a înființa un nou partid: Insieme per il Futuro (Împreună pentru Viitor).

Căutarea apropiaților lui di Maio pentru înființarea unei noi echipe parlamentare s-a intensificat considerabil între zilele de luni și marți, notează Reuters.

Pe de altă parte, prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a supraviețuit unui vot de încredere în cadrul partidului conservator, dar acum pare să vadă liniile de demarcație interne populiste, nu Ucraina, drept calea sa spre salvarea politică.

În Spania, țară care găzduieşte summitul NATO de săptămâna viitoare, guvernul condus de socialişti tocmai s-a văzut învins de conservatori în alegerile regionale din provincia autonomă Andaluzia, cândva un bastion al socialismului spaniol, dar și unde locuiesc 20% dintre alegătorii spanioli.

Coaliția de guvernare al Bulgariei, care era în funcție de doar șase luni, a picat miercuri prin moțiune de cenzură, situație care ar putea conduce la revenirea la putere a unor formațiuni apropiate de Kremlin.

Citește și: Premierul bulgar Kiril Petkov, demis prin moțiune de cenzură, dă vina pe Rusia și pe mafie pentru căderea guvernului său

Nu toate aceste crize pot fi atribuite direct ca efecte ale războiului din Ucraina sau ca urmare a simpatiilor unora dintre alegători pentru Putin, dar problemele economice în creștere generate de războiul început de ruși pe 24 februarie nu le consolidează deloc popularitatea actualilor lideri din Vest. Vechea zicală „politica externă nu este importantă până când brusc devine foarte importantă” nu a fost niciodată mai adevărată.

Un grup de țări condus de Marea Britanie și Polonia cer ca summiturile din această perioadă să fie un consiliu de război cinstit, care să nu se limiteze la discuții despre viitoarele concepte abstracte de apărare strategică, fonduri globale de investiții sau democrație.

Boris Johnson într-o vizită surpriză în capitala Ucrainei. Foto: Profimedia Images

Dacă ucrainenii pierd până la 200 de vieți pe zi, după cum a recunoscut Kievul, trebuie să existe o regândire strategică, altfel unele dintre tendințele mari – în războiul informațional global, pe câmpul de luptă și în economia mondială – se vor menține, ceea ce nu face decât să-l favorizeze pe Putin.

Boris Johnson a făcut aluzie la frustrarea sa când i-a spus premierului grec, Kyriakos Mitsotakis, că „comunitatea internațională trebuie să schimbe busola în ceea ce privește Ucraina”. Nemulțumirea specifică a premierului britanic este numărul navelor deținute de eleni care transportă petrolul rusesc pe mare.

Jarosław Kaczyński, liderul partidului de guvernământ al Poloniei, a dat și el un avertisment, spunând că „livrarea de arme grele, la acest moment, nu peste câteva luni, poate decide soarta războiului”.

„Dacă armele nu au fost livrate, evenimentele pot lua o întorsătură foarte periculoasă. Dacă forțele ruse au lansat un atac asupra orașului Harkov și sparg linia frontului în regiunea estică Donbas, va exista o escaladare și o înfrângere mare și teribilă pentru Vest”, a notat Jarosław Kaczyński.

Prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, a declarat pentru The Guardian că „începe să se simtă oboseala războiului. „Nu trebuie să cădem în capcană. Poziția Ucrainei se deteriorează, iar Rusia este mai agresivă ca niciodată, pentru că vrea să arate victoriile publicului intern, așa că devine din ce în ce mai dificil”, a spus lidera guvernului de la Tallinn.

Kaja Kallas dorește angajamente foarte clare legate de al șaptea pachet de sancțiuni al UE și cu privire la noua poziție de apărare a NATO. Dar ea este și primul lider occidental care spune că cea mai mare cerință a Ucrainei este artileria cu rază mai lungă de acțiune și armamentul mai greu.

„Trebuie să trecem de la patrularea aeriană la apărare aeriană. Avem nevoie de mai multe nave NATO care să patruleze în Marea Baltică”, a declarat Kaja Kallas. Foto: Profimedia Images

Rezistența pe câmpul de luptă

Gustav Gressel, expert în securitate în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe din Berlin, a declarat că propria industrie de apărare a Ucrainei a fost distrusă, iar stocurile sale de armament vechi au fost epuizate, ceea ce face ca armata Kievului să fie acum dependentă de susținerea Occidentului.

Gressel a mai spus că deficitul de vehicule de artilerie se va transforma într-un deficit de tancuri în două sau trei luni, pe baza ratei actuale de uzură și a pierderii liniei de producție a Ucrainei la Harkov. Aprovizionarea tancurilor necesită timp de pregătire mai lung în ceea ce privește logistica și pregătirea, mai degrabă decât în obținerea de muniție.

„Dacă discutăm mereu despre criză, odată ce aceasta apare și începem programul de livrare numai odată ce situația din Ucraina este urgentă, vom oferi întotdeauna rușilor avantaj în război, iar ei îl vor folosi”, a explicat Gressel.

Pe lângă deficitul de tancuri se află și lipsa de apărare antiaeriană. Rachetele portabile ale Ucrainei au fost produse în Rusia. „Într-un război în care forțele aeriene ruse efectuează între 250 și 300 de lovituri pe zi, Ucraina dispune de 50 de rachete”, a spus Gressel.

Militarii ucraineni trag cu un tun de 155 mm spre pozițiile rusești de pe linia frontului în regiunea Donbas. Foto: Profimedia Images

Cu cât războiul se prelungește mai mult, cu atât este mai mare riscul de răspândire a conflictului:

Lituania a restricționat o rută feroviară către exclava rusă Kaliningrad, unde se află flota baltică a Rusiei;

Ucraina a tras cu arme în marina rusă din Marea Neagră;

O rafinărie de petrol din sudul Rusiei a fost lovită de o dronă, provocând daune majore.

Pe lângă toate acestea, administrația Biden urmărește cu atenție modul în care Ucraina își folosește noile lansatoare puternice Himars. Kievul a promis anterior că nu va viza teritoriul rusesc, pentru că nu dorește ca războiul să se răspândească.

Războiul economic

Al doilea teatru de război a fost economia. Regula UE a fost că în cele șase pachete de sancțiuni asupra Moscovei să nu fie implementat nimic care să rănească Occidentul mai mult decât ar răni Rusia.

Putin a susținut în discursul său recent de la Sankt Petersburg că blitzkrieg-ul sancțiunilor nu a funcționat, indicând recuperarea rublei la nivelurile de dinaintea invaziei. Avertismentul Germaniei despre o contagiune în stilul Lehman Brothers pe piețele energetice l-a încurajat pe Putin.

Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale, a declarat că „Rusia este aproape de punctul său favorabil în comerțul cu gaze cu UE.

„Volumele sunt mici, punând presiune asupra UE, dar prețurile sunt atât de mari încât veniturile vor fi în continuare mai mult decât suficiente, mai mari decât în ​​mulți ani anteriori. În esență, reducerea ofertei, menită să reducă stocurile Europei în timpul iernii, nu afectează profiturile Gazprom”, spune Kluge.

Asta nu înseamnă că sancțiunile sunt ineficiente. Săptămâna trecută, șeful celei mai mari bănci ruse, Sberbank, a declarat că economia Rusiei ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelurile de dinainte de invazie.

Steagurile Uniunii Europene și Ucrainei la Harkov. Foto: Profimedia Images

Jumătate din importurile și exporturile țării au fost afectate de sancțiuni. Inflația este la 17% și este în creștere, în timp ce producția națională este de așteptat să scadă la 30% în acest an față de anul trecut. Dar nu există nicio garanție că sancțiunile vor aduce îngenunchea Moscova.

Războiul de influență

Al treilea teatru de război este războiul de influență, unde Vestul nu se descurcă foarte bine, mai spun jurnaliștii de la The Guardian.

Există o conștientizare din ce în ce mai mare că narațiunea Occidentului conform căreia Putin luptă într-un război colonial și este responsabil pentru efectele sale întâmpină indiferență și chiar rezistență în sudul global.

Întrucât peste 40% din grâul consumat în Africa provine de obicei din Rusia și Ucraina, unul dintre organizatorii cheie ai summit-ului G7 din Germania, Wolfgang Schmidt, a spus că este vital ca Moscova și Beijingul să fie împiedicate să dea vina pe sancțiunile occidentale pentru penurie. Germania a invitat la summitul G7 care începe Duminică lideri din Indonezia, India, Africa de Sud, Argentina și Senegal, parțial, pentru a împiedica capacitatea Rusiei și Chinei de a-și îndeplini obiectivul.

„Dacă vorbiți cu lideri din afara Europei și NATO în acest moment, veți realiza că percepția lor asupra războiului este complet diferită de a noastră, spune Wolfgang Schmidt.

Ei ar putea spune: „Da, nu credem că este în regulă cu o țară să invadeze o altă țără. Dar apoi vine marele [dar]: <<Sancțiunile voastre sunt cele care cresc prețurile la alimente, prețurile la energie și au un efect devastator asupra populației noastre>>”, a mai adăugat ministrul federal pentru Afaceri Speciale din Germania.

De asemenea, Ann Linde, ministrul suedez de externe, a declarat că, în timpul întâlnirilor sale cu miniștrii asiatici și africani, a dat peste ideea că „Occidentul a fost mai angajat în Ucraina decât în ​​războaiele din sud”.

Omologul său austriac, Alexander Schallenberg, a declarat că în călătoriile sale recente în India și Orientul Mijlociu a descoperit că, deși UE ar fi putut câștiga războiul informațional asupra Ucrainei în Europa, „o narațiune foarte diferită” există deja în alte părți ale lumii.

„În afara Europei noi suntem vinovații. Noi suntem motivul pentru care petrolul, semințele, cerealele și energia nu sunt pe piață sau supraevaluate”, a adăugat șeful diplomației de la Viena.

„Acesta este un război în Europa. Dar este un altfel de război european, pentru că undele de șoc pot fi simțite peste tot. Este primul război de la Al Doilea Război Mondial încoace, în care poți simți efectele la nivel global”, a mai punctat Alexander Schallenberg.

 

SURSE:  The Guardian, Digi 24